26,366 matches
-
și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oficială nouă. Ar trebui apoi să se ridice împotriva influenței husite 1, care în veacul al XV-lea a introdus la români o "noutate": traduceri de cărți bisericești. Împotriva influenței luterane, căreia îi datorim atâtea "noutăți", atâtea atentate la ceea ce apucaseră oamenii de la 1500 (adică la slavo-bulgarism): cărți; în limba română; tipărite 1. Ar trebui să se ridice, mai cu seamă, împotriva școalei istorice moldovenești, reprezentată prin Miron Costin, un "polonizat", și prin ceilalți, după cum cei de la 1848 au fost "franțuziți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ne zugrăvește cu durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu formele vechi de viață este, la noi, obiectul principal al oricărei critici sociale. Câteva exemple din Rusaliile: "Suzana: Pare c-o mai vinit o hârtie și azi dimineață? Toader [bărbatul său, vornicul satului]: O vinit, da. Ci-că să ne-apucăm de durat o casă comunală. D-nu Gălușcă [Galuscus] ne-o vorbit un ceas întreg de costituți... una, de convenți... una, fac două; de patrie, de amoare... Suzana: Ce moare bărbate? Toader: Poate că moare de curechiu, fiindcă s-apropie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Fusese publicat de Eminescu cu titlul O scriere critică, în Albina, Pesta, 1870, nr. 3-4.î 2 1906. sale - și atâta tot. Că uneori s-a amestecat, incidental, și în alte ramuri, precum în filologie - aceasta dovedește că el a apucat vremea oamenilor "universali". Iar o altă pricină pentru care n-a vorbit mult în privința limbii este aceea arătată de mai multe ori până aici, și anume faptul că pe vremea sa nu mai era atâta nevoie de a lupta în contra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezintă toate aceste clase vechi: "Istoria celor din urmă cincizeci de ani - zice el -, pe care mulți o numesc a regenerării naționale, mai cu drept 1 Și, în deosebire de alți "proletari intelectuali", aproape deloc interesul proletariatului intelectual. Eminescu abia apucă începuturile acestei clase, iar cât e vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
patruzecioptismul său, specific spiritelor din Muntenia. Mai târziu, după 1880, după desființarea vechiului partid liberal, atunci când începe haosul și nedumerirea în viața politică a țării, când România trece prin una din cele mai ingrate perioade ale istoriei ei contemporane, Odobescu apucă alte căi, mânat de alte considerații, care nu mai interesează. XII Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale Caragiale face parte din aceeași generație ca și Eminescu. Alăturea de acesta, el reprezintă și caracterizează perioada a doua a literaturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
luptat atât dl Maiorescu! Dar Zița, cu limba ei împestrițată de franțuzisme, care vorbește cu dispreț despre "mitocanul de Țîrcădău", bărbatul ei! Nu vedeți în ea pe Gahița Rozmarinovici ori pe Coana Chirița a lui Alecsandri, pe femeia care a apucat să se "civilizeze" mai înainte de bărbați?! Vorbind de teatrul lui Alecsandri, am arătat cum femeile au fost mai primitoare de cultură străină decât bărbații. Și spuneam de pe atunci că "civilizația" pătrunzând cu vremea tot mai jos, în păturile sociale, Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care se reduc toate la ceea ce s-ar putea numi moravuri, felul vieții sociale etc. Fiind fatală, dar și necesară, introducerea culturii apusene, fiind de absolută nevoie discernământul critic în introducerea acelei culturi, este evident că numai acei oameni au apucat calea adevărată, au lucrat spre adevăratul progres al țării care au întrupat în ei și tendința de a introduce cultura apuseană, și spiritul critic, spiritul de discernământ, vederea clară a ceea ce era necesar și ce nu. Imitatorii fără rezervă ai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
produce o mărire a acesteia care natural variază În diferitele grade, de la spinarea rotundă până la cocoașa formată. Totuși Însă se poate numi aproape un noroc când materiile nu Înaintează până la cap, căciaci provoacă schimbări foarte rele. Dacă În realitate ele apucă drumul spre cap, atunci delimitarea Între gât și ceafă dispare și locul dintre acestea se umple succesiv pe deplin. Capul devine sus mai lat și fruntea dobândește În cele din urmă grăsime. Fața de asemenea poate fi atinsă dar atunci
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
împăratul Taanacului(localitate în județul Vaslui)..., 12,23 împăratul Dorului pe înălțimile Dorului(la Sinaia este pîrtia de schi Valea Dorului, de aici și-a tras ideile Poexotto, au venit ei în urmă cu 2500 de ani și i-a apucat dorul de Palestina, dar la noi prin pădurile pline de urși și ursoaice), împăratul Goimu- lui(goi: golași, dezbrăcați + im: pămînt) lîngă Ghilgal, 12,24 împăratul din Tirța (tîrță: mic, fără importanță, tîrșă: obstacol, piedică)...13,1 ...și țara care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tara Ardea- lului’’. Mitologia românilor păstrează amintirea cataclismului natural de la Bosfor în următoarea formă: ,,Pămîntul acestei țări, mai demult era acoperit cu apă și nici-odată nu se putea scurge, fiindcă la Marea Neagră era un munte de piatră. Turcii s-au apucat ca să taie acest munte, au săpat 24 de ani și tot n-au putut isprăvi, dar a venit un cutremur mare și a rupt acel munte în două și îndată apa s-a scurs în ma-re(Mediterană). Mitul amintește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Gether, o scriere sucit-ivrită a lui getar, dar geții erau frați cu sciții nu fiii lor cum ne-au lăsat elenii o legendă. Din aceste informații rezultă că ei știau istoria, chiar și numai cea din timpul cînd s-au apucat să-și plăsmuiască revelațiile - secolul ll î.e.n. - dar le-au falsificat atît de mult încît foarte greu reușești să descoperi ceva urme ale unei realități cunoscute din alte izvoare. Deși ivriții sînt semiți veniți din pustiurile Arabiei pe capul egiptenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se reîntoarce în Haran, găsim în Geneza ,,12,1 Domnul zice lui Avram: Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta”. Cînd pe ivriți i-a apucat puhoiul de revelații mincinoase cu care și-au fericit puținătatea minților și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atenienilor o constituție cît mai bună. Adică în nordul Istrului era o civilizație care stîrnea admi- rația grecilor și din care s-au înfruptat pe săturate, dar cînd i-a pălit lauda de sine și unicitatea neamului lor, s-au apucat să scrie despre baștina strămoșilor noștri că era un ținut de sălbatici sau chiar nelocuit! Lucian, care a trăit în secolul ll e.n. îl numește pe Anacharsis Dauketes, adică dacianul așa ca să ne strîmbe nouă mințile! Getul sau scitul din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
calendaristică imaculată, cu ger și puzderie de sentimente semipreparate să fiu dezordonată, ba chiar nesimțitoare (pilulele.blogspot.com) A: Cum îl cheamă? B: Cum îl cheamă? Tot Horia. Uite ce coincidență! (IVLRA: 241) Uite cine (mai) vorbește acum! Nici nu apucase ambasadorul american să sune la Washington și să raporteze "le-am zis-o, nea Georgică" când luptătorii pentru... (brizu.catavencu.ro) În anumite contexte, uite se specializează ca indice al actului linvistic de ofertă (în calitate de sinonim al performativului "poftim"). Și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Paler. OP: Da. CP: Da nu sântem ...(două puncte?) FC: Stați puțin! Ca Statele Unite în Emirat [...] T: Domnule, trebuie să intrăm în NATO! MD: Stai puțin! Baze americane la Constanța (Antena 1, 17.III.2003) ( justificare: CN: Păi n-am apucat să-l întrerup din expunere pe strategul militar Mircea Dinescu!... Conform analizei lui, deci, lucrurile merg invers, merg totu spre Bagdad. MD: Stai măi, eu nu sânt, eu nu laud pă... Saddam. Spun numai că sânt tâmpiți. (Antena 1, 18
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Mykonos. (EZ, 26.VII.2007) s-au comportat "văcărește", și nu ,,țărănește" [s.n.] (discuție de pe forumul ziarului "Gândul", www.gandul.info, 13.IV.2008) Ronine, am zis eu să ne respectăm prin ignorare, dar te rog tare să nu te-apuci acum să scuzi securicește pe javra aia otrăvitoare care ar fi fost obligat să raporteze, bine? (text de pe un blog, morar.catavencu.ro, 6.III.2008) Consider că nu este normal ce face DIICOT, pentru că a acționat polițienește. (ziarul "Click
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
fi fost obligat să raporteze, bine? (text de pe un blog, morar.catavencu.ro, 6.III.2008) Consider că nu este normal ce face DIICOT, pentru că a acționat polițienește. (ziarul "Click!", http://www.click.ro, 17.I.2008) Azi m-a apucat melancolia că nu mai pot să mă comport prostește [s.n.], adolescentește (text pe un blog, sadland-population-1.blogspot.com,14.VI.2007) gunoaie MEDIA MARKT cu sloganul lor SAU, SAU BILIG (tradus scrofește, scrofește DE IEFTIN), discountere care-ți SPAMEAZĂ OCHII
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
hrănească pruncii). Era cam de o vîrstă cu mămica. Primul ei născut, Steluța, este cu 8-9 luni mai mică decât mine. Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-a băgat în gardul de nuele împeltite din fața casei. Tata s-a ținut după el și când încerca să se strecoare printre nuelile împletite ale gardului, tata l-a apucat de coadă și a tras puternic dar șarpele a alunecat din mâinile lui și a dispărut. Noi copiii, am rămas uimiți, dar cei care au aflat de cele întâmplate, comentau cu adimirație curajul lui tătica. Cred că era un „șarpe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bine de un an caută umbrele dragi dincolo de lumină. Aproape zilnic mă asalta, aici la noi, cu informații și comentarii 5 - încât nu o dată l am provocat să scrie și el o carte, a lui, pe tema dată. Ne mai apucând să se înhame și la acest proiect, care ar fi fost al nu știu câtelea pentru el, trebuie să mă mulțumesc, să-i mulțumesc pentru ce mi-a dat mie din ce știa. Profesorului Victor Crăciun îi revine gratulația pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de boli nervoase din Capitală, cu perfecțiunile științifice introduse în el; dacă ne gândim la malarieterapia (tratamentul cu malaria pentru combaterea paraliziei generale, de care probabil suferea Eminescu) atunci ne dăm seama de nenorocirea marelui poet de-a nu fi apucat vremurile de azi, când ar fi fost îngrijit și mai bine și poate salvat. Căci nu poate fi durere mai mare decât aceea de-a pierde pe geniul poetic cel mai mare care l-a produs țara și rasa noastră
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]