24,869 matches
-
numelui Gabașvili. Printre strămoșii săi se aflau mitropolitul Timotei și poeții Nicoloz și Maria Gabașvili. Tatăl lui Besiki, Zakaria, era un preot ortodox georgian și duhovnic al regelui Teimuraz al II-lea, fiind considerat în epocă un „bun cunoscător al filosofiei antice, predicator și orator, minunat poet și scriitor”. Zakaria a fost excomunicat și exilat în 1764, dar regele Erekle al II-lea i-a permis lui Besiki să rămână la curtea regală, unde a primit educație și a început o
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
Marcel a dat admitere la Facultatea de Arhitectură și a urmat apoi doi ani de studii la Facultatea de Textile, până când a fost exmatriculat potrivit legilor rasiale. A urmat apoi Colegiul pentru studenții evrei (1941-1944) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde a obținut licența în 1945. Ulterior a urmat cursuri la Institutul de Studii Politice și Administrative din București (1948-1949). A lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului publicații la Direcția Presei
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
Ulterior a urmat cursuri la Institutul de Studii Politice și Administrative din București (1948-1949). A lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului publicații la Direcția Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952), asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953) și redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975). a desfășurat o activitate îndelungată ca traducător de limba franceză, contribuind la difuzarea valorilor literaturii și culturii europene în limba română. Debutul său editorial a avut loc
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
SoftSide, în numărul pentru luna august 1981. El a fost un jucător din liceu, si un SysOp pe Randolph School (Huntsville, Alabama) PDP-11 calculator mainframe. Un absolvent al Universității din Sud(1990), Reynolds a urmărit pe scurt studiile postuniversitare în filosofie la Universitatea din California , Berkeley. Brian Reynolds și-a început cariera de designer de jocuri video cu MicroProse(acum defuncta) unde a lucrat ca programator-șef pentru o serie de jocuri de aventură grafice. Acestea au inclus Rex Nebular în
Brian Reynolds (designer de jocuri video) () [Corola-website/Science/336720_a_338049]
-
pot fi rezolvate în timp polinomial, dar o soluție se poate verifica în timp polinomial. Pe lângă importanța problemei în teoria calculabilității, o dovadă în oricare sens ar avea profunde implicații în matematică, criptografie, algoritmică, inteligență artificială, teoria jocurilor, procesarea multimedia, filosofie, economie și în multe alte domenii. Relația între clasele de complexitate P și NP este studiată în teoria complexității computaționale, ramura care tratează resursele de calcul necesare pentru rezolvarea unei probleme date. Cele mai comune astfel de resurse sunt timpul
Clasele de complexitate P și NP () [Corola-website/Science/336745_a_338074]
-
făcea parte în acea vreme din Principatul Cataloniei. a studiat la Narbonne, în Franța, cu Reuven ben Hayim. El a fost înrâurit de scrierile lui Moshe ben Maimon (Maimonide) și, atunci când Abba Mari din Lunel a chemat la interzicerea studiului filosofiei și al științelor, Hameiri s-a alăturat adepților lui Maimonide care se împotriveau folosirii neînfrânate a alegoriei în exegeza biblică. El a apărat din suflet știință, dar a recomandat să se interzică abordarea ei înainte de a face un studiu temeinic
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]
-
la Torremozas, ultima ei carte și prima dintr-un gen deosebit de celelalte: de aforisme. A închinat cartea această celor două nepoate, pe care le numea Michmich y Bibich, respective “caisa” și “ciuta”, în limba arabă. Este, totodată, un compendiu al filosofiei sale de viață, pe care dorea s-o transmită, s-o recomande, nepoatelor când vor ajunge la vârsta adolescenței. La 30 aprilie 2016 s-a stins din viață, în casa ei din Madrid, în timp ce lucra la cea de-a doua
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
și scriitor suedez, traducător din limba greacă. Printre autorii pe care i-a tradus se află Giōrgos Theotokas, Konstantinos Kavafis, Giorgos Seferis și Nikos Kazantzakis. El a fost nepotul lui Anders Eric Knös. Knös a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din Uppsala în anul 1908, lucrând apoi ca funcționar la Ministerul Educației din 1910, prim secretar din 1917, director adjunct din 1923 și secretar de stat în 1931. El a îndeplinit funcția de secretar în numeroase comisii, în
Börje Knös () [Corola-website/Science/336853_a_338182]
-
a fugit cu el în Germania de Vest în 1958, unde a studiat din 1958 până în 1963 științele naturale și limbile moderne la "Gimnaziul" din Lahr (Munții Pădurea Neagră) și ulterior, până în 1972, el a studiat germanistica, filologia romanică și filosofia la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau. În timpul studiilor, el a fost influențat în special de scrierile lui Jacques Lacan, Michel Foucault și Martin Heidegger. În 1976 Kittler a obținut doctoratul în filosofie cu o teză despre poetul Conrad
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
a studiat germanistica, filologia romanică și filosofia la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau. În timpul studiilor, el a fost influențat în special de scrierile lui Jacques Lacan, Michel Foucault și Martin Heidegger. În 1976 Kittler a obținut doctoratul în filosofie cu o teză despre poetul Conrad Ferdinand Meyer. Între 1976 și 1986 a lucrat ca asistent universitar la "Deutsches Seminar" din cadrul aceleiași universități. În 1984 a obținut abilitarea în istoriei literaturii germane moderne. El a predat de mai multe ori
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
métaphysique et de morale" împreună cu Xavier Leon și Elie Halévy în 1893. Între 1895 și 1900 a predat la Liceul Pierre Corneille din Rouen. În anul 1897 și-a terminat teza sub titlul "". În 1909 el a devenit profesor de filosofie la Sorbona. El a fost căsătorit cu , un important militant pentru dreptul de vot al femeilor în Franța, cu care a avut patru copii.<br> Forțat de către naziști să-și părăsească postul de la Sorbona, Brunschvicg a fugit în sudul Franței
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
fost tipărite în Elveția. A compus un manual de filozofie dedicat nepoatei sale adolescente intitulat "", care a fost publicat postum, după eliberarea Franței. Reinterpretarea lui Descartes întreprinsă de el a devenit fundamentul pentru un nou idealism.<br> Brunschvicg a definit filosofia drept "autoreflecția metodică a minții" în care judecata joacă un rol central. Publicarea operei lui Brunschvicg a fost recent finalizată după ce materialele nepublicate ținute în Rusia au fost returnate familiei sale în 2001.<br>
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
iarnă, în Mișcarea Literară, nr. 4, 2010 (pag. 116) -Melania Cuc-”Taina de dincolo de cuvinte” despre Mugur de iarnă în revista „Boema” nr. 8 (30), august 2011, an III. -Viorel Mureșan-Caiete silvane, Zalău, joi 12 august, 2010; -Virgil Rațiu-Introducere în filosofie de K. Jaspers în trad V. Știr în Mișcarea Literară 2007, nr. VI Alexandru Jurcan-”Ce este filosofia” despre Jaspers, în „Verso”, an II, nr. 21-22 (iulie-august), 2007; -Vasile Găurean-”-Mugur de iarnă, în Răsunetul de marți, 22 martie 2011
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
iarnă în revista „Boema” nr. 8 (30), august 2011, an III. -Viorel Mureșan-Caiete silvane, Zalău, joi 12 august, 2010; -Virgil Rațiu-Introducere în filosofie de K. Jaspers în trad V. Știr în Mișcarea Literară 2007, nr. VI Alexandru Jurcan-”Ce este filosofia” despre Jaspers, în „Verso”, an II, nr. 21-22 (iulie-august), 2007; -Vasile Găurean-”-Mugur de iarnă, în Răsunetul de marți, 22 martie 2011; -Menuț Maximinian-”Antologia mugurilor”, în Răsunetul Bistrița, 2 XI 2010; -Virgil Rațiu Mugur de iarnă, în Mesagerul de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. Poetă care a atins maturitatea creației, scrie o metaforă filigranată folosind din abundență detaliile unei lumi deslușită de dincolo de ceață. Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria, un timp trecut prin filtrul intelectului, dar care nu își pierde nimic din savoarea perenității și universalității, copilăria pare a sta la baza sintagmelor cărții Mugur de iarnă. Melania Cuc- “Taina de dincolo de cuvinte
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
predare pentru a ocupa un post strategic la Ministerul Economiei și Finanțelor, unde va ține GATT despre cristelniță. Personaj controversat și misterios, Kojève, suspectat mult timp ca agent sovietic, rămâne o figură de primă importanță în procesul de reflecție asupra filosofiei politice. Născut în Rusia într-o familie foarte înstărită (mama lui va trimite o lungă perioadă de timp bani după revoluția din 1917), având ca unchi pe pictorul Kandinsky. Student la Berlin încă din 1920, îi întâlnește acolo pe Alexandre
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
sunt de acord că "Introducere în lectura lui Hegel" de Kojève este de fapt o introducere la lectura... lui Kojève. Odată cu creșterea mișcărilor sociale după al Doilea Război mondial în Europa, această temă a recunoașterii va fi punctul central al filosofiei continentale . Kojève urmărește mișcarea de formare a filosofiei, de la Hegel la Aristotel și la Platon, și înțelege dialectica lui Hegel ca pe o creșterea a dezvoltării produselor obiective ale culturii umane, mai mult decât rezultatul lucrării Spiritului, această interpretare fiind
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
Hegel" de Kojève este de fapt o introducere la lectura... lui Kojève. Odată cu creșterea mișcărilor sociale după al Doilea Război mondial în Europa, această temă a recunoașterii va fi punctul central al filosofiei continentale . Kojève urmărește mișcarea de formare a filosofiei, de la Hegel la Aristotel și la Platon, și înțelege dialectica lui Hegel ca pe o creșterea a dezvoltării produselor obiective ale culturii umane, mai mult decât rezultatul lucrării Spiritului, această interpretare fiind aceea a lui Hegel. Kojève insistă pe problema
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
lui Hegel. Kojève insistă pe problema sfârșitul istoriei și faptul că nimic nou nu mai poate ieși în lume - realitatea este de a deveni cu adevărat rațional. Putem crede că ca Kojève a tras această concluzie în direcția practicii, abandonând filosofia și dedicându-și restul vieții planificării economice. La momentul de morții lui Kojève, editarea operei "L'Histoire raisonnée de la philosophie païenne " este aproape gata.. Primul din cele trei volume este publicat în 1968, al doilea în 1973, iar ultimul, doi
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
1968, al doilea în 1973, iar ultimul, doi ani mai târziu. Aceste volume provin din notele de lectură pe care Kojève le-a făcut mai ales pe marginea filosofilor neoplatonismului. Interesul său pentru Soloviev și, în general, pentru conflictul dintre filosofie și teologie l-a pregătit pentru a putea citi filosofi ai Antichității târzii, cu o privire atentă, în special, pe împăratul Iulian, despre care Kojève a scris un text impertinent, apărut într-un volum de omagii adresate lui Leo Strauss
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
coincidentia oppositorum se referă la o presupusă realitate suprarațională (divină) în care toate contrariile coincid. Conceputul ca atare a fost făcut cunoscut în primul rând de către cardinalul Nicolaus Cusanus (1401-1461). Credința într-o unitate finală a contrariilor face parte din filosofia lui Heraclit, Giordano Bruno, Jakob Boehme și Emanuel Swedenborg. Expresia a fost folosită pentru prima dată în eseul "De Docta Ignorantia" (1440) al filozofului german Nicolaus Cusanus, în care se explică faptul că din moment ce omenirea nu poate înțelege infinitatea dumnezeiască
Coincidentia oppositorum () [Corola-website/Science/337106_a_338435]
-
hispanist și traducător din limba spaniolă. S-a născut în familia lui Alexandru Georgescu și a soției sale, Virginia (n. Burgulescu). A urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie hispanică, cu
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie hispanică, cu teza "Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias" (1971). În 1939 este numit asistent universitar la Catedra de filosofia dreptului, activând în
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie hispanică, cu teza "Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias" (1971). În 1939 este numit asistent universitar la Catedra de filosofia dreptului, activând în această calitate până în 1944, când este detașat ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Madrid (1944-1946) și apoi ca lector de limba română în Elveția (1946-1947). Se întoarce în România în 1947, unde lucrează
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
Maior. A urmat școala primară la Murfatlar și Bârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetul George Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A mai colaborat
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]