25,496 matches
-
1888, Sokols numără 20 000 de membri, iar în 1897, 44 000. (cf. A. Kappeler, éd., op. cit., p.89). 270 A. Destexhe, L'Humanitaire impossible, op. cit., p.19. 271 În legătură cu aceasta, Arthur Young vorbește de "impresia de confort general" în povestirile despre călătoriile sale în Franța, Spania și Catalania. (cf. Travels during the Years 1787, 1788 and 1789 of the Kingdom of France to which is Added the Register of a Town in Spain, Dublin, 1793, p.635). 272 Articolul 2
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele” oficiale ale epocii în materie de literatură, pe care le va putea publica în perioada de relaxare ideologică de la sfârșitul anilor ’60. Debutează cu povestirea Cum l-am trădat pe Pascal, la „Luceafărul”, în 1968, iar editorial cu Dicționar onomastic, apărut în 1969, primul volum al ciclului Ingeniosul bine temperat. În pofida tirajului mic, cartea va avea un mare succes de public și va face vâlvă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
pildă, Ulise și umbra (1982), care are aceeași structurare, de „inventar”, „catalog” ori „fișier”, apoi romane - e vorba de meta- sau pseudo-romane: Toxicologia..., Nesfârșitele primejdii (1978), Învățături pentru Delfin (1979), Redingota (1984), Licitația (1985), Asediul locului comun (1988), volume de povestiri - După 1900, pe la amiază, Banchetul (1982), Îngerul cu șorț de bucătărie (1992), Fărădelegea vaselor comunicante (1997), scrieri confesive - Trei oglinzi (1987), volum care cuprinde pagini de jurnal din 1946 - sau eseistice, așa-zise „note de drum” sau „impresii de călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
1975; Nesfârșitele primejdii, București, 1978; Învățături pentru Delfin, București, 1979; Banchetul, București, 1982; Ulise și umbra, București, 1982; Redingota, București, 1984; Licitația, București, 1985; Trei oglinzi, București, 1987; Asediul locului comun, București, 1988; Îngerul cu șorț de bucătărie, București, 1992; Povestiri galante, București, 1994; Paltonul de vară, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1996; Fărădelegea vaselor comunicante, București, 1997; Jurnal de atelier, București, 1997; Febra. File de jurnal (1963-1971), București, 1998; Târgoviște (Scurt excurs sentimental), Târgoviște, 1999; Cum se face, Târgoviște, 2002. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
a acestora, cum ar fi: formularea unui număr rațional de Întrebări (maximum 20) scurte și clare, care să ajute deținătorul postului să‑și exprime gândurile sau opiniile despre post; unii specialiști În domeniu susțin chiar necesitatea introducerii unor anecdote, scurte povestiri ale unor fapte curioase, hazlii, de natură să ilustreze detalii ce se pot constitui ca surse de informații, ca fapte sau realități despre postul analizat, cu ajutorul cărora analistul să Încerce să afle cum este perceput postul de către deținătorul acestuia; reținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și sprâncenele,/ Grumazul, umerii rotunzi și mâinile care/ Știu să te-nfioare-n dezmierdare...” (Cântec pustiu). Nuvelele de maturitate ale lui N. sunt reunite în secțiunea La capătul drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu tematică diversă, cu tentă nostalgic-sentimentală, întrupând personaje puternice, cum este Dora, din Strada florilor, patroană de bordel, victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite de dictaturile de tot felul (antonesciană, în Într-o noapte de toamnă, sau comunistă, în La capătul drumului). Străbătute de patriotism și de aversiune față de regimul stalinist sunt și prozele din Cetăți sfărâmate. Povestirea Dubla crimă de pe strada Speranței are în centru o vendetă îndreptată împotriva unui milițian care și-a ucis fosta soție, și o faptă eroică, aruncarea în aer a rezervelor de benzină dintr-o garnizoană sovietică. Marcate însă de maniheism în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice cu eficacitate estetică”. De aceea, susține autoarea, există corelații Între statutul de exilat și genul literar abordat, primele Încercări În limba de exil aparținînd genului publicistic, eseului, criticii literare și, mai rar, povestirii, Însă Între acest statut și temele abordate nu poate fi făcută o corelație similară. În final, părerea autoarei este că Între literatura din România și cea din exil a existat permanent o relație de tip receptare-integrare care a evoluat În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre femei erau tinere, necăsătorite și aveau o experiență restrînsă În relațiile cu sexul opus, dezvelirea trupului În fața nu doar a unor străini, ci În fața vecinilor, prietenilor și membrilor familiei a fost o experiență traumatizantă, cu certitudine. Într-adevăr, În povestirile femeilor deportate din alte țări, ca și În cele ale femeilor Închise În perioada comunistă, atentarea la modestia și demnitatea lor este o temă recurentă, amintită permanent În mărturiile lor. În timp ce multe femei au evocat În discuțiile lor astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pierderea completă a demnității, a moralității și, În fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu a fost dramatic afectată de această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită În povestirile ei despre deportare. Ea și-a ordonat ierarhic În memorie acele lucruri care au ajutat-o să supraviețuiască - religia și Dumnezeu -, considerîndu-le la momentul discuției demne de amintit. 5. „Scînduri groase... pline de gheață”. Condițiile din lagăre Mulți deportați au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
celor mici, care se propun istoricului, de multe ori, numai prin numărul celor implicați. Este o istorie a incidentelor ce Însoțesc deciziile politice, cauzalitățile rezultînd fie din complexe acumulări, fie din simple antecedente. Pentru autor, partea cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere se coagulează În jurul acțiunilor de forță: războiul, ocupațiile teritoriale, represiunea, propaganda comunistă, frondele culturale, contrapropaganda occidentală. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exersa spiritul critic, ceea ce necesită lecturarea cărții În paralel cu alte lucrări despre același subiect, dar nu neapărat de aceeași factură. Autorul se arată convins că dispariția „personajului” său era inevitabilă, ceea ce pare să Îl degreveze de eventuale incertitudini. Lăsînd povestirea să curgă, nu i se pot reproșa teoriile luate În considerare și nici faptul că a evitat anumite direcții de analiză. Pur și simplu, a Încercat să spună tot despre toate. Amatorul onest și autodidact s-a dovedit, În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
gîndului, metodele de rezistență, continuarea hărțuielii după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale În școala + literatura Iugoslaviei socialiste. Îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă Începea să se destrame Încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri În stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau Îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sînt puține și, desigur, autorii lor nu s-au format În contextul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specializarea coregrafie nu se admit contestații. PROFIL ARTISTIC SPECIALIZAREA ARTA ACTORULUI I. PROBA DE DICȚIE Se va cere candidatului: a) citirea unui text la prima vedere; ... b) recitarea a două sau trei strofe dintr-o poezie aleasă de candidat; ... c) povestirea unei fapte din viața candidatului; ... d) participarea la o conversație cu comisia, pe o temă dată de aceasta. ... Durata: 10' - 15'. Notă: Proba de dicție se apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata: 10-15 minute pentru un candidat. PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de: existența avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiție eliminatorie. susținerea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
pe specialiști să cerceteze corelația dintre factorii de mediu și violență. Poate oare temperatura crește probabilitatea agresivității? Legătura dintre temperatură și comportamentul agresiv a fost recunoscută înainte ca psihologii sociali să fie interesați de această problemă. În literatură (texte filozofice, povestiri istorice) furia și agresivitatea sunt adesea asociate cu zăpușeala. Și oricine folosește în mod curent expresii de genul "îmi fierbe sângele în vine" sau altele ce conțin cuvinte precum "căldură, fierbințeală" încearcă să stabilească un raport între furie și temperatura
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Recviem pentru Maria). M. publică din 1947, când îi apar primele scrieri în revista „Octombrie”, iar editorial debutează în 1956, cu volumul Meleag nesupus, despre cel de-al doilea război mondial. Tematica aceasta o va preocupa și mai târziu, în povestirile Zile de arșiță (1966) și Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este proprie și romanelor Cântecul își face cale (1961), unde, în dorința de a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
cu o lumânare înaltă în mâini [...] Pentru că stau aici nemișcat lumânare înaltă înlemnită în acest loc golit de suflet și creștetul meu arde cu flacără subțire și albastră” (Răspuns). Fără a dubla într-o manieră redundantă viziunea poemelor, schițele și povestirile din volumul Un sat numit România (2003) provin din aceeași melancolie constitutivă: văzând în personaje sau în evenimente aparent banale semnele unei mentalități sau chiar ale unei epoci, naratorul înregistrează mutațiile survenite în lumea „satului” românesc de-a lungul „tranziției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de E. Lovinescu, tradusă și în limba engleză. Autorul se dovedește un povestitor plin de farmec, în nota arhaică a graiului din Pind, cu sonorități de veche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
asupra unor trecuturi) și literatură (estetica, formele și "frumusețea" folosirii cuvintelor, a ideilor și raționamentelor) nu există nicio incompatibilitate. A le plasa pe "poziții opuse" e o atitudine de gândire conflictuală, pseudo-pozitivistă. În primul rând, istoria scrisă ține de ideea povestirii, a descrierii și a prezentării unor evidențe inconfundabile a faptelor cu adevărat esențiale prezente într-un anumit sector social sau de cunoaștere. Pentru Foucault, pe lângă faptele rezultate din acțiuni umane, mai sunt și fapte de discurs, evenimentele de limbaj, adică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Or, toată practica istoriografică modernă încearcă inversul: ce gândim pe baza a ce știm. În mod incontestabil, istoria scrisă este și un exercițiu mental, dar nu unica modalitate de a privi în trecut, așa cum își imagina Collingwood. Comentarile, descrierile și povestirile sunt negreșit partea relativă a cunoașterii istorice, evanescența structurii sale. Ceea ce contează sunt faptele și dinamica umană, modalitățile autentice de acțiune din trecut, prezent și viitor. Poate că singura filosofie ce se mai poate susține astăzi este o gândire pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
teritoriu imaginar al reprezentărilor, al imaginației, al închipuirilor sau al formalismelor logico-matematice despre un subiect, care se exteriorizează și, prin faptul că se exteriorizează, își produce sensul. Textele au sens doar în raport cu exteriorul. Narațiunea și arta narativă se bazează pe povestiri, pe descrieri, pe argumente derivate dintr-un dat de situație, dintr-o întâmplare deosebită, dar cele două instanțe ale istoriei scrise sunt puse în dificultate, atunci când sunt confruntate cu datele certe ale Istoriei. Spre deosebire de omul de știință, spre deosebire de filosof sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la rândul lui analizat. Este doar o iluzie culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere a Universității clujene. Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]