25,868 matches
-
descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm peste jeluirea unui bărbat despre muierea lui rea: „Bici de foc muierea mea, Una voi eu ș-alta ea, CÎnd voi dulce, ea amar, Eu cer apă, ea-mi dă jar. Eu zic cald, ea zice frig, Și-mpotrivă-i n-am să strig. Doamne, nenorocit fui! Vai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
felul de mișelii: „Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au, evident, nimic de a face cu erosul. Morala este mai aproape de Înfățișările iubirii În Erotocritul (1837), prelucrare după o carte grecească. Este o meditație despre consecințele psihice ale amorului și despre calea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este, și pentru el, o uniune În care utilul Întîlnește agreabilul. Amorul este philia și philia trebuie să Înainteze mereu pe calea virtuții. Pe autorul CÎntecelor de lume Îl Înspăimîntă mania (erotică): „Înfricoșatele săvîrșiri ale zuliii femeiești”. Intervine, apoi, muierea rea și orice idealitate se pierde. Dar, la Început, amorul este o dulceață. Ce devine mai tîrziu este altă poveste. Roada este, Încă o dată, dulce cînd dorul e tînăr și Înfierbințeala iute: „Căci, cu cît amorul La-nceput dă dorul Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a muncilor În silă, a legii cumplite, vrăjmășești. Să se observe că la Anton Pann suferința În amor are o puternică nuanță de agresiune asupra ființei. Nu este numai un chin dulce, ci și o peire, o pătimire În munci rele. Dealtfel, sentimentul fundamental al acestor CÎntece este acela de Înșelăciune. Pann este foarte sensibil la astuțiile femeii. Presimte trădarea și vede ușor ura ce Încolțește În iubirea cea mai năvalnică. Poeziile sale oscilează Între laudă și misoginie, Între salut d
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
data aceasta, slăvită: „Să mir cu ce pîre să mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la țară, Povestea Vorbei și celelalte scrieri vine des vorba despre eros sub formele lui, mai ales, degradate de o căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la țară, Povestea Vorbei și celelalte scrieri vine des vorba despre eros sub formele lui, mai ales, degradate de o căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
eros sub formele lui, mai ales, degradate de o căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale sub chipul urîțit de acreala sufletului. Arma ei redutabilă este gura rea. Femeia bună este, după Pann, aceea care nu cîrtește și nu se dă În lături de la treabă. Punctul lui de vedere este rudimentar țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că ei țăranii, n.n. nu caut avere, Ci nevastă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
leneviei și al fățăriilor orășenești, o Îmbrățișează fără ezitare. Femeia are În gospodărie un rol precis, crosul este eliminat din discuție. Dragostea s-a stins, a rămas doar Îndatorirea femeii față de casă, bărbat și copii. Însă femeia este, din fire, rea, Înșelătoare, și Pann dă mai multe pilde. Toate duc spre o morală misogină. Un bărbat se Însoară cu o fată și, prinzînd-o cu altul, Îl silește pe intrus să-i restituie cheltuiala de la nuntă. Procedează și a doua oară În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mine.” Este o morală În aceste propoziții? Una impersonală și sănătos sceptică: aceea pe care o aflăm și În operele folclorice care au răspîndit, de pildă, imaginea femeii perfide sau imaginea bărbatului neghiob. La Pann primează, cum am spus, femeia rea. El reproduce mai Întîi un număr de proverbe (ca de exemplu: „Arjagul Își găsește pîrțagul”), după care dă o istorioară ilustrativă. Pentru propoziția dinainte inventează (prelucrează) povestea unei văduve bătrîne care, În contractul de căsătorie, stipulează dreptul de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceste exemple, putem trage o concluzie: Anton Pann nu este decît Într-o mică parte a operei lui un poet erotic propriu-zis. Este un moralist al crosului. Tema lui predilectă e abaterea de la „căsniceasca lege”. Vinovată este, de regulă, femeia rea (În misoginia lui, Pann Își pierde umorul). Într-o epocă În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura lui poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are o mare cultură, dar cunoaște bine cultura populară și are un dar extraordinar de a adapta, prelucra orice. Scrie mereu, din plăcere. Scrie, mai ales, din necesitate. CÎtă deosebire, la acest capitol, Între psihologia lui Alecsandri care așteaptă vremea rea ca să se Închidă În cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de nevoile micii lui Întreprinderi! Într-o altă procuvîntare (aceea la Heruvico-Chinonicar, 1874), Anton Pann pune și problema stilului. În maniera pe care o știm
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de plenitudine și siguranță față de altele. Pentru Pann toate obiectele sînt la fel. Numai virtutea sau viciul (prin omologare cu natură umană) le-ar putea diferenția. Unde reușește el este În portretul moral. Iată pe acela al femeii senile și rele: „O văduvă-n vîrstă, bătrînă, zbîrcită, Cu doi dinți În gură, barba ascuțită, Nas cît pătlăgeaua, la vorbă-nțepată, Cu ochii ceacîră, gura lăbărțată, Fruntea-i cucuiată, fața mohorîtă, Peste tot negoasă și posomorită, Umbla-ntunecată și tot Înnorată, Nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la alții, Îngrijorați de istericalele femeii modiste. Unii trubaduri fac deosebirea Între femna (noțiune peiorativă) și dòmna, aceea care unește, „joie et plaisir avec corps gracieux et parfait”... Stamati, Pann și alți misogini simplifică lucrurile concentrînd indignarea lor asupra nevestei rele: femeia matură care se Îndepărtează de tradiție și de religia familiei. Ei mută accentul de pe planul crosului pe acela al moralei. Retorica amoroasă Întîmpină la poeții români dificultăți și de alt ordin. Retorica trebuie, Întîi, inventată: asta Înseamnă a adapta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În care femeia este divinizată, iar poezia erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului”. „Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală”; este „cel dintîi care aduce În literatură imaginea unei conjugalități degradante: Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă”. Remarcabile, sînt și generalizările, concluziile, eseului: „După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A. Rosetti scrie, În 1839
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificației și a sacrificiului. Teroarea retoricii. IX. Vasile Alecsandri. Liniștea, confortul și timpul rău. O recluziune productivă. Soba, focul ceaiul și blana groasă: obiecte-refugiu, obiecte ocrotitoare. Un jurnal de călătorie și o fugă din fața frigului. Starea de a scrie. O penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Scrisul nu cunoaște praguri. Căminul: spațiul securizant
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui Pann. Un cod al manierelor elegante la 1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și al amantului mistic și pur, îndrăgostit de femeia ideală. Pentru a completa triunghiul și a dezvolta intriga, era necesară intrarea în scenă atât a femeii de care eroul să se îndrăgostească, cât și a personajului negativ, "ticălosul" cu gânduri rele. 1.7. Cherchez la femme Timid și lipsit de ambiție cum îl știm, Bizu caută mai întâi adăpost la fosta lui gazdă din studenție, Rosine Strahl (Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu "față deschisă cu profil fin lungit, de o veselie ce-i dilata pupilele albastre", cu părul "tăiat scurt, băiețește", "ruginiu ca frunza de tutun", Silvia reușește să-și impună voința, arătându-i lui Bizu că sportul nu-i lucru rău. Și doar știm cât detesta eroul lovinescian tenisul, mai ales dacă era practicat de femeia iubită 66! Numai că pe Silvia n-are cum s-o iubească așa, deodată, chiar dacă întrezărește în strunga dinților ei "o poartă spre necunoscut". Alertată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
abundente. Am ales doar câteva, cu atât mai cutremurătoare cu cât surprind, ca într-o stenogramă, cele mai dramatice momente din biografia sufletească a criticului: "12 april. 1935 la 9 1/2, mare criză de ficat. Situația devine cu totul rea. Boala se instalează"; 27 dec. 1935: "Scriu. Pustiu"; 11 april. 1936: "Urât. Solitudine. Nu plec nicăieri"; "Dum., Paști, 12 apr. Urât. Multă melancolie și solitudine"; 24 iun. 1936: 19 aug. 1936: "Boala se instalează"; 1936-1937: "anul boalei și al muncii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ÎI. Captarea atenției elevilor și comunicarea subiectului activității Andreea, fetița vecinilor mei, a desenat o serie de animale pentru școală. Fericită că a terminat desenele, s-a dus la joacă. În timp ce ea se juca fericită cu prietenii săi, Vrăjitoarea cea Rea s-a gandit să-i încurce desenele. Fetiță a început să plângă atunci când a văzut că toate desenele ei sunt amestecate. Îi este greu Andreei să refacă totul singură. Ați vrea să o ajutăm să-și pună în ordine desenele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
III. Prezentarea materialului stimul și dirijarea învățării Profesorul prezintă planșa-suport și oferă fiecărui elev câteva desene. Li se cere elevilor să denumească animalul reprezentat în desen, să reproducă „vocea” fiecărui animal și să le găsească locul pe planșa-suport. „Vrăjitoarea cea Rea s-a supărat tare că am ajutat-o pe Andreea și ne-a trasformat pe toți în animale. Vrăjitoarea ne-a dat aceste biletele pe care sunt desenate animalele în care ne-a transformat. Ea a spus că putem deveni
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a dat aceste biletele pe care sunt desenate animalele în care ne-a transformat. Ea a spus că putem deveni iar copii doar dacă ne găsim perechea, făcând așa cum face animalul desenat pe bilețel. Haideți să vedem dacă Vrăjitoarea cea Rea a mai transformat pe cineva în același animal!” Pe baza imaginilor, elevii vor asocia sunetele cu animalele ce produc aceste sunete. Copiilor li se recomandă să nu arate bilețelul lor celorlalți. Ei vor încerca să identifice sursă care reproduce aceleași
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
reprezentări de animale Conversația Joc didactic Capacitatea de identificare și reproducere a onomatopeelor Aprecierea răspunsurilor verbale și nonverbale Capacitatea de diferențiere și reproducere a onomatopeelor Capacitatea de reproducere a zgomotelor IV. Obținerea performanței Acum, că am scăpat de Vrăjitoarea cea Rea, putem să ne jucăm în voie. Profesorul propune copiilor să joace teatru. Împarte rolurile: profesorul va fi povestitorul și va citi cu intonație povestea, iar elevii vor face zgomotele de fundal precizate în poveste. Joc didactic Dramatizare Conversația Capacitatea de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gard și pe șoptite Povestesc ca-n nopți dorite, Pe cărările-ntocmite, Vine Moș Crăciun. Ninge! de Otilia Cazimir Ssst! Măicuța gerului Cu mânuța înghețată, Bate-n poartă cerului Și întreabă supărată: Unde-s stelele de sus? Iaca, nu-s! Vântul rău le-a scuturat Și le-mprăștie prin sat. Uite una: s-a desprins Dintr-o margine de nor Și coboară-ncetișor... Oare a nins? E un fulg și-i cel dintâi Și aduce-n vânt ninsoare, Drumuri albe peste vai, Râs
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]