26,109 matches
-
de potențial (deci și un câmp electric) între ele. Mărimea polarizației, a diferenței de potențial este proporțională cu mărimea deformării mecanice. La schimbarea sensului de deformație se schimbă și semnul polarizării electrice. Cele mai cunoscute cristale piezoelectrice naturale sunt cuarțul, sarea Seignette, metatitanatul de bariu, etc. La aceleași cristale s-a observat și efectul piezoelectric invers. Acest efect se materializează astfel: la aplicarea unei diferențe de potențial pe fețele care se electrizau înainte, în funcție de mărimea acesteia, apare proporțional o deformare mecanică
Ultrasunet () [Corola-website/Science/320470_a_321799]
-
centrul satului Grănicești. Temelia lăcașului de cult a fost sfințită în anul 1936 de mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei. Între anii 1940-1950 a slujit aici preotul paroh Casian Bucescu (1907-1986), considerat „apostolul Suceviței”. El a fost "„primit cu pâine și sare, ca un ierarh, de către vechii gospodari la Grănicești”". În perioada sa, au fost continuate lucrările la noua biserică, care a fost înălțată până la nivelul ferestrelor. Construcția bisericii noi a fost finalizată în anul 1960, în perioada în care paroh la
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
asociate ale anhidritului sunt calcitul, halitul sau sulfați ca galena, calcopirita, molibdenitul sau cu pirita în depozite aluvionare. Anhidritul se găsește frecvent în roci evaporitice, cu depozite de gips; el a fost descoperit în anul 1794, într-o mină de sare din apropierea orașului Hall din Tirol. Gipsul s-a format, la rândul lui, prin alterarea anhidritului; acesta a absorbit apa atmosferică și și-a adăugat moleculele compoziției sale. Într-o soluție apoasă de sulfat de calciu, se depun cristale de gips
Anhidrit () [Corola-website/Science/317957_a_319286]
-
anexate de către romani și au fost transformate în Provincia Africa. Teritoriul Cartaginei a fost reconstruit și transformat în oraș roman de către Iulius Caesar. A devenit unul din principalele orașe din Africa romană, în timpul imperiului. Legenda potrivit căreia romanii au aruncat sare peste pământurile Cartaginei este aproape sigur o invenție din secolul XIX. Informațiile contemporane acelei perioade arată că teritoriul din jurul Cartaginei a fost declarat ager publicus, a fost împărțit fermierilor locali, dar și celor din Roma și Italia. Africa de Nord a devenit
Al Treilea Război Punic () [Corola-website/Science/317974_a_319303]
-
adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone, substanțe triterpeniceși săruri minerale. Crește prin locurile necultivate, pe coastele erodate, râpoase, pe malul apelor, prin locuri umede.
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
prânzului, în zile însorite, atunci când planta este perfect uscată (fără stropi de rouă sau picături de ploaie), prin tăierea întregii părți aeriene de sub rozeta de frunze bazale. Saponime, flanovoide, taninuri, substanțe grase formate din acizii palmitic și stearic, fitosteroli și săruri minerale. Extern, infuzia este folosită pentru gargară în stomatite și pentru cicatrizarea rănilor. Extractul de crețișoară are un efect terapeutic complex în tratamentul metroragiilor, în fixarea sarcinilor și în pregătirea intevențiilor chirurgicale ORL.
Crețișoară () [Corola-website/Science/323448_a_324777]
-
bine învelit în musculatură. Spatele este drept, scurt și ușor înclinat posterior. Lungimea corpului este egală cu înălțimea la greabăn. Părul dublu stratificat este aspru, cu o textură sârmoasă și destul de scurt aderent la corp. Culori: negru sau cenușiu/pestriț (sare și piper). Acești câini etalează o personalitate puternică, sunt voluntari și îndrăzneți. Pot da semne de încăpățânare dacă dresajul nu este sufiecient de ferm. Se atașează mai tare de cel mai influent și autoritar membru din familie. Se simt foarte
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323466_a_324795]
-
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1785 a fost înființat „un Oficiu de încercare și cercetare a sării din zona Solca" și, totodată, un depozit pentru sarea adusă din Transilvania, pentru trebuințele Bucovinei. Oficiul și-a stabilit sediul în chiliile fostei mănăstiri Solca. Tot atunci, au sosit la Solca câțiva ingineri geologi germani care au efectuat prospecțiuni geologice
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1785 a fost înființat „un Oficiu de încercare și cercetare a sării din zona Solca" și, totodată, un depozit pentru sarea adusă din Transilvania, pentru trebuințele Bucovinei. Oficiul și-a stabilit sediul în chiliile fostei mănăstiri Solca. Tot atunci, au sosit la Solca câțiva ingineri geologi germani care au efectuat prospecțiuni geologice la Cacica și la Solca. Astfel, în perioada următoare
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
ingineri geologi germani care au efectuat prospecțiuni geologice la Cacica și la Solca. Astfel, în perioada următoare, au început să sosească mineri germani și polonezi care s-au stabilit în aceste localități. După descoperirea a peste 50 de zăcăminte de sare în regiunea geografică cuprinsă între Solca și Rădăuți, s-a înființat la Solca un oficiu de exploatare a sării, sub conducerea lui Johann Hoffmann. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Satul avea învățători care predau copiilor în limba
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
să sosească mineri germani și polonezi care s-au stabilit în aceste localități. După descoperirea a peste 50 de zăcăminte de sare în regiunea geografică cuprinsă între Solca și Rădăuți, s-a înființat la Solca un oficiu de exploatare a sării, sub conducerea lui Johann Hoffmann. Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Satul avea învățători care predau copiilor în limba germană, precum și o biserică catolică (1868). După Unirea Bucovinei cu România (1918), numărul germanilor din Solca s-a menținut
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
fără pețiol, cât și tulpinile. Recoltarea se face în funcție de dezvoltarea plantei; primăvara începând din luna martie și până în mai; vara și la începutul toamnei. Spanozoide, alantoină, mucilagii, acid silicic, tanoizi, derivați polifenolici, flobafene, polioze, acizi (stearic, palmitic și miristic), fitosterine, săruri minerale bogate în magneziu, caroten și vitamina C. În bronșite, laringite, afecțiuni ale rinichilor, în bolile căilor respiratorii (ușurează expectorația, calmează tusea și răgușala), ulcer gastric și duodenal, în bolile reno-vezicale, în diaree, în ulcer gastric.
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
în fabrici și ateliere. Erau și intelectuali, cu titluri academice. Datorită statutului de oraș cu caracter minier, existau restricții de stabilire a evreilor în regiunile miniere, introduse în 1693-1700 de autoritățile imperiale austriece. Turda conta că regiune minieră (exploatări de sare). Cea mai veche atestare documentara a existenței unui evreu în Turda datează din anul 1775. Accesul evreilor în Turda este liberalizat doar dupa 1850, cănd restricțiile de stabilire în oraș se ridică treptat, anularea lor formală făcându-se printr-un
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
din București (SALROM). Adresa: str. Salinei nr.6, 405200 Ocna Dejului, județul Cluj. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
cunoscute din antichitate sunt și cele de la Ocna Dej. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Zăcământul de sare gemă, exploatat
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Zăcământul de sare gemă, exploatat din antichitate, apare ca extremitate a miocenului mediu salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Zăcământul de sare gemă, exploatat din antichitate, apare ca extremitate a miocenului mediu salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
lacuri. Zăcământul de sare gemă, exploatat din antichitate, apare ca extremitate a miocenului mediu salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în 2 sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului) b) sudic (în zona Ocna Dejului) În sectorul nordic au existat exploatări romane de suprafață (cariere) și exploatări medievale
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]