24,828 matches
-
și amplificări, tocmai datorită direcțiilor neașteptate luate de istoria europeană în perioada așa-numitei tranziții. Pe alocuri, ea e mai mult decât o istorie a Europei - e istoria conflictelor planetare în care continentul s-a văzut amestecat, cu sau fără voia sa. Căderea comunismului, ca factor declanșator al unei noi revoluționări a istoriei europene a schimbat, în opinia lui Tony Judt, în mod radical perspectiva asupra unor fenomene ce păreau să țină de logica de fier a politicii (războiul rece, divizarea
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
de secol". Povestea cărții lui Tony Judt începe la Viena, chiar în decembrie 1989, printr-o reevaluare în cheie acut-simbolică a rolului central-secundar jucat de această țară. Printr-un ,dublu și nemeritat noroc", Austria, care a fost - cu sau fără voie - principalul aliat al lui Hitler, a beneficiat de avantajul de a fi alipită Vestului și, totodată, descrisă drept ,prima victimă" a nebuniei naziste. În ultimii ani ai comunismului, ea era privită drept poarta spre libertate, drept locul care le amintea
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
nu-i atît o probă de masochism, cît una de ingeniozitate". Tematic, poemele se adaptează specificului unei rubrici la un ,săptămînal de tranziție". Lumea lui Șerban Foarță din acest volum nu are nimic din arealul tradițional al unui poet. De voie, de nevoie, poemele se adaptează problematicii tranziției, sînt reflexe ale dezbaterilor din mass-media și ale tendințelor lingvistice și comportamentale care tind să răvășească societatea românească. Poemele lui Șerban Foarță țin pasul cu vremea, nu scapă nimic din ceea ce se întîmplă
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
să fie scrisul. A fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să mai dea cine știe ce lovituri spectaculoase, primisem o invitație din partea primarului Pană, la un ceai... Ce să spun, am fost făcut mat. Știam că numai britanicii, în
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
George Enescu, un grup de muzicieni reuniți în jurul lui Ion Nonna Otescu și Constantin Brăiloiu decide constituirea Societății Compozitorilor Români, organism profesional, cu funcții organizatorice și administrative, ce avea să primească în scurt timp recunoașterea juridică. Un organism ce, de voie, de nevoie, a funcționat în baza unui metabolism dominat de normalitatea unor parametrii pe cât de incoercibili, pe atât de intolerabili la tratamentele speciale menite să le sublimeze, dar și să le submineze valorile. Arareori "cumințenia" compozitorilor și muzicologilor români a
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător, ca ceva trebuincios sau întîmplător" (ibidem, 229). Un refugiu fusese datoria, altul va fi de acum încolo soarta. David Pop se lasă în voia soartei și moartea îl ocolește miraculos pe fronturile pe care se perindă în Serbia, Galiția și Polonia, promovat la o secție de mitraliere. Nu merge nici acasă, pentru a nu-și pierde liniștea dobîndită, în mod paradoxal, pe front. În preajma
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
într-un film despre fenomenul violenței la americani, Bowling for Columbine, văzut la Cannes - ignoră într-o voioșie nuanțele, în favoarea propriei demonstrații, și în stilul unui (de altfel, inventiv) cinema de propagandă. Sau de contrapropagandă. (De care, totuși, dați-i voie unui cronicar din Est să fie sătul!) Despre asta e vorba, și nu despre ceea ce concluzionează e-mail-ul transoceanic: "Ce magică poate părea America văzută printr-un ochean estic!"Mă simt obligată să declar că, prin ocheanul meu estic, America nu
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
inflexiunile vocii, ca să-mi decodifici exact mesajul. De fapt, ca să nu păstrăm secrete față de cititori, e bine să le spunem că, în pregătirea discuției noastre, m-ai vizitat acasă, însă, la cererea mea, fără reportofon, spre a putea pălăvrăgi în voie. Deși am o îndelungată experiență a prezenței la Radio și TV, ideea înregistrării, adică a transformării spontaneintății în ireparabil, continuă să mă inhibe. M-am adaptat fără dificultăți tehnologiei actuale însă aparțin acelora - mulți? puțini? - care consideră că atingem, de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Cînd e agitat, furios sau doar necăjit, îi tremură fața, face mișcări bruște, își răsucește degetele spasmodic, de parcă n-ar avea încheieturi, apoi se întîmplă să strige foarte tare sau să-și țină singur discursuri furioase. Atunci trebuie lăsat în voia lui pînă îi trece furia; altfel, își ia musafirul de braț și-l dă afară. Cînd își pierde cu totul controlul, se întinde în pat, unde zace ziua-ntreagă. Odată i-a venit brusc ideea să se ducă la Frankfurt
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
liderilor nu aveau mari șanse de a-și construi o viață după dorințele lor. De exemplu, Galina Brejnev, fiica președintelui URSS Leonid Brejnev, a luptat toată viața pentru a se desprinde de sub tutela atotputernicului ei tată, care nu-i dădea voie decât să conducă un Mercedes de câte ori dorea, iar în rest îi controla întreaga existență. Ca urmare, Galina a fugit cu o trupă de circ la vârsta de 22 de ani și, în ciuda faptului că tatăl ei a găsit-o și
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
colaborator apropiat al lui D. Gusti: „Când lucram la Muzeul Satului, venea să vadă cum merg lucrurile. Și îi spuneam atuncea: am vrea să ne întindem și în locul cutare, însă este aici un gard, și Dombrovschi - primarul - nu ne dă voie să-l dărâmăm. Vodă Carol a ridicat un picior, l-a pus pe gard și l-a trântit pe pământ: «Să-i spui că eu l-am dărâmat!»”. Se cuvine să adăugăm că ultimii ani ai domniei lui Carol al
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
să aducă multe schimbări în Europa, dar nu sunt convins că până la urmă ele vor veni”, scria, într-un articol de previziuni pentru acest an, analistul economic american John Mauldin și titra: „2017, optimism sceptic”. Va lăsa oare America la voia întâmplării corabia Europei Unite, în turbulențele din viața internațională? De neconceput, căci orice mișcare înapoi a SUA pe eșicherul mondial înseamnă avansul altora. Președintele Woodrow Wilson, cel care în urmă cu exact 100 de ani a adus America în Europa
Mereu surprinzătoarea Europa by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296458_a_297787]
-
majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr mult mai mare de cetățeni sârbi decât au ei asupra unor cetățeni români. În Banatul românesc trăiesc 22
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
așezările din Valea Timocului. Prelatul consideră că situația românilor, din această perspectivă, este una dramatică: „Statul în care trăim și pentru a cărui formare au pierit strămoșii noștri prin războaie, acum ne tratează ca o mamă vitregă. Nu ne dau voie să ținem de biserica neamului nostru - Biserica Ortodoxă Română - nu ne dau voie să construim bisericile noastre, iar pe cele vechi ni le-au confiscat și ocupat, fac presiuni zilnice și creează o atmosferă în care românii să se simtă
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
una dramatică: „Statul în care trăim și pentru a cărui formare au pierit strămoșii noștri prin războaie, acum ne tratează ca o mamă vitregă. Nu ne dau voie să ținem de biserica neamului nostru - Biserica Ortodoxă Română - nu ne dau voie să construim bisericile noastre, iar pe cele vechi ni le-au confiscat și ocupat, fac presiuni zilnice și creează o atmosferă în care românii să se simtă străini la casa lor și să nu îndrăznească să își ceară drepturile. Legile
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
am avut-o cu directorii în august. Totul părea normal, dar seară am primit mesaje de la părinții ai căror copii trebuiau să ducă formularele completate cu opțiunea pentru limba română și cărora diriginții le-au spus că nu mai au voie să o facă. Iar miercuri, când l-am anunțat pe directorul liceului teoretic de numărul înscrișilor care era mai mare decât cel anunțat, nu cu mult, dar mai mare, mi-a replicat că acesta nu e finalul, ca o să aibă
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
fost o dorință mare că legea să fie modificată în așa fel încât și noi, românii din Șerbia, să putem câștiga dublă cetățenie. Oamenii vin și ne întreabă cum să procedeze. Noi nu putem să spunem nimănui că nu are voie să aplice pentru cetățenia română, dacă el este român și se simte român. Întrebările oamenilor sunt simple, ei vor să știe când pot să depună dosarele, unde pot să le depună și dacă putem noi, reprezentanții mediului asociativ românesc, să
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
a se ascunde un secret rușinos - un păcat istoric. Acela că în decursul istoriei Transilvaniei, românii nu au fost acceptați nici în sistemul politic, nici în cel administrativ, nici în cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
nici în sistemul politic, nici în cel administrativ, nici în cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și să citească în limba lor, iar dacă se întâmpla cumva ca o
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și să citească în limba lor, iar dacă se întâmpla cumva ca o capră a unui român să roadă un prun, românul era
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să lase urme, nu aveau voie să locuiască în orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și să citească în limba lor, iar dacă se întâmpla cumva ca o capră a unui român să roadă un prun, românul era spânzurat de acel prun (dintr-o hotărâre a Primăriei Sibiului, păstrată în documente
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se părea ca-ra-ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea ne-voie Ungaria de șase milioane de români? Ar deveni din nou un stat în care populația ma-ghia-ră ar reprezenta doar jumătate din populație, așa cum s-a întâmplat înainte de primul război mondial”. Mai exact, Tőkés recunoștea explicit că locul Transilvaniei este în
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
sunt numărate n-am auzit ce anume ce anume sunt numărate precis că zilele îmi sunt numărate dar poate că doar scaunele sunt numărate sunt numărate scaunele din sala de așteptare se știe cu exactitate câte scaune sunt nu-i voie să aduci niciunul în salon nu-i voie să scoți niciunul pe terasa însorită niciunul pentru că sunt numărate sunt numărate cu exactitate scaunele din sala de așteptare îmi vine cheful să evadez mai încolo dincolo de mai încolo dincolo de mai
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
anume sunt numărate precis că zilele îmi sunt numărate dar poate că doar scaunele sunt numărate sunt numărate scaunele din sala de așteptare se știe cu exactitate câte scaune sunt nu-i voie să aduci niciunul în salon nu-i voie să scoți niciunul pe terasa însorită niciunul pentru că sunt numărate sunt numărate cu exactitate scaunele din sala de așteptare îmi vine cheful să evadez mai încolo dincolo de mai încolo dincolo de mai încolo de moarte dar poate că totu-i
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
copacul se oprește, El strălucește, drept și tăcut în noptea tremurătoare, așteptând ca și noi acea clipă când fulgii de nea vor începe să înflorească în univers. Față în față În februarie, viața era pe oprire. Păsările zburau cam fără voia lor iar sufletul râcâia peisajele ca vaporul ce se freacă de ponton când e amarat. Pe partea asta copacii ne întorceau spatele. Puteai ști cât de groasă-i zăpada privind ierburile moarte. Urmele unor pași îmbătrâneau pe troiene. Iar sub
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]