25,745 matches
-
în cazul metodelor instrumentale, costurile mari legate de aparatură și de întreținerea acesteia etc. Chimia analitică este o știință care înglobează cunoștințe din toate domeniile, începând cu chimia fizică și terminând cu matematica și informatica. Ea cuprinde următoarele ramuri: Chimia analitică cuprinde o serie de tehnici de detectare și determinare a compoziției probelor de analizat:
Chimie analitică () [Corola-website/Science/301064_a_302393]
-
că principalele trăsături ale acestui tip de rural sunt autarhia și omogenitatea culturală. Autarhia este înțeleasă ca o calitate definitorie a ruralului tradițional care constă în esență într-o organizare sistematică a modului de viață care asigură supraviețuirea și continuitatea. Analitic, autarhia cuprindea domeniile: economic, matrimonial, religios și cultural. După sociologul francez autonomia avea la bază principiul care fiecare familie de dăteni să fie capabilă să-și asigure subzistența. Din punct de vedere matrimonial, o trăsătură semnificativă a ruralului tradițional constă
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
conice și un memoriu asupra rectificării unui arc oarecare de cerc mai mic decât o jumătate de circumferință. Până la 20 de ani, a citit cele 20 de volume ale Marii Enciclopedii, întocmite de Diderot și d'Alembert. Ampère cunoștea mecanica analitică a lui Lagrange, precum și limbile latină, greacă și italiană. În 1801 este profesor de fizică-chimie la liceul de stat din Bourg-en-Bresse, iar în 1803 este numit profesor de matematică la liceul din Lyon. Ulterior preia catedra de Analiză la "École
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase probleme de cinematică. Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat "ecuațiile derivate parțiale". Aplică "calculul variațional" în probleme de mecanică și a adus îmbunătățiri în teoria funcțiilor analitice. A dat o nouă demonstrație teoremei lui Taylor. A stabilit ecuația lănțișorului. De asemenea, s-a ocupat de problema cuadraturii cercului, de studiul echivalenței volumelor poliedrelor, de rectificarea aproximativă a arcelor de curbă. În filozofie, Ampère este adept al concepției
André-Marie Ampère () [Corola-website/Science/300062_a_301391]
-
a nimfei în Tartar (Museo Correr, Veneția). În ajunul primului război mondial, poetul Guillaume Apollinaire încearcă să lanseze „Orfismul” ca mișcare avangardistă în pictură, avându-l ca protagonist pe Robert Delaunay. Mișcarea s-a înțeles ca o continuare a cubismului analitic cu accentul pus pe muzicalitatea și ritmul culorilor, dar a rămas un episod de scurtă durată. Cu mijloacele cubismului analitic îl interpretează Ossip Zadkine pe cântăreț în 1956, adăugând torsiunilor cubiste goluri și sfârtecări în corpul plastic, care denotă atât
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
mișcare avangardistă în pictură, avându-l ca protagonist pe Robert Delaunay. Mișcarea s-a înțeles ca o continuare a cubismului analitic cu accentul pus pe muzicalitatea și ritmul culorilor, dar a rămas un episod de scurtă durată. Cu mijloacele cubismului analitic îl interpretează Ossip Zadkine pe cântăreț în 1956, adăugând torsiunilor cubiste goluri și sfârtecări în corpul plastic, care denotă atât tragicul personajului cât și convingerea de a nu-i putea da temei decât o formulare provizorie, proteică (Fig. 1 ). În
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Într-o perioadă în care accesul la informația șahistă este tot mai mult acaparată de calculator, continui să cred în necesitatea cărții de șah, în special pentru formarea tinerilor jucători (copii). Iată de ce consider benefică inițiativa autorului; știindu-i puterea analitică, mă aștept ca Wylly Hanga să continue și să ofere alte lucrări utile amatorilor acestui minunat joc. Cuvînt înainte Cred că orice jucător de șah are în minte și-și reamintește cu plăcere cele mai bune momente din partidele pe
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
în perioada de penurie de după război. Ahmatova a trebuit să se bazeze pe ajutorul prietenilor ei până la sfârșitul vieții. În camera ei au fost instalate aparate de ascultare, frecvent i s-au făcut perchiziții. Hotărârea a fost inclusă în programa analitică a școlilor și câteva generații de elevi au învățat că Ahmatova era o poetă decadentă. În 1949 a fost arestat din nou Lev Gumiliov, care luptase pe front și ajunsese cu armata roșie până la Berlin. Pentru a-și salva fiul
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
rolul de solvent, cât și de nucleofil pentru a fixa carbocationul rearanjat. Acidul acetic este solvent de elecție în reducerea unui grup aril nitrat până la anilină, folosind paladiu pe suport de cărbune activat. Acidul acetic glacial se întrebuințează în chimia analitică ca mediu de reacție, de exemplu pentru determinarea caracterului bazic al substanțelor slab alcaline cum sunt amidele organice. Acidul acetic glacial este o bază mult mai slabă decât apa, astfel încât în acest mediu amida se comportă ca o bază puternică
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
din București". Interesul pentru matematică devine prioritar astfel că în anul 1929 părăsește "Politehnica", deși trecuse deja toate examenele din primii trei ani și se afla student în anul IV. Dar în același an își susține teza de doctorat " Mecanica analitică a sistemelor continue", în fața unei comisii conduse de Gheorghe Țițeica și având ca membri pe Dimitrie Pompeiu și pe Anton Davidoglu. Această teză este publicată, tot în 1929, la editura Gauthier-Villars din Paris și va fi apreciată de savanții Vito
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
anul 1879 își ia doctoratul la Sorbona cu teza "Étude des intégrales abéliennes de troisième espèce", devenind astfel al doilea român, după Spiru Haret, doctor în matematici la Sorbona. În 1881, devine profesor suplinitor la Catedra de Algebră și Geometrie Analitică la Facultatea de Științe din București, apoi la "Școala Specială de Artilerie și Geniu". În 1882 intră ca profesor de algebră superioară și de teoria funcțiilor la facultatea de Știință a Universității din București. Aici, în 1888, a ținut primele
David Emmanuel () [Corola-website/Science/298626_a_299955]
-
Matematicianul indian Mahavira și Bhaskara II, matematicianul persan Al-Karaji, și matematicianul chinez Zhu Shijie au rezolvat numeroase cazuri de ecuații cubice, cuartice, cuintice și polinomiale de ordin superior, utilizând metode numerice. În 1637, Rene Descartes publică "La Géométrie, inventând geometria analitică și introducând notația algebrică modernă. Un alt moment crucial în evoluția algebrei moderne l-a constituit determinarea soluțiilor generale pentru ecuațiile cubice și cuartice din secolul al XVI-lea. Ideea de determinant pentru rezolvarea sistemelor de ecuații liniare a fost
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
materială, iar mișcarea că o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esență fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopie neterminata, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
și Leibniz. În timpul campaniilor sale, și-a concretizat ideile de bază pe care s-au bazat marile sale descoperiri. A fondat liniile mari ale științei noi sub forma matematicii universale, a reformat algebra, a fondat o nouă geometrie, numită "geometrie analitică". În 1630 începe descrierea meteoriților după obervațiile făcute la Roma cu un an înainte. A descoperit ovalele care îi poartă numele (ovalele lui Descartes). Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
obervațiile făcute la Roma cu un an înainte. A descoperit ovalele care îi poartă numele (ovalele lui Descartes). Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor, ceea ce a condus la apariția geometriei analitice. A găsit aplicația numerelor complexe în geometria analitică. A introdus utilizarea numerelor negative. În ceea ce privește teoria numerelor, a studiat numerele perfecte și a descoperit anumite proprietăți ale acestora. De asemenea, a elaborat metoda de determinare a rădăcinilor întregi ale unei ecuații
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
A descoperit ovalele care îi poartă numele (ovalele lui Descartes). Descartes este primul matematician care a introdus utilizarea calculului algebric pentru studiul proprietăților geometrice ale figurilor, ceea ce a condus la apariția geometriei analitice. A găsit aplicația numerelor complexe în geometria analitică. A introdus utilizarea numerelor negative. În ceea ce privește teoria numerelor, a studiat numerele perfecte și a descoperit anumite proprietăți ale acestora. De asemenea, a elaborat metoda de determinare a rădăcinilor întregi ale unei ecuații, prin descompunerea în factori a termenului liber. O
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
al mai multor numere tematice: "Dicționar Echinox - 25"; Biografia ideii de UNU";" Generația 90!?"; "Jung și arhetipologia"; "Visul", "Monstrul", "Femeia", "Macabrul" etc. Din 1996, muncă în echipă (împreună cu membrii Catedrei de literatură române, comparată, teorie literară și folclor) la "Dicționarul analitic de opere literare românești" (vol. I-IV) (coordonat de prof. Ion Pop) 1998-2004, Muncă în echipă la "Dicționarul scriitorilor români" (volumele III și IV) (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) Din 2001, Director al Caietelor Echinox Coordonator
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
moșiile și titlul nobiliar pentru a-i plăti datoriile. Byron a fost botezat George Gordon după bunicul său din partea mamei. Fiica sa legitimă Augusta Ada Byron, ulterior Ada Lovelace, cunoscută matematiciană britanică, a colaborat cu Charles Babbage la realizarea motorului analitic, predecesorul calculatorului modern. Copil fiind a fost cunoscut ca George Noel Gordon. S-a născut cu o malformație a piciorului drept, care i-a cauzat un șchiopătat ușor. Acest handicap și speranțele deșarte că situația se poate remedia i-au
George Gordon Byron () [Corola-website/Science/299813_a_301142]
-
Specială de Artilerie și Geniu asigura o pregătire de înaltă calitate, având o programă cuprinzătoare, care includea discipline de pregătire militară generală, discipline din științele fundamentale și științe aplicative. Astfel, în clasa preparatoare se predau următoarele materii: algebră superioară, geometrie analitică și în spațiu, calcul integral și diferențial, geometrie descriptivă, plane cotale și ordine de arhitectură, mecanică rațională, fizică generală, chimie generală, limba franceză, limba germană și scrimă. În următorii doi ani, programa prevedea următoarele cursuri: fortificații, construcții, topografie, științe aplicate
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
specifică de neutru plural: "doi̯ zidure". Pe de altă parte, în acest grai sunt împrumutate substantive neutre din croată fără adaptare la sistemul propriu al genurilor (exemplu: "srebro" „argint”). În formarea pluralului există mai multe particularități: Declinarea este mai analitică decât în română, genitiv-dativul formându-se în general cu "lu" antepus, substantivul putând fi nearticulat sau articulat hotărât: "fil’u lu țesåru" „fiul împăratului”, "spure lu fråț" „le spune fraților”, "cuvintę i̯e lu mul’ęre" „îi spune el
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
zapustit" „oamenii și-au părăsit câmpurile”. Formele pronumelor-adjective posesive sunt destul de diferite în funcție de graiurile principale. În graiurile din sud: În graiul din Žei̯ân: Observații: Pentru apropiere, formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Formele de depărtare: Genitiv-dativul se formează în general analitic (exemplu "lu ța" „acelei”), dar în Žei̯ân sunt și forme sintetice: "čestvę" „acestui(a)”, "čeșt″ę" „acestei(a)”, "čestorę" „acestor(a)”. Exemplu în propoziție: "Čåsta-i̯ me prii̯åtel’" „Acesta e prietenul meu”. În general, adjectivul demonstrativ
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
să nu deschidă (ei) până ce ea nu va fi venit”. Conjunctivul ca formă sintetică s-a păstrat numai la verbul "fi" ("fivu, fii̭i, fii̭e, fim, fiț, fivu"), iar la celelalte verbe se exprimă ca în croată, analitic, cu verbul la indicativ precedat de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența excepție "-o", în afară de "viro!" „vino!”, mai
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
gând”. Transcrierea consoanelor diferită de cea din română: Observații: Structura gramaticală a limbii meglenoromâne diferă întrucâtva de cea a românei, prin unele trăsături arhaice și datorită unor influențe ale limbilor învecinate. În morfologie se remarcă atât trăsături sintetice, cât și analitice, precum și influențe ale limbii macedonene și ale aromânei, mai ales în graiul din Țărnareca. Singularul La masculin singular, pe lângă substantivele terminate în consoană, sunt mai multe decât în română cele terminate în "-u", în Umă și în Țărnareca această terminație
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Substantivele împrumutate din limba turcă, cu singularul în "-a" sau "-ă" pot avea pluralul în "-z", vocala precedentă fiind accentuată: "avlíi̯a" - "avlíur" sau "avlii̯áz" „curți”, "căsăbắ" - "căsăbắz" „orașe”. Exprimarea cazurilor este în general analitică. Genitivul se exprimă în majoritatea graiurilor cu "lu", la origine articol hotărât, devenit invariabil, practic o prepoziție. Se folosește la cele trei genuri și la cele două numere, atât pentru substantivul propriu nume de persoană, cât și pentru cel comun
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
de cuvinte, propoziții și fraze: Pronumele interogative-relative meglenoromâne sunt "cari" „care” și "țe/ți" „ce”. Ca interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]