24,869 matches
-
a soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie, secția limbi clasice, a Universității din București (1929-1933), absolvind magna cum laude. Participă, ca voluntar, la săpăturile arheologice de la Histria. Își continuă studiile la École Pratique des Hautes Études din Paris între anii 1933 și 1936, fiind student al lui
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor la săptămânalul
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
mai ales pentru micologie. Mai departe a studiat cu pasiune plăcile colorate din cartea "Sylva fungorum" al părintelui Bruno Tozzi ( de asemenea naturalist, ornitolog și entomolog), al cărui discipol a devenit. În 1741 i s-a oferit o profesură pentru filosofie la seminarul din Savignano sul Rubicone, pe care l-a deținut timp de patru ani. Din 1748 până la sfârșitul anului 1754, Giovanni a întreținut catedra de filozofie în sucursala universității din Bologna la Rimini (inaugurată 1687). In anul 1757, a
Giovanni Antonio Battarra () [Corola-website/Science/337247_a_338576]
-
filosof român. s-a născut la Drăgușeni, Galați și a copilărit la Bârlad, unde și-a făcut studiile medii. A fost student al Facultății de Istorie-Geografie a Universității din Iași între anii 1963-1966, după care a studiat la Facultatea de filosofie a Universității din București (1966-1973). După absolvirea facultății, Mititelu a refuzat să intre în câmpul muncii, în semn de protest față de realitatea economico-socială din Republica Socialistă România. A dus o viață de semi-vagabondaj, fără domiciliu fix, dormind pe la cunoscuți și
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
Republica Socialistă România. A dus o viață de semi-vagabondaj, fără domiciliu fix, dormind pe la cunoscuți și întreținându-se din sumele de bani pe care i le dădeau aceștia. A început să aibă influență în rândul unor studenți ai Facultății de filosofie, care îl găzduiau în camerele lor din căminele studențești. În urma unor „abateri” ale unor studenți ai facultății de filosofie aflați sub influența lui, Mititelu a intrat, în aprilie 1976, în atenția Securității, ca propagator al unor concepții ostile politicii statului
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
sumele de bani pe care i le dădeau aceștia. A început să aibă influență în rândul unor studenți ai Facultății de filosofie, care îl găzduiau în camerele lor din căminele studențești. În urma unor „abateri” ale unor studenți ai facultății de filosofie aflați sub influența lui, Mititelu a intrat, în aprilie 1976, în atenția Securității, ca propagator al unor concepții ostile politicii statului și Partidului Comunist Român. În urma demisiei din U.T.C. a unor studenți ai aceleiași facultăți, în 1978, Mititelu a
Cezar Mititelu () [Corola-website/Science/337259_a_338588]
-
Istorie a Limbii Franceze, avîndu-i coautori pe Brunot și Bruneau) și a profesorului Jean-Marie Klinkenberg, membru al grupului MU de "Retorica generală", autorii unui oarte cunoscut volum de retorica. În paralel a absolvit cursurile doctorale ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Pisa, fiind și doctor în "Lingue e Letterature Straniere Moderne - Indirizzo europeo". E de asemenea posesoarea unui doctorat în Comunicare socială la Universitatea Catholică din Lovanio. A cîștigat o bursă de perfecționare la Școală Normală Superioară din
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Litere din anul 1984. Successiv a predat ca profesor asociat la Uniersitatea din Cassino (1992-1994) și ca profesor extraordinar la Universitatea din Trieste. Din 1997 pînă în 2008, a fost profesor habilitat de Literatură franceză la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria, unde este, din 1999, profesor de Literatură comparat, și unde între (2004-2008), a ținut și cursul de Limbă și Literatura Română. Din 2008 este titular la catedră de profesor de Limbă și Literatura română a Universității
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
și Alexandru Filipașcu, Enciclopedia familiilor nobile române maramureșene de origine română, 2015). După studiile liceale începute la Liceul Militar ”Dimitrie Cantemir” din Breaza și terminate în 1972 la liceul "Radu Negru" din Făgăraș, a absolvit în 1979 Facultatea de Istorie - Filosofie secția Filosofie, a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. A fost, pe rînd,pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
Filipașcu, Enciclopedia familiilor nobile române maramureșene de origine română, 2015). După studiile liceale începute la Liceul Militar ”Dimitrie Cantemir” din Breaza și terminate în 1972 la liceul "Radu Negru" din Făgăraș, a absolvit în 1979 Facultatea de Istorie - Filosofie secția Filosofie, a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. A fost, pe rînd,pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
V.A.Urechia, Galați, 2011. Ediția a II-a, cu trei fotografii de Constantin Cojocaru, Editura Eikon, 2013. A tradus din limba franceză lucrarea Maramureșul, de Alexandru Filipașcu, Editura Echim, 2002. A îngrijit (alături de Adrian Michiduță) edițiile critice:Mircea Florian, Filosofia Renașterii, Editura Grinta, 2003. Ion Petrovici, Misiunea filosofului, Editura Grinta, 2004.
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
1954, Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română, a Universității din București și din acel an funcționează în învățământul superior, domeniile de specialitate fiind "Estetica", "Estetica și Teoria teatrului" și "Teatrologie — Spectacologie". Doctoratul l-a obținut, în 1963, în filosofie, specialitatea estetică. În perioada 1968-2000, a fost profesor titular și șef de catedră de Estetică și Teatrologie, decan între anii 1967 și 1970, apoi prorector (1970-1974) al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Din 1990
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu” din Urziceni. După absolvirea facultății, participă la ședințele cercului de etică, coordonat de Niculae Belu și Vasile Morar, unde aprofundează lectura etică a textelor narative, precum și la sesiunile științifice anuale ale Institutului de Filosofie. În „[http://www.institutuldefilosofie.ro/page.php?13 Revista de filosofie]” a Academiei publică patru studii: cel de debut - „Istoricitatea bunului simț și alternativele devenirii moralității practice” (5/1986), urmat de „Buna-credință și buna-cuviință ca dimensiuni ale bunului simț” (5
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
facultății, participă la ședințele cercului de etică, coordonat de Niculae Belu și Vasile Morar, unde aprofundează lectura etică a textelor narative, precum și la sesiunile științifice anuale ale Institutului de Filosofie. În „[http://www.institutuldefilosofie.ro/page.php?13 Revista de filosofie]” a Academiei publică patru studii: cel de debut - „Istoricitatea bunului simț și alternativele devenirii moralității practice” (5/1986), urmat de „Buna-credință și buna-cuviință ca dimensiuni ale bunului simț” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor românești” (5/l988
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
literară”, Editura Helis, Slobozia, 2006 • „Experimentul Iov”, Editura Helis, Slobozia, 2007 • „Tainele Mioriței. O lectură în cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia, 2009
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
cheie masonică a baladei Miorița de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008 • „Experimentul Iov”, ediția a doua, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Nevoia de poveste, eseuri și aplicații”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2008 • „Miorița - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008 • „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Miorița”, Editura Helis, Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela Banu, Editura Logos, București, 2009 • „Miorița. Vasile Alecsandri și cazul
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Slobozia, 2009 „El experimento Job”, traducere de Gabriela Banu, Editura Logos, București, 2009 • „Miorița. Vasile Alecsandri și cazul Miorița. Tainele Mioriței. Masca păcurarului.”, Editura Paideia, București, 2011 • „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2011 • „Iov, Socrate și Divinitatea”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2013 • „Iisus și Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2014 • „Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, colecția
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Vasile Alecsandri și cazul Miorița. Tainele Mioriței. Masca păcurarului.”, Editura Paideia, București, 2011 • „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2011 • „Iov, Socrate și Divinitatea”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2013 • „Iisus și Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2014 • „Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2016 • Constantin Țoiu, „Jurnal intim”, versiune de "", Editura
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
a Cărții lui Iov”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2011 • „Iov, Socrate și Divinitatea”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2013 • „Iisus și Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2014 • „Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2016 • Constantin Țoiu, „Jurnal intim”, versiune de "", Editura Paideia, București, 2015 Aureliu Goci, „Reactualizarea dosarului Miorița”, în „Helis”, septembrie 2006, p. 1 Theodor
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
și Divinitatea”, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri - filosofie, București, 2013 • „Iisus și Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2014 • „Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2016 • Constantin Țoiu, „Jurnal intim”, versiune de "", Editura Paideia, București, 2015 Aureliu Goci, „Reactualizarea dosarului Miorița”, în „Helis”, septembrie 2006, p. 1 Theodor Codreanu, „Românitate și occidentalizare”, în vol. „A doua schimbare la față”, Princeps Edit, Iași, 2008, pp.
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetică muzicală), George Breazul (enciclopedia muzicii, pedagogie muzicală), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor muzical), Ștefan Popescu (dirijat coral). În paralel cu studiile muzicale urmează cursurile Facultății de litere și filosofie din București. Din 1935 desfășoară o vastă activitate didactică, fiind profesor de muzică la Silistra (până în 1937), Târgu Mureș (1937-1940), București (1940-1958). Între 1949-1964 este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
(n. 30 iunie 1885 în Holzschlag, Mühlviertel, Oberösterreich, d. 25 septembrie 1958, Linz), a fost un pădurar, naturalist, filosofie și inventator austriac. A avut trei copii: Walter, Margarete, Huberta. S-a născut într-o familie de pădurari din tată în fiu, "Fidus in silvis silentibus" ("încredere în pădurile tăcute, liniștite") era deviza familiei. Încă din copilărie a fost fascinat
Viktor Schauberger () [Corola-website/Science/335959_a_337288]
-
ceea ce a contribuit foarte mult la înțelegerea și asumarea ulterioară de către el a unui rol în renașterea limbii cehe. În tinerețe, el a vrut să devină preot. După ce a urmat școala secundară în perioada 1788-1792, a ales totuși să studieze filosofia și dreptul. Începând din 1799, el a început să predea la liceul local (Gymnasium) din Litoměřice ("Leitmeritz"), oraș ce avea pe atunci o majoritate germană. În 1815 s-a mutat la Praga, unde a lucrat până în 1845 ca profesor de
Josef Jungmann () [Corola-website/Science/335999_a_337328]
-
oară cu limba cehă și în curând a devenit el însuși vorbitor fluent de cehă în perioada studiilor la gimnaziul din Německý Brod, iar apoi a studiat un timp la colegiul iezuit din Klatovy. În 1769 a început să studieze filosofia la Universitatea Carolină din Praga. În 1772 a fost admis în rândul iezuiților de la Brno și a început pregătirea pentru a participa la o misiune creștină în India. Cu toate acestea, întregul ordin iezuit din Ținuturile Cehe a fost dizolvat
Josef Dobrovský () [Corola-website/Science/336013_a_337342]
-
2015, Konica Minolta devine Microsoft Silver Partner pentru competența "Content & Collaboration". • În 2016, Konica Minolta Business Solutions România consolidează conceptul "More than Printing. Information Management". La finalul a 25 ani de activitate pe piața din România, Konica Minolta își continuă filosofia de a da formă ideilor împărtășite ("Giving shape to ideas") și de a crea noi valori, oferind tehnologii integrate și versatile, produse inovative și servicii, cu o întelegere aprofundată a problemelor actuale, pentru a aduce beneficii atât clienților, cât și
Konica Minolta, bilanț la 25 de ani în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103881_a_105173]