27,128 matches
-
este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau coloanele lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în care omul nu mai este o creatură aruncată de demiurg într-un cadru imuabil și anticipează doctrina celor două adevăruri formulată de Cusanus abia spre sfârșitul secolului. împărțită între cele două fracțiuni, de orientare genetică și de orientare lingvistică, lectura semiologică structuralistă se vădește a fi, cu 66 67 toate diferențele și tentativele centrifuge care și ele constituie o structură, unitară. Obiectul lecturii semiologice îl constituie sistemele de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cusanus abia spre sfârșitul secolului. împărțită între cele două fracțiuni, de orientare genetică și de orientare lingvistică, lectura semiologică structuralistă se vădește a fi, cu 66 67 toate diferențele și tentativele centrifuge care și ele constituie o structură, unitară. Obiectul lecturii semiologice îl constituie sistemele de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a fi, cu 66 67 toate diferențele și tentativele centrifuge care și ele constituie o structură, unitară. Obiectul lecturii semiologice îl constituie sistemele de semne, construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
construite cu ajutorul sistemului limbii sau, uneori, dar foarte rar și în mod relativ, în afara lui. Lectura semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în spațiul cunoașterii, ci în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a comunicării, pentru a fi contrasă la aceasta. Dacă în sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea în această manieră a lecturii semiologice o revanșă a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea în această manieră a lecturii semiologice o revanșă a discursului cultural-artistic asupra celui al științei, dar este mai corect să reținem de aici unitatea culturii regăsită din perspectiva comunicării. Astăzi, după ce valul modei structuraliste a trecut deja, Michel Foucault continuă să rămână ca un gânditor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a unor principii complexe de organizare* Este deci evident că semnul oferă structura epistemelor, întrucît sbabilește termenii, domeniile și constituenții, relațiile dintre ei și sensul în care trebuie abordate aceste relații și termeni, metodele și procedeele unei cunoașteri asimilată unei lecturi semiologice. Mai precis nu semnul însuși, ci modelul său teoretic, paradigma sa, teoria semnului specifică fiecărei epoci, fiecărei episteme. Această interpretare se susține prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice" care marchează nașterea noilor științe în epistemologia lui Althusser, explicitează apariția formațiunilor discursive. Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt o arheologie a științelor umane, pentru a descoperi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
comunicare e semnul alterității și de aceea ea solicită mai ales hermeneutica. Tăcerea apare ca dificultate a semiologiei. 78 Discursul e jalonat de pauze între semne, tăcerea nefiind nici semn, nici pauză între semne în înțelesul semiologic. Dacă semnele reclamă lectură, tăcerea reclamă cu siguranță interpretare.) Hermeneutica vizează un proces de interpretare asemănător celui al traducerii. Ea e caracterizată de orientarea spre sens, de punerea lui în evidență, de traducerea lui dintr-un plan în altul, de transmiterea lui altcuiva decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
abolit Vechiul Testament, exegeza maniheană se preocupă exclusiv de Noul Testament, conducîndu-se după reguli de interpretare ale episcopului manihean Faustus. Potrivit acestei viziuni, Noul Testament nu are statut de scriitură canonică deoarece este opera apostolilor și discipolilor lui Iisus, nu opera Lui directă. Lectura sa nu e suficientă pentru mântuire, ea semnifică salvarea, dar nu o cauzează. Critica maniheană vizează așa-numitele anomalii și inconsecvențe ale 90 91 textului, datorate remanierilor scriptorilor. Pentru a fi considerat veritabil, fiecare verset trebuie supus unei interpretări originate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu servește la sesizarea unui sens unic și preexistent; el reflectă inadecvarea gândirii, și a fi în lume înseamnă a-ți da seama că e imposibil să identifici un sens transcendental. Interpretul hermetic încetează să presupună că propria intenție de lectură se suprapune peste cea a autorului, care e inaccesibilă și pierdută. Hermetismul pornește deci de la presupoziția că limbajul vorbește despre ceva, vorbind în realitate despre opusul acelui ceva - orice poate însemna orice: ceea ce ți se spune poate însemna contrariul. Orice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
eveniment și au obsesia complotului. Suspiciunea este acceptată ca un procedeu îndreptățit de interpretare. în consecință, regulile de interpretare sunt reguli ale suspiciunii. Pentru Marx, simbolul aparține falsei conștiințe, ideologiei, și adevărul lui nu poate fi obținut decât printr-o lectură care să-l răstoarne, să-l repună cu picioarele pe pământ. Marx postulează o relație între existență și conștiință prin care limitele experienței devin limitele gândirii, Clasa socială dispune de o conștiință de clasă pe măsura rolului ei social. 104
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un prim moment, cea mai vizibilă atitudine a fost deconstrucția. Sinteza operată aici recupera o semiologie a semnificării și o hermeneutică a discontinuității, pentru care intervalul dintre diferitele orizonturi istorice devenea de netrecut. Este cel mai net exemplu al unei lecturi a semnelor în temeiul imanenței disipate, a diferenței constitutive din sistemele semnificante, ce provine din semiologia structuralistă. Un al doilea tip de sinteză a interiorizat în hermeneutică refuzul structuralist al istoriei, al continuității tradiției. Asumarea discontinuității a condus la exercițiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii.....................................69 II. Hermeneutică 10. Situs-ul epistemic al hermeneuticii...................................................75 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii.................................80 12. Etapa filologico-retorică a hermeneuticii.........................................85 13. Variante ale hermeneuticii filologico-retorice și contrafigura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acțiune a omului față de Dumnezeu, o acțiune în raport clar cu El. 3.6 Comunicarea cu Dumnezeu este, în esență, un eveniment al unei surveniri îndumnezeitoare a Lui. Perspectiva pe care o propune, în esență, analiza noastră este aceea a lecturii acestor trăsături ale evenimentului comunicării cu Dumnezeu din perspectiva conceptului de theosis (îndumnezeire). De ce acest lucru? Pentru că îndumnezeirea este proiectul pe care Sfânta Treime l-a făcut în legătură cu noi și spre care ne îndeamnă; ea trebuie să fie apoi intenția
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
în situația de a compune. Preferințele pentru un subiect sau altul sunt determinate, în mare măsură, în primul rând, de vârstă, apoi de cunoștințe, experiență și aptitudini. Sursele subiectelor pentru compoziții sunt multiple: * observațiile asupra mediului înconjurător; * cunoștințele acumulate prin lectura cărților științifice; * impresiile, reacțiile afective provocate de lectura operelor literar-artistice; * disponibilitățile conștiinței umane pentru remodelarea realului, prin intervenția creatoare a imaginației. 1.2. Formularea subiectului este o operație fundamentală care indică liniile directoare ale tratării lui. În contextul activităților școlare
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
subiect sau altul sunt determinate, în mare măsură, în primul rând, de vârstă, apoi de cunoștințe, experiență și aptitudini. Sursele subiectelor pentru compoziții sunt multiple: * observațiile asupra mediului înconjurător; * cunoștințele acumulate prin lectura cărților științifice; * impresiile, reacțiile afective provocate de lectura operelor literar-artistice; * disponibilitățile conștiinței umane pentru remodelarea realului, prin intervenția creatoare a imaginației. 1.2. Formularea subiectului este o operație fundamentală care indică liniile directoare ale tratării lui. În contextul activităților școlare, formularea subiectului trebuie să fie cât se poate
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
regulile de ortografie și de punctuație. 4.2. Expunerea orală Expunerea orală a unei compoziții presupune deprinderea de a vorbi în fața unui auditoriu, modalitate mai puțin folosită în școală. Această modalitate trebuie să parcurgă următoarele momente: * formularea ideilor din introducere; * lectura expresivă a textului; * indicarea aspectelor principale (de conținut și de limbă) pe care le pune textul, interpretarea lor și sublinierea observațiilor, impresiilor personale; * formularea concluziei. Prin expunerile orale elevii își formează deprinderi de alcătuire corectă a propozițiilor, de îmbinare a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
participarea tuturor elevilor la activitatea propusă spre abordare. i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut În realizarea unor astfel de compuneri, se pornește de la un text și se solicită imaginația copiilor pentru realizarea unor cerințe în plus, ca: * povestirea lecturii la o altă persoană sau la un alt timp; * găsirea unui alt curs povestirii, prin stabilirea unui nou conflict; * găsirea altui final povestirii; * înlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor; * realizarea unei povestiri, prin analogie, pornind de la un text literar cunoscut
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
la fapte și întâmplări în care se reflectă acestea. În limbajul de specialitate privind compozițiile, caracterizarea este un tip de compunere în care se înfățișează trăsăturile esențiale, definitorii ale unui obiect, fenomen, ale unei ființe, opere literare. Caracterizarea personajelor din lecturile cunoscute sunt destul de dificile și de aceea se insistă cu precădere asupra semnalării unor caracteristici și legarea acestora de o serie de manifestări ale personajului. În primele încercări de caracterizări se folosesc lecturi în care însușirile personajelor sunt evidente. j
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
unei ființe, opere literare. Caracterizarea personajelor din lecturile cunoscute sunt destul de dificile și de aceea se insistă cu precădere asupra semnalării unor caracteristici și legarea acestora de o serie de manifestări ale personajului. În primele încercări de caracterizări se folosesc lecturi în care însușirile personajelor sunt evidente. j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători, ghicitori În școala primară se pot elabora cu elevii compuneri care să pornească de la un proverb, zicătoare sau ghicitoare. Acestea sugerează doar tema compunerii și de aceea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
compuneri, cu modul de alcătuire a unui rezumat și chiar cu etapele elaborării unei compuneri. Este bine să-i obișnuim pe copii să aibă caiete speciale de studiu individual, în care aceștia își notează observațiile și impresiile personale, prilejuite de lecturile pe care le-au realizat ei înșiși. 3 . Redactarea propriu-zisă a compunerii actul creator - concretizează pregătirea complexă realizată în prealabil. Realizarea acestei etape depinde în bună măsură și de momentul cel mai propice în care are loc. Nu în orice
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]