26,750 matches
-
și perioada de guvernare a lui I. C. Brătianu). La mai bine de 130 de ani de la apariția primei sale comedii, lumea lui Caragiale - în special viața publică și politică a scriitorului - este prezentă la fiecare pas pe care îl face ritmul accelerat al progresului. Fără o identitate proprie, reticentă la spiritul critic, lumea lui Caragiale este preocupată doar de satisfacerea propriului ego, trăind, sau mai bine zis îndurând, progresul în mod grotesc și grosolan. Astăzi se vorbește despre o nouă mentalitate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
lui Caragiale este cantitativ redusă. Lăsând la o parte corespondența, patru decenii de scris au încăput în șase volume de opere complete. O elaborare grea și chinuitoare, sentimentul de responsabilitate pentru cuvântul scris - după cum mărturisesc rudele și prietenii - explicând acest ritm lent, pauzele destul de mari. Varietatea genurilor abordate, a preocupărilor, a tonurilor este la fel de izbitoare. Caragiale nu se apropie de roman, iar de vers doar în rare încercări juvenile, în traduceri și în parodii. În afară de roman, în cele patru decenii de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sunt eu; mai bine, lasă-mă: adio viață!“ (Actul I, Scena IX) După alte replici în care se invocă chiar nebunia bărbatului, cele două părți ajung la o înțelegere: Dacă m-oi jura, mă crezi? Te crez, și se reia ritmul normal al vorbirii. Moartea reprezintă așadar aici miza, iar în contrabalansarea ei se definește viața. Nu contează cât de sinceră sau de adevărată poate fi ea în plan concret; contează faptul că, funcționând ca text, dă acestuia o dimensiune existențială
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pe Efimița, stăpâna reală a acestui univers domestic, la rândul ei, în camizol, fustă de flanelă roșie, iar la cap legată cu un turban alb. Conul Leonida este un nou prototip creat de Caragiale în activitatea esențială și definitorie a ritmului biologic diurn. Criticul Șerban Cioculescu se întreabă dacă Leonida este „un om cinstit“ sau, cum ar fi spus Caragiale, „un om onorabil“. Este dificil de spus întrucât, așa cum observă criticul, nu-i cunoaștem trecutul, nici nu suntem în măsură să
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
este un adevărat stâlp al puterii și un exemplu de viață conjugală armonioasă. Personajul este atât de satisfăcut de sine încât nici cele mai directe adevăruri nu-l pot zdruncina din convingerile și încrederea sa și nu-i pot schimba ritmul încet de gândire și acțiune. Credul sau indulgent în privința lui Fănică și a scrisorii, Trahanache nu are nici un interes să rupă alianța cu Tipătescu și de aceea susține de la început teza plastografiei. Ca mai toate personajele din piesă, pe Zaharia
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
cu excepția Zoei Trahanache și a prefectului Tipătescu, care se aseamănă într-un fel cu perechea Veta-Chiriac din O noapte furtunoasă. Pristanda, ecou al stăpânilor săi, le reproduce vorbele schimonosindu-le. Zaharia Trahanache este de asemenea comic prin formulele care exprimă ritmul lent al gândirii lui. Să nu-i uităm pe Dandanache și Cetățeanul turmentat, și ei instrumente expresive ale comicului de limbaj. Dar efectele cele mai puternice sunt obținute în timpul ședinței pentru alegerea candidatului; aici Farfuridi și Cațavencu schimbă replici care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
la peinture animalière de Leconte de Lisle. La Craiova va fi profesor secundar (1930-1960), ulterior cadru didactic universitar, șef al Catedrei de limbi moderne, până la pensionare (1972). Debutează cu versuri în 1925 la „Foaia tinerimii”, continuând să colaboreze la „Falanga”, „Ritmul vremii”, „Universul literar”, „Familia”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Manuscriptum” ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă. Lumea copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în operația de excavare arheologică a eului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
de Înțelegere este mai aproape de idealul școlii viitorului, care se dorește un serviciu capabil să se adapteze el Însuși varietății de cereri educative exprimate de copilul cu CES. Cerințele educative speciale, actualmente, sunt interpretate ca unitate În dezvoltarea copilului: În ritmul de dezvoltare, În stilul unic de adaptare, de Învățare, de integrare; În nivelul individual de dezvoltare fizică și psihică cu caracteristici biologice, fizice, psihice și sociale specifice. E. Verza, C. Păunescu, G. Radu, A. Racu, D. GÎnu, N. Malofeev folosesc
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
obosească. După ce s-a dedicat trup și suflet întreprinderii sale și-ar dori să mai profite de viață, cît mai e timp (mai ales să călătorească împreună cu soția). "Întreprinderea merge bine. Ultima criză a fost acum 4 ani. Numai că ritmul progresului tehnologic în domeniu și schimbările de comportament ale clienților sunt atît de rapide, încît situația se poate schimba de la o zi la alta. Băiatul meu e pregătit pentru asta?" Mai sunt și alte întrebări care îl frămîntă. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
comportamentul corect și se poate comporta ca atare, dar nu o face. Uneori oamenii sunt capabili să facă lucrul care li se cere, dar nu înțeleg că este timpul să îl facă. Sau pot manifesta comportamentul corect, dar nu în ritmul dorit. Și, bineînțeles, câteodată știu că este momentul potrivit și se pot comporta la nivelul cerut, dar aleg să nu facă nimic. Oamenii au întotdeauna posibilitatea de a-și modifica performanțele. ANTECEDENT: COMPORTAMENT CONSECINȚĂ (Pregătește evenimentul) (Performanță) (Factor întăritor/Pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
comportamentale, constă în informații specifice despre performanță care vă vor permite să o modificați. Dacă lucrați la un birou de primire a reclamațiilor pentru asigurări, de exemplu, nu există nimic care să vă determine să vă schimbați în mod automat ritmul sau acuratețea în muncă. Atunci când feedbackul nu apare în mod natural, trebuie creat un mecanism prin care această informație să fie produsă și oferită angajatului. El trebuie să știe cum se descurcă, dacă este nevoie să mărească ritmul, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mod automat ritmul sau acuratețea în muncă. Atunci când feedbackul nu apare în mod natural, trebuie creat un mecanism prin care această informație să fie produsă și oferită angajatului. El trebuie să știe cum se descurcă, dacă este nevoie să mărească ritmul, să-l încetinească, să fie mai atent. În prelegerile sale despre îmbunătățirea calității, dr. Edward Deming a întrebat de nenumărate ori: „Cum pot ei să știe?”. Se referea la faptul că majoritatea angajaților nu primesc sau nu au acces la
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un feedback pentru cel care controla producția, supervizorul și directorul fabricii, dar nu pentru angajații de pe linie. Ei aveau nevoie de feedback privind numărul de scaune realizate pe oră când se lucra pe linie. În acest fel, puteau observa verificările ritmului lor de lucru și a abilităților lor. Graficul în cauză nu-i ajuta pe indivizi să-și îmbunătățească performanța. Un angajat din sectorul de producție poate că a avut o zi foarte bună, pentru ca până la urmă să fie dezamăgit de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
timp mai mari (o lună, un trimestru, un an). Procesul stabilirii unor obiective ce pot fi atinse, bazat pe performanța curentă, vă permite să îi motivați pe toți pentru performanțele individuale. De asemenea, le permite tuturor angajaților să progreseze în ritmul lor. Să luăm cazul unei persoane aflate într-un grup care realizează 73 de produse pe zi, în condițiile în care ea poate realiza 110 pe zi. Nu ezitați să începeți cu un obiectiv de 75 de produse, deși ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Este responsabilitatea liderului de a le aplica individual consecințe membrilor echipei în așa fel încât fiecare să fie întărit în mod adecvat pentru contribuția sa. Cum să folosiți cât mai bine întărirea Deoarece fiecare echipă parcurge procesul de tranziție în ritmul său, nu toate echipele vor avea disponibili aceiași factori întăritori pentru membrii săi în același timp. Echipele care progresează mai încet vor vedea, vor auzi și vor percepe indirect multe dintre stimulentele primite de membrii altor echipe, mai avansate. Vor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
funcționează previzibil conform anumitor reguli în vederea întăririi comportamentului, lumea este atât de complexă, încât comportamentele care vor fi alese pe viitor pentru a fi stimulate nu pot fi cunoscute cu precizie. Un lucru pe care îl știm sigur este că ritmul schimbării nu va face decât să se accelereze. Modul în care schimbarea afectează comportamentul este cel mai vizibil la tânăra generație de astăzi. Generația Nintendo Când George Orwell a scris celebra sa carte 1984, în care a descris o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ale lui Anton Pann, Costache Negruzzi și Ion Creangă. Uneori însă și texte de altă natură decît cea literară, precum cele sapiențiale, sînt bazate pe succesiuni de maxime și de dictoane, ceea ce le conferă o anumită structură și un anumit ritm interior, atît din per-spectiva ideilor conținute, cît și din cea a formelor lingvis-tice. Natura proverbelor, maximelor sau dictoanelor integra-te în operele literare sau în cele sapiențiale propriu-zise atestă repartizarea acestor opere la stilurile funcționale ale limbii, în sensul că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
literară cunoaște însă structuri alternative sociolectale, fiindcă în interiorul ei se produc diviziuni legate de straturile sau de păturile socioculturale ale comunității. Pe lîngă faptul că este comună, limba literară este și relativ stabilă în raport cu cea populară, deoarece nu cunoaște același ritm și același sens al transformărilor ca aceasta 154. Mai mult, arată Eugen Coșeriu 155, într-o limbă literară, deci într-o limbă de cultură, chiar și diacronia reală poate deveni sincronică, adică poate fi prezentă în orice moment, fiindcă textele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin alte fenomene, iar aceasta are reflexe în articularea sunetelor, producînd schimbări în vorbire sau chiar schimbări în limbă în domeniul fonetic 178. Despre epoci de intensă schimbare lingvistică vorbește și E. Coșeriu, după care, existența unei evoluții într-un ritm accelerat a limbilor depinde de două condiții: 1) de slăbiciu-nea și de lipsa de stabilitate a tradiției lingvistice (datorate interferenței limbilor sau revoluțiilor socio-culturale, care atrag după ele decăderea culturii tradiționale) și 2) de coexistența, la nivelul tipului lingvistic, a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
context evoluții precum cele de la latină la limbile romanice, de la franceza veche la franceza modernă și de la engleza veche la cea modernă 179. Coșeriu precizează că, dacă aceste două condiții nu sînt întrunite simultan, existînd eventual doar una dintre ele, ritmul evoluției este mult mai lent. Fără îndoială că obsevațiile sînt corecte, căci, ceea ce produce în mod real slăbiciunea tradiției sau preferința pentru unul din tipurile lingvistice, sînt aspecte care particularizează fiecare epocă-salt. Situîndu-se pe altă platformă filozofică, Coșeriu nu aduce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lexicale, încît anumite tipare semnificative din limba proprie produc modificări ale înțelesurilor în cazul cuvintelor însușite din altă limbă, atunci cînd se produce o schimbare a limbii. La fel ca baza de articulație, și baza psihologică evoluează, avînd chiar un ritm de evoluție și o mobilitate mai accentuate decît ea, pe măsura transformărilor în cunoaștere, în concepții, în credințe etc., devenind astfel și o permanentă cauză a schimbărilor în limbă. Ca atare, în vreme ce baza de articulație, ca formă de manifestare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de) limbi, se pot constata și aspecte cu caracter de regularitate care privesc limbile în general. Cu un astfel de caracter regulat, de lege deci, se manifestă, de exemplu, ierarhizarea compartimentelor limbilor din perspectiva mobilității, vocabularul avînd cel mai intens ritm al schimbărilor, iar morfologia fiind foarte puțin predispusă acestora. Norma limbii literare Deși nu admite că limba literară are alt statut decît cea populară, Eugen C o ș e r i u observă, cum era firesc, că, în general, finalitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asupra vorbirii obișnuite face ca efectele manifestării voinței să se resimtă la nivelul limbii în întregime, chiar sub aspectul ei de limbă populară. Succesiunea schimbărilor lingvistice, deseori corelată cu evoluția socială a comunității care vorbește limba, nu presupune menținearea unui ritm constant de-a lungul istoriei limbii, încît există perioade de relativă stabilitate a limbii și perioade de modificare accelerată a ei. În cazul limbii populare, o perioadă de transformări intense se instituie, de obicei, în epocă-salt de modificare a unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
formării limbilor literare moderne, prin transformarea radicală a vechilor limbi literare. Fără îndoială, acest aspect a fost avut în vedere de George S t e i n e r cînd arăta că, în anumite momente, limbile se transformă într-un ritm extraordinar, deoarece achiziționează inovații lexicale și gramaticale, renunțînd la elementele învechite cu rapiditate și prin activitatea conștientă a oamenilor 226. Dar, dacă epoca-salt din cadrul limbii populare coincide pe plan social cu o perioadă de decădere, dimpotrivă epoca-salt cunoscută de limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
efort de acumulare și, în mod similar, viața limbii presupune o permanentă îmbogățire cu mijloace de expresie. Preluată ca obiectiv al cultivării, îmbogățirea limbii este abstrasă întîmplării sau necesității de moment, fiind realizată în perspectiva unor scopuri și într-un ritm accelerat. Se poate întîmpla însă ca prin activitatea de cultivare să se facă opoziție unei îmbogățiri inutile a limbii sau direcțiilor urmate de o astfel de îmbogățire. Din aceasta rezultă constatarea că prin cultivare nu trebuie să se înțeleagă numaidecît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]