282,134 matches
-
sunteți sigur . Doza cu care se începe tratamentul este de un comprimat de 10 mg , administrat înaintea activității sexuale . Dacă efectul acestei doze este prea slab , medicul dumneavoastră vă poate crește doza la 20 mg . Comprimatele de CIALIS sunt destinate administrării pe cale orală . Înghițiți comprimatul întreg , cu puțină apă . Puteți lua CIALIS cu sau fără alimente . Puteți să luați comprimatul de CIALIS cu cel puțin 30 minute înainte de activitatea sexuală . CIALIS poate fi activ până la 36 ore după ce ați luat comprimatul
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
crește riscul de apariție a amețelilor când vă ridicați în picioare . NU trebuie să luați CIALIS mai des decât o dată pe zi . CIALIS 10 mg și 20 mg este destinat utilizării înaintea activității sexuale anticipate și nu este recomandat pentru administrare zilnică continuă . Dacă luați mai mult CIALIS decât trebuie Informați medicul dumneavoastră . Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs , adresați- vă medicului dumneavoastră sau farmacistului . 4 . Ca toate medicamentele , CIALIS poate provoca reacții adverse , cu toate că nu apar la toate
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
accentuate , sângerări din nas , frecvență cardiacă crescută , tensiune arterială crescută , tensiune arterială scăzută și durere în piept . Reacții adverse rare la pacienții care iau CIALIS includ stare de leșin , migrenă și umflarea feței . În cazuri rare , este posibil ca după administrarea de CIALIS să apară o erecție prelungită , posibil dureroasă . Dacă aveți o astfel de erecție care durează fără întrerupere timp de mai mult de 4 ore , trebuie să vă adresați imediat unui medic . Rareori , la bărbații care iau CIALIS , s-
Ro_195 () [Corola-website/Science/290955_a_292284]
-
1, 5 mg 3 mg 3 mg 3 mg 4, 5 mg 4, 5 mg 4, 5 mg 6 mg 6 mg 6 mg Forma farmaceutică Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Capsulă Calea de administrare Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Orală Ambalajul blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al ) blister ( PVC/ Al
Ro_332 () [Corola-website/Science/291091_a_292420]
-
Indicele Pearl pentru contraceptivele orale a fost de 0, 57 ( monofazice ) și 1, 28 ( trifazice ) . Cinci dintre sarcini au apărut la femei care cântăreau peste 90 kg . Care sunt riscurile asociate Evra ? În timpul studiilor , cele mai frecvente efecte secundare în urma administrării Evra ( întâlnite la mai mult de 1 pacient din 10 ) sunt dureri de cap , reacții la locul de aplicare și greață ( senzație de rău ) și sensibilitate mamară . Pentru lista completă a tuturor efectelor secundare raportate asociate cu Evra , a se
Ro_328 () [Corola-website/Science/291087_a_292416]
-
muchii rotunjite , inscripționate „ NVR ” pe o față și „ NV ” pe cealaltă . 4 . 4. 1 Indicații terapeutice Copalia este indicat pacienților a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină sau valsartan . 4. 2 Doze și mod de administrare Doza recomandată de Copalia este de un comprimat pe zi . Copalia 5 mg/ 80 mg poate fi administrat pacienților a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină 5 mg sau valsartan 80 mg . Copalia poate fi
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
având componentele în aceleași doze . Insuficiență renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată . Se recomandă monitorizarea concentrațiilor potasiului și ale creatininei în cazul insuficienței renale moderate . 2 Insuficiență hepatică Se recomandă prudență la administrarea Copalia pacienților cu insuficiență hepatică sau cu tulburări biliare obstructive ( vezi pct . 4. 4 ) . La pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată fără colestază , doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan . Pacienții vârstnici ( vârsta de 65 ani și peste
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
sistemul renină- angiotensină activat ( cum sunt pacienții cu depleție lichidiană și/ sau sodică cărora li se administrează doze mari de diuretice ) cărora li se administrează inhibitori ai receptorilor angiotensinei , poate apare hipotensiunea arterială simptomatică . Se recomandă corectarea acestei stări înainte de administrarea Copalia sau o supraveghere medicală atentă la începutul tratamentului . Dacă apare hipotensiunea arterială după administrarea Copalia , pacientul trebuie menținut în poziție orizontală și dacă este cazul trebuie să i se administreze o perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic . Tratamentul poate fi
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
se administrează doze mari de diuretice ) cărora li se administrează inhibitori ai receptorilor angiotensinei , poate apare hipotensiunea arterială simptomatică . Se recomandă corectarea acestei stări înainte de administrarea Copalia sau o supraveghere medicală atentă la începutul tratamentului . Dacă apare hipotensiunea arterială după administrarea Copalia , pacientul trebuie menținut în poziție orizontală și dacă este cazul trebuie să i se administreze o perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic . Tratamentul poate fi continuat după stabilizarea tensiunii arteriale . Hiperkaliemie Utilizarea concomitentă cu suplimentele cu potasiu , diureticele care rețin
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
există date privind siguranța utilizării Copalia de către pacienții cărora li s- a efectuat recent un transplant renal . Insuficiență hepatică Valsartanul se elimină în general nemetabolizat prin bilă , în timp ce amlodipina este metabolizată în proporție mare de către ficat . Se recomandă prudență la administrarea Copalia la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată sau cu tulburări biliare obstructive . În cazul pacienților cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată fără colestază , doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan . Insuficiență renală Nu este necesară ajustarea dozei
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
poate exclude posibilitatea ca inhibitorii mai puternici ai CYP3A4 ( cum sunt ketoconazol , itraconazol , ritonavir ) să poată crește concentrația plasmatică a amlodipinei mai mult decât diltiazemul . 4 Inductorii CYP3A4 ( medicamente anticonvulsivante [ cum sunt carbamazepină , fenobarbital , fenitoină , fosfenitoină , primidonă ] , rifampicină , Hypericum perforatum ) Administrarea concomitentă poate determina scăderea concentrației plasmatice a amlodipinei . Este indicată monitorizarea clinică , cu posibila ajustare a dozei de amlodipină în timpul tratamentului cu inductor și după întreruperea acestuia . A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte informații În monoterapie
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
Nu se recomandă utilizarea concomitentă Litiu S- au raportat creșteri reversibile ale concentrației plasmatice și toxicității litiului în timpul utilizării concomitente cu inhibitori ECA . În ciuda lipsei de experiență în ceea ce privește utilizarea concomitentă de valsartan și litiu , această asociere nu este recomandată . Dacă administrarea acestei combinații este necesară , se recomandă monitorizarea atentă a concentrațiilor plasmatice ale litiului ( vezi pct . 4. 4 ) . Diuretice care rețin potasiu , suplimente cu potasiu , substituente minerale pentru regim hiposodat care conțin potasiu sau alte medicamente care pot crește concentrația plasmatică
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
epidemiologice cu privire la riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA pe durata primului trimestru de sarcină nu au fost concludente ; totuși , nu poate fi exclusă o creștere ușoară a riscului . Cu toate că nu există date epidemiologice controlate despre riscul asociat cu administrarea de antagoniști ai receptorilor de angiotensină II ( ARAII ) , riscuri similare pot exista pentru această clasă de medicamente . Cu excepția cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esențială , pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjunctiv Mai puțin frecvente : Rare : Tumefierea articulațiilor , dureri lombare , artralgie Spasme musculare , senzația de greutate Frecvente : Tulburări vasculare Mai puțin frecvente : Rare : Hipotensiune arterială ortostatică Hipotensiune arterială Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Frecvente : Edem , edem cu godeu , edem facial , edem periferic , oboseală , înroșirea pielii , astenie , bufeuri Tulburări ale sistemului imunitar Rare : Tulburări ale aparatului genital și sânului Rare : Tulburări psihice Rare : Informații suplimentare privind combinația Edemul periferic , o cunoscută reacție adversă a
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
marcată și o stare de amețeală . Supradozajul cu amlodipină poate determina vasodilatație periferică excesivă și posibil tahicardie reflexă . 8 Tratament Dacă ingerarea a avut loc recent se poate lua în considerare inducerea vărsăturilor sau spălăturile gastrice . S- a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii sănătoși imediat după sau până la două ore de la ingerarea amlodipinei reduce semnificativ absorbția de amlodipină . Hipotensiunea arterială semnificativă din punct de vedere clinic , cauzată de un supradozaj cu Copalia impune asigurarea de asistență cardiovasculară activă
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
arteriale . Datele experimentale sugerează că amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât și cele non- dihidropirinice . Funcția contractilă a miocardului și musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule , prin canale ionice specifice . În urma administrării dozelor terapeutice pacienților cu hipertensiune arterială , amlodipina produce vasodilatare , având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism și ortostatism . Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoțite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienților care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină , nu s- au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei . Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic , specific receptorilor de angiotensină II , activ după administrare orală . Acesta acționează selectiv asupra receptorilor de subtip AT1 , care sunt responsabili pentru efectele cunoscute ale angiotensinei II . Concentrațiile plasmatice crescute de angiotensină II , ca urmare a blocării de către valsartan a receptorilor AT1 , pot stimula receptorii de subtip AT2 care
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
tuse , comparativ cu 68, 5 % dintre cei tratați cu un inhibitor ECA ( p < 0, 05 ) . Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alți receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activității cardiovasculare . Administrarea valsartanului pacienților cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activității cardiovasculare . Administrarea valsartanului pacienților cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține în 4- 6 ore . Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
fără a afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține în 4- 6 ore . Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
afecta pulsul . La majoritatea pacienților declanșarea acțiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale , iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obține în 4- 6 ore . Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare . În timpul administrării repetate , scăderea maximă a tensiunii arteriale , pentru orice priză , se atinge în general după 2- 4 săptămâni și se menține în timpul tratamentului de lungă durată . Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
și cu insuficiență cardiacă . Amlodipina a fost studiată la pacienți cu angină stabilă cronică , cu angină spastică și cu afecțiuni ale arterelor coronare documentate angiografic . 5. 2 Proprietăți farmacocinetice Liniaritate Amlodipina și valsartanul prezintă o farmacocinetică lineară . Amlodipina Absorbție : După administrarea orală a dozelor terapeutice de amlodipină în monoterapie , concentrația plasmatică maximă de amlodipină se atinge după 6- 12 ore . S- a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64 % și 80 % . Distribuție : Volumul de distribuție este de aproximativ 21 l
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
aproximativ 90 % ) la nivelul ficatului în metaboliți inactivi . Excreția : Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică , cu un timp de înjumătățire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece la sută din cantitatea de inițială de amlodipină și 60 % din metaboliții săi se excretă prin urină . Valsartan Absorbție : După administrarea orală de valsartan în monoterapie , concentrația plasmatică maximă de valsartan se atinge
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
ore . Concentrațiile plasmatice la starea de echilibru s- au atins după o administrare continuă timp de 7- 8 zile . Zece la sută din cantitatea de inițială de amlodipină și 60 % din metaboliții săi se excretă prin urină . Valsartan Absorbție : După administrarea orală de valsartan în monoterapie , concentrația plasmatică maximă de valsartan se atinge după 2- 4 ore . Biodisponibilitatea absolută medie este de 23 % . Valsartanul prezintă o cinetică de degradare multiexponențială ( t½α < 1 oră și t½ß aproximativ 9 ore ) . Alimentele diminuează
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]
-
prezintă o cinetică de degradare multiexponențială ( t½α < 1 oră și t½ß aproximativ 9 ore ) . Alimentele diminuează expunerea ( calculată cu ajutorul ASC ) la valsartan cu aproximativ 40 % , iar concentrația plasmatică maximă ( Cmax ) cu aproximativ 50 % , deși începând cu 8 ore după administrarea dozei , concentrațiile plasmatice ale valsartanului sunt similare la grupurile care au consumat alimente cu ale celor care nu au consumat . Cu toate acestea , scăderea ASC nu este însoțită de o diminuare semnificativă din punct de vedere clinic a efectului terapeutic
Ro_218 () [Corola-website/Science/290977_a_292306]