26,366 matches
-
cu dictatul de la Viena, părinții mei s-au hotărât să se refugieze la Alba Iulia. Am Început anul II de liceu la „Papiu Ilarian”, unde am și terminat În anul 1952, și În ’53 am dat admitere la facultate. Am apucat și reforma Învățământului În 1948, când ne-au băgat 52 Într-o singură clasă. Colegii mei au construit după aceea socialismul... Au deținut funcții de răspundere la nivel de județ sau chiar la nivel de țară mai târziu. Cum ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bicicletă, și tot acolo stătea. Sâmbăta, dumineca, la fel... N-am mai avut răbdare și la un moment dat zic: „Mamă, eu nu-s amator de futbol, da’ mă duc la un meci de futbol”. Ei, Între timp, s-au apucat și au ars tot ce-am avut noi: acte, hârtii, inclusiv certificatele de refugiat... tot ce părea compromițător. No, și pe urmă, domne, a urmat inevitabilu’. Seara, la ora nouă, cioc-cioc-cioc, numa’ doișpe inși au intrat... „În numele legii, sunteți arestați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
crezut că ai Înnebunit. De dimineața până seara ai stat și fixai un punct și tot te gândeai”... Când a avut loc procesul? Pe data de 18 iunie În zori ne-or Îmbarcat În ARO-uri, IMS-uri, ce-or apucat, și suntem duși la Tribunalul Militar din Sibiu, la fosta Curte Marțială de-acolo, că ni se face procesul. Și am ajuns la Sibiu și ne-o băgat În fosta Securitate din Sibiu, la subsol. Acolo am luat primele două
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și atâta era scris: „Nu mă rabdă inima să nu vă fiu recunoscătoare cu ceva pentru gestul care l-ați făcut. Vă mulțumesc foarte mult...”. Și erau 2 000 de lei. Acuma ce să fac cu ăștia? Atunci m-am apucat să construiesc dispensaru’. M-am dus la curtea de fier, am cumpărat chiuvete, am cumpărat robinete, dracu’-lacu’, Înc-am mai pus ceva bani și de la mine. Și-a trecut un timp, dacă nu un an și ceva sau doi, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți-mi ce studii ați apucat să faceți până la prima arestare. Până la prima arestare am terminat șapte clase la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet. După șapte ani m-am reîntors și mi-am dat ultima clasă de liceu. În ’56 dau examen de admitere, la filologie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
maghiar. A terminat Dreptul și a fost agentul Securității Începând de la ’46 sau ’47. Și a lucrat permanent pentru Securitate. Mă rog, noi am intrat În capcană. Am văzut asta din dosarul de la CNSAS, foarte clar și indiscutabil... Dar a apucat organizația să acționeze În vreun fel? Scopul așa a fost: să stai În stare de pregătire și să aștepți ordinul. Pentru că precis se Începe al treilea război mondial. Vin americanii. No, și noi am declarat Într-un fel că suntem
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-a dus la Juberian, care a fost șeful comitetului, și l-a Întrebat: „Ia spune, care nu vrea să facă demascare?”. Și Juberian a arătat la Gogu Crainic: „Ăsta nici gând nu are. Hai, vino aicea, banditule!”. L-a apucat aicea la gât, i-a dat un pumn, Încât imediat a căzut jos, a leșinat. Și pe urmă l-a luat iarăși de la gât, l-a ridicat și a spus: „Bagă mințile În cap, pentru că ăsta e numai Începutul. O să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rămas În același loc? Tot În aceeași celulă. Și alături de mine a fost pus Zbranca... El a dormit mult... Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis și noi ne consideram deja o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
niciodată că i-am făcut figura. D-apoi nu ne-am bucurat tare mult... Pachet am primit și eu atunci, cu Îmbrăcăminte, cu hrană... O fost primul meu pachet după trei ani de-nchisoare... Da’ la vorbitor nu am mai apucat, că s-o Început cu litera „A”... și o fost până la „B”. Eu eram Cosma, cu „C”..., și n-am mai apucat. Ce s-o-ntâmplat, atunci o izbucnit revoluția În Ungaria. Și totdeauna când era ceva rău, pe capul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu hrană... O fost primul meu pachet după trei ani de-nchisoare... Da’ la vorbitor nu am mai apucat, că s-o Început cu litera „A”... și o fost până la „B”. Eu eram Cosma, cu „C”..., și n-am mai apucat. Ce s-o-ntâmplat, atunci o izbucnit revoluția În Ungaria. Și totdeauna când era ceva rău, pe capul nostru, al deținuților politici, se vărsau toate. Și s-o dat ordin că deținutele politice de la Mislea nu mai au dreptul la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
N-o văzut ei că ce-avem noi dedesupt... Dar totuși, stând acolo, n-ai avut unde să stai jos și o trebuit să stai tot timpul În picioare sau așa guguț... Dacă stăteam o clipă, Înghețam, așa că ne-am apucat și ne-am jucat acolo, că eram toate șase Într-o cameră... Și fiind mai izolat, că acolo nu venea numa’ să-ți aducă mămăliga și apa, ne-am jucat baba-oarba, să fugim... Eram toate tinere, asta-i adevărat... De
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să Împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda”. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat, de am servit masa, și am ieșit Înapoi În grădină, c-o fost plouată și ieșea ușor. Țâc - văd! Eu n-am știut că mi-e casa Înconjurată. Și văd că vine delegatul sătesc cu doi civili la mine. Zice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Știți ce Îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că Îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: „Auzi, mă, mănânci?”. „Mănânc, da.” Și bagă lingura, o apucă, o bagă În gură și o Înghițește cum Înghite barza... Când Îl văd... Doamne, Maica Domnului! Într-adevăr că o fost foame acolo, dar o trebuit să te mai și limitezi. Atâta Îți dă, atâta iei... Da’ mie mi-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Numai așa am putut ședea pe pat. Cred că n-o fost 25 de centimetri, măsurat, și În fiecare zi era ceartă. „Oameni buni, ce e de făcut, să măsurăm la fiecare cât ne ajunge?” Fiecare s-o grăbit ca să apuce un loc unde era mai Îndosit. Eu am zis că mie mi-e bine la ușe, că dupe coridor tot vine puțin aer curat... Păi, eu n-am fost sătul de aer... Închipuiți-vă cum era, cu jaluzele făcute șablon
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doi inși, unul În stânga, unul În dreapta... și se uita la ei cum joacă table, da’ nu Își dădeau seama că ce fac... Și În dimineața aia o fost percheziție, da’ n-o găsit nimic. Și după percheziție ăștia s-o apucat să joace șah, să joace table. Acuma, gardienii care o fost n-o putut să facă proces-verbal, că ce le-ar fi zis? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic și ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și Mitea o fi fost țigan, dar n-avea moacă, așa că nu spui că ar fi fost. Ei o fost condamnați la drept comun, că s-o apucat ș-o băut spirt sanitar, s-o Îmbătat și o fugit cu briciurile după niște gardieni să-i omoare. Și i-o băgat pe amândoi la organizație și le-o mai dat mai multă pedeapsă. Și noi am scăpat, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o ajuns el acasă. Și câți or fost În curte cu hohot o plâns toți. Și am corespondat cu el, și mi-o zis că o fost la el În curte catastrofă. Când o ajuns acasă nu l-o mai apucat decât pe taică-său În viață, că mamă-sa o murit. Apăi mi-o scris că s-o Însurat. Și mă gândeam așa Întru mine: „Mă’, Suciule, numa’ asta ți-o lipsi, mă’”. Da’ poate că și-o fi găsit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-așa a venit de slab acasă că nu l-o cunoscut mama. Și nici nu s-o mai Îngrășat dup-aia. Ce vă mai amintiți despre reeducarea de la Gherla? Și-n Gherla o fost, numai că noi n-am apucat-o. La camera 101 o fost. Teroare mare o fost, asta-i tot... D-apoi am povestit cu băieți care-o fost la Pitești, cu studenții de-aici... Doamne feri’ ce-o fost acolo... Acolo mulți dintre studenți o-nnebunit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau mere-oi la sora tătuchii”. Să nu-i iau așa prin surprindere... să li să-ntâmple ceva. No, și-apoi or știut că vin și-o venit frate-miu cu o căruță Înaintea mea, dar nici un kilometru n-o apucat... Și-apoi o venit Nicu Înaintea mea și Încă niște băieți din Istrău, dar pă unii i-am cunoscut, pă unii nu. Și am ajuns acasă și nu am cunoscut pă soru-mea... Nepoată-mea era de șapte ani când m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pe urmă au mai pus un pat așa de-a curmezișul, la capetele ălora... Apoi m-au scos să-mi ia amprentele... și era ordinul să te bată pe drum până la celulă... Te bătea cu picioare, cu pumnii, cu ce-apuca... Îți punea ochelarii ăia mați la ochi și te băga, al dracului, În calorifer și zicea: „Ce faci, mă, vrei să evadezi? Sau vrei să fugi!”. El căuta Întotdeauna un motiv să te bată, domne. Aia era important pentru el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cumva!?”. „Nu, domne, nu sunt, m-au arestat.” I-am spus cine sunt... „Aoleu, aici dacă ai Încăput, să știi că nu scapi nepedepsit.” Zice: „Pe mine m-a turnat un coleg de servici că la o țuică m-am apucat să-i spun o parodie la «Tatăl nostru», da’ să știi că-i grav”. Mai stau puțin și-ntr-o noapte Îl aduce pe unu’, Popescu Pasărea. Ăsta era un preot, legionar notoriu... Și ăsta făcuse Închisoare săracul, și Canalul, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ne-a scos la anchetă. Și ăsta a reclamat că noi facem politică În celulă... Domnule..., au venit doi ofițeri de Securitate de la Pitești. Prima dată l-a scos pe Gherghișan, l-a bătut... A venit desfigurat În celulă. Am apucat să zic: „Petrică, ce se-ntâmplă?”. „Veleanu, hai și tu!” Știți cum Îi chema pe ofițerii aceștia? Pe ofițeri nu știu cum Îi cheamă... Parcă să zic unu’, Călin... Da’ nu mai știu sigur. Plutonier de serviciu pe secție atunci era Poștoacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mulțumit, el iar ne-a Înjurat... Dar acum ne-a venit poftă și de fumat... Aveam țigări, da’ cum să facem? Dom’le, bat iar În ușă. Ăștia, mai vechii, care mai fuseseră În pușcărie, ziceau: „Domnu’ Veleanu, nu te apuca cu ăsta, că-i nebun! Te bate de te omoară”... „Ce să fac?” Io nu mor de două ori În viață. Mor o dată. Ăsta a fost deviza mea. Or’ acum, or’ mai târziu, tot trebuie să mor o dată... Și-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el câte o jumate’ de oră, venea iară Înapoi. Și Într-o dimineață mă scoate și pe mine. Mă ia bine, Îmi pune ochelarii, da’ aveau tablă aici și sticlă era pe dincolo de tablă, da’ nu vedeai ceva... Și te apuca de braț și zicea: „Calcă! Calcă! Vezi, pășește, că te duce În groapă!”. Ridicai picioru’ și te ducea de braț până acolo... Și când ajungeai la ei acolo, dădea ochelarii jos, gardianul rămânea afară și Începea ăla să te Întrebe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și el o figură populară. La Teatrul Național când dirija orchestra, plăcerea cea mai mare o avea când galeria îi cerea un cân tec. Când, după executarea unei bucăți clasice, răsuna de sus strigătul: „Sârba!“, Hübsch se înălța pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii către galerie și dedea sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o dirija într-un tempo vivace. Și aplauzele izbucneau de sus pentru marea fericire a artistului. Acestui neamț îi plăcea poporul și îi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]