24,893 matches
-
230; Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E 554 2537 Ibidem 2538 Ibidem, p. E780, E1859. Uniunea Sovietică, Bulgaria, Ucraina și Germania Federală au refuzat să voteze. 2539 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E1859 2540 Ibidem, p. E780 2541 RFE, Reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 1 aprilie 1989, p. 1 2542 CSM, 30 martie 1989, p. 7 2543 Nicolae Ceaușescu, Cuvîntare la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 decembrie 1989, p. 4 2545 Telecon, secția română, Departamentul de Comerț al SUA, 13 februarie 1990 2546 CSM, 8 mai 1989, p. 19; RFE, reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 20 iulie 1989, p. 4 2547 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H3257 2548 CSM, 10 iulie 1989, p. 6 2549 Ibidem 2550 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, S8215 2551 Ibidem, p. S8216 2552 NYT
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1989, p. 4 2545 Telecon, secția română, Departamentul de Comerț al SUA, 13 februarie 1990 2546 CSM, 8 mai 1989, p. 19; RFE, reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 20 iulie 1989, p. 4 2547 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H3257 2548 CSM, 10 iulie 1989, p. 6 2549 Ibidem 2550 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, S8215 2551 Ibidem, p. S8216 2552 NYT, 30 august 1989, p. A13
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai 1989, p. 19; RFE, reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 20 iulie 1989, p. 4 2547 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H3257 2548 CSM, 10 iulie 1989, p. 6 2549 Ibidem 2550 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, S8215 2551 Ibidem, p. S8216 2552 NYT, 30 august 1989, p. A13; Robert Weiner, Romanian-American Relations During the Glasnost' Period, Conferința AAASS, Chicago, 2 noiembrie 1989, pp. 8-9. Robert Weiner
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reportaj cu privire la Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 20 iulie 1989, p. 4 2547 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H3257 2548 CSM, 10 iulie 1989, p. 6 2549 Ibidem 2550 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, S8215 2551 Ibidem, p. S8216 2552 NYT, 30 august 1989, p. A13; Robert Weiner, Romanian-American Relations During the Glasnost' Period, Conferința AAASS, Chicago, 2 noiembrie 1989, pp. 8-9. Robert Weiner este profesor la Universitatea din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Period, Conferința AAASS, Chicago, 2 noiembrie 1989, pp. 8-9. Robert Weiner este profesor la Universitatea din Massachusetts, Boston 2553 NYT, 20 august 1989, p. A13 2554 RFE, Revistă săptămînală a evenimentelor din Europa de Est, 21-28 septembrie 1989, p. 20 2555 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E3453 2556 Baza de date calculator, nr. 0503854, relatare UPI din Bulgaria, de Patricia Koza, 2 noiembrie 1989 2557 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie 1989, pp. 8-9. Robert Weiner este profesor la Universitatea din Massachusetts, Boston 2553 NYT, 20 august 1989, p. A13 2554 RFE, Revistă săptămînală a evenimentelor din Europa de Est, 21-28 septembrie 1989, p. 20 2555 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E3453 2556 Baza de date calculator, nr. 0503854, relatare UPI din Bulgaria, de Patricia Koza, 2 noiembrie 1989 2557 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H8523 2558 Ibidem, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Europa de Est, 21-28 septembrie 1989, p. 20 2555 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E3453 2556 Baza de date calculator, nr. 0503854, relatare UPI din Bulgaria, de Patricia Koza, 2 noiembrie 1989 2557 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H8523 2558 Ibidem, p. S15748 2559 "The Boston Globe", 25 noiembrie 1989, p. 4 2560 Baza de date calculator, nr. 0508243, relatare UPI din Ungaria, de Erika Laszlo, 30 noiembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 20 2555 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, E3453 2556 Baza de date calculator, nr. 0503854, relatare UPI din Bulgaria, de Patricia Koza, 2 noiembrie 1989 2557 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea I, 1989, vol. CXXXV, H8523 2558 Ibidem, p. S15748 2559 "The Boston Globe", 25 noiembrie 1989, p. 4 2560 Baza de date calculator, nr. 0508243, relatare UPI din Ungaria, de Erika Laszlo, 30 noiembrie 1989 2561 Știri CNN, 19
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europe Newsletter", vol. 4, nr. 1, 8 ianuarie 1990, p. 2; RFE, relatare din Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 ianuarie 1990, p. 2 2580 "The Boston Globe", 1 februarie 1990, p. 16 2581 "Newsweek", 15 ianuarie 1990, p. 65 2582 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H70-H72 2583 Ibidem, p. H72 2584 NYT, 24 ianuarie 1990, p. A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1, 8 ianuarie 1990, p. 2; RFE, relatare din Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 ianuarie 1990, p. 2 2580 "The Boston Globe", 1 februarie 1990, p. 16 2581 "Newsweek", 15 ianuarie 1990, p. 65 2582 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H70-H72 2583 Ibidem, p. H72 2584 NYT, 24 ianuarie 1990, p. A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ianuarie 1990, p. 65 2582 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H70-H72 2583 Ibidem, p. H72 2584 NYT, 24 ianuarie 1990, p. A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H95-H98 2587 "The Boston Globe", 12 februarie 1990, p. 10; știri CNN, 11 februarie 1990 2588 Interviu acordat autorului de către ambasadorii Harry Barnes, 19 iulie 1987 și O.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H70-H72 2583 Ibidem, p. H72 2584 NYT, 24 ianuarie 1990, p. A8 2585 Ibidem, 25 ianuarie 1990, p. A9 2586 Arhivele Congresului SUA, al 101-lea Congres, sesiunea a II-a, 1990, vol. CXXXVI, H95-H98 2587 "The Boston Globe", 12 februarie 1990, p. 10; știri CNN, 11 februarie 1990 2588 Interviu acordat autorului de către ambasadorii Harry Barnes, 19 iulie 1987 și O. Rudolph Aggrey, 26 octombrie 1989
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vorbi în șoaptă și, în jumătate de oră, și-au reluat fericiți activitatea. Cum și-a recăpătat vocea un orator Este remarcabil ceea ce poate face simpla presiune a degetelor. Domnul A., un politician, vorbise aproape o zi întreagă la un congres în aer liber. Cum amplificatoarele nu funcționau, vorbise fără microfon. Din pricina bolților de verdeață și a vâlcelelor din jur, zona nu avea o acustică foarte bună, așa încât, spre seară, domnul A. nu mai putea vorbi nici măcar în șoaptă. Mușchii îi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie reprezentată (Prodan, 1984, pp. 76-80). După cum o arată L. Blaga, cu o măiestrie analitică ce ar putea fi asimilată astăzi istoriei conceptuale (Begriffsgeschichte), "chiar de la început conceptul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
haretistă a presupus o redescoperire a vocației naționaliste a școlii românești. Prefigurând sentința ce avea să fie pronunțată de către A. Malraux, Haret a proclamat "Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului învățătorilor din iulie 1905). Pentru a se ridica la chemarea ei de a insufla conștiința națională în popor, la acest țel "trebue să concurgă întregul învĕțămînt; dar, în prima linie, studiul istoriei" (Haret, 1903, p. 44). Dincolo de studiul textual al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Uniunea Sovietică. Este necesară, astfel, deplasarea loialității concomitent cu un transfer al identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite pentru eliberatoarea noastră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic armonic cu directivele enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea originii. Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR din 1974 a lansat oficial tracismul în istoriografia românească, curent care pe plan cultural a luat forma tracomaniei. Această dublă mișcare presupusă de tracism, de indigenizare și de antichizare a trecutului românesc prin ancorarea sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010). Monumentalitatea festivismului comemorativ desfășurat în deceniul al șaptelea al secolului trecut evidențiază cele trei semne distinctive identificate de V. Georgescu (2008, pp. 118-120) drept caracterististice ale întregului discurs istoric propagat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de Hrușciov. Debutul cultului ceaușist al personalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sărbătoare națională (ziua Unirii Principatelor din 1859, ziua declarării independenței de stat din 1877, ziua marii uniri din 1918, ziua eliberării din august 1944) sunt intercalate cu comemorări ale realizărilor Partidului (ziua înființării Partidului Comunist din România, zilele aniversare ale Congreselor PCR etc.) precum și cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1918, ziua eliberării din august 1944) sunt intercalate cu comemorări ale realizărilor Partidului (ziua înființării Partidului Comunist din România, zilele aniversare ale Congreselor PCR etc.) precum și cu episoade biografice extrase din viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudine antinaționalistă. Partidul își reneagă trecutul antinaționalist, condamnând "tezele și aprecierile profund eronate" impuse de Internaționala a III-a în problema caracterului statului național unitar român, "taxat în mod greșit ca un stat imperialist" (Petric și Ioniță, 1983, p. 35). Congresele al III-lea, al IV-lea și al V-lea ale PCR ținute în 1924 (Viena), 1928 (Harcov), respectiv 1931 (lângă Moscova) s-au desfășurat sub semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele trebuie interpretate ca rătăciri doctrinare cauzate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
organizarea "insurecției naționale" din 23 august 1944 un act profund patriotic soldat cu eliberarea națională și intrarea în epoca "democrației populare". După această dată, martirologia se preface în encomiastica de partid. Din acest moment, periodizarea istoriei României se face în funcție de Congresele PCR. Tragând linie și făcând bilanțul general al perioadei național-comuniste (1964-1989) în privința gestionării politice a trecutului, trebuie punctate două aspecte, primul legat de procesualitatea revoluției mnemonice, al doilea referitor la caracterul intra-sistemic al revoluției mnemonice survenite în regimul socialist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]