25,771 matches
-
pildă, considerând cuvântul său ca având autoritate infailibilă, nu suporta nici-o contradicție și nu rareori opozanții săi erau exterminați. Este cazul lui Gentilis care a fost spânzurat pentru că l-a acuzat pe Calvin de eroare în privința Treimei, apoi Michel Serve ars de viu pentru combaterea treimei, sau Jaques Gruet condamnat la moarte pentru că la etichetat pe Calvin drept câine, iar consistoriul său ca tiranic. Performanța avea să o realizeze același Henric VIII-lea care sacrifică 2 regine, 12 duci și conți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
golirea stocului de glicogen poate deplasa curba de viteză-lactat spre dreapta, chiar dacă nu s-a produs o îmbunătățire reală a capacității aerobe. (Ivy, 1980). Acest lucru se întâmplă la acei sportivi, care au un glicogen muscular scăzut, și trebuie să ardă mari cantități de grăsime, pentru eliberarea energiei necesare. Datorită faptului că, grăsimile pot fi metabolizate doar aerob, mai puțin acid lactic va fi produs în mușchi, la o anumită viteză de înot. Din această cauză, mai puțin acid lactic va
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent irezolvabile" și sfârșește "în sentimentul unei armonii infinite"92. Artă este "supremă" pentru că deschide omului "tărâmul cel mai sfânt, unde arde, într-o singură flacăra, în veșnică și originară reunire, ceea ce este separat, în natură și în istorie"93. Pentru Schelling, poezia este modelul științelor, care s-au născut din ea, și tot ea este "oceanul universal" în care se vor
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
doar textul să vorbească: Ca o poezie să fie pură, vocea poetului trebuie să se oprească, iar inițiativa să fie preluată de cuvinte, care se vor pune în mișcare, se vor lovi unele de altele. În scăpărările de scântei, vor arde că o miriște cuprinsă de foc, dezvelind pietrele prețioase, suflul zgomotos al poezie lirice (controlul poetului asupra versului) va dispărea 20. În Eureka, "poemul în proza" al lui Edgar Poe, aceeași aventură capătă explicite valente cosmologice: aneantizarea, disiparea eului superficial
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ion Barbu, "Salut în Novalis. Al Philippide. Stânci fulgerate" (1930), în Versuri și proza, p. 179: "[...] și Soarele mai ales: orb, hipogeic, aur sterp ori inima a Erdei, catre care Novalis comandă echipele-i de vise ; când minunea acestor dezgropări, arzând de focul absorbit al visului, ni se ivi, câți dintre noi vor fi recunoscut duhul unui nou Băteau ivre venit că campeze "sous Voeil niais des falots"? 25 Idem, pp. 178-179: "Fii ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă / cu iarba-n pântec. Mama așteaptă-mpărtășanii / de lapte, prin strămoșii ce se re-ntorc în prunci. // Leuconoe, iată cât de fecunzi trec anii.” Sublimarea materiei și jubilația suverană din volumele citate și, cu atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde idealul luptei pentru dreptate socială și cel al libertății naționale. Evocând linia trasată în Program..., în care sarcina socială a Partidului era completată cu "misiunea sa istorică de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (1975, p. 49), literatura didactică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a-și alege soțul sau iubitul este fundamentată și întărită tot prin exemple scripturistice: „Deoarece și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că o înspăimântă cu adevarat pe târgoveață, este în simbolistica aceasta a arderii mai curând o superstiție sau o tradiție pe care o împrumută, fără a-i trăi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ieronim le-a condamnat pe acele femei care, la fel ca și Alison, s-au căsătorit de cinci ori, considerându-le excesiv de dezlănțuite sexual, asemenea unor prostituate.298 Cu toate aceste, așa cum este mai bine a se căsători decât a arde în flăcările pasiunii, așa este mai bine a primi recăsătoria, decât a se face vinovat cineva de concubinaj, cu toate că puritatea văduviei este superioară. Le este permis văduvelor să se recăsătorească (I Corinteni 7, 39), dar nu tot ceea ce este permis
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mercantile italiene... ”528 „Primele trei povestiri, mai mult sau mai puțin religioase, plasate în mod deliberat la începutul lucrării, resping religia ca normă care îi oferă omului un fundament și precepte morale după care își ghidează comportamentul. Credința veche este arsă, ca și hainele în timpul ciumei, în scopul dezinfectării.”529 Așadar personajele din „comunitatea” capodoperei boccaccești sunt mai puțin interesate să se pregătească pentru o lume paradisiacă, bucurându-se de frumusețile pe care lumea terestră le oferă cu generozitate. „Meritul deosebit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi Ariadna, Fedra, Aretusa, Hecuba și alte modele de femei abandonate, pe care tânăra le consideră mai fericite decât ea. Cei doi protagoniști simbolizează dragostea profană, concupiscentă, se îndrăgostesc în timp ce citesc „il santo libro d’Ovidio”601, cum numește Boccaccio Ars amatoria. Lucrarea era foarte populară în Evul Mediu și a reprezentat un fel de breviar al acelei „religii” a iubirii care s-a dezvoltat în cultura curtenească. Importanța cărții este ilustrată chiar de Biancifiore: „Cred că forțele versurilor sfinte, pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au adus în alții.” 602. Cartea lui Ovidiu a fost un Galeotto sau un intermediar, un curier pentru cei doi îndrăgostiți, și în mod simbolic Prințul Galeotto este și subtitlul pe care Boccaccio l-a oferit Decameronului 603. Focul care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a minții, și tânărul Zima, șiret, inteligent, perspicace, își vede visul împlinit de a o avea alături pe una dintre femeile cinstite ale cetății, pe care a reușit, cu inteligență, să și-o apropie. Ars amandi se îmbină armonios cu ars dicendi, iar arta discursului prefigurează o nouă artă de trăi. Iubirea devine un joc, trebuie respectate anumite reguli, dar câștigă cel care este mai inteligent. Sentimentele sunt importante, dar ele nu ar avea sorți de izbândă fără sprijinul vicleniei și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Maiorescu, procesul verbal încă de la internarea din 1883) și că scria încontinuu în această perioadă. Se știe că în halatul său de spital s-au găsit, după moarte, două poezii: „Viața” și „ Stelele ’n cer” (Stelele ’n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
culturale cu drapele și coroane de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori ai nemuritoarei opere a poetului. LA MORMÂNTUL POETULUI. La ora 10 s-a format un cortegiu impunător care a pornit spre cimitirul Bellu. La mormânt, de cu vreme, ardeau lumânări. Prin îngrijirea sufletelor pioase mormântul fusese împodobit cu flori. Cei doi tei înfloriți ce străjuiesc în jurul mormântului îmbălsămau aerul. Sub chipul lui Eminescu, reliefat pe piatră, printre coroanele de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o va descifra, de altfel, abia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, călugărindu-se aici, la Văratic, în anii ‚90 ai secolului trecut)?! De altfel, astăzi nu-ți spune nimeni care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
are, desigur, și lumânare ca sursă a luminii - vezi Cugetările sărmanului Dionis unde carafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună - dar dominantă, pentru creație, pentru lucru în general, este lampa, cum o vedem în Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum înțelege fiecare editor în parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
te-ardici și sufli ’n luminare. Este aceeași expresie pe care am întâlnit-o în Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu’n luminare. Am dedus că acolo este vorba de lampă, poate aceeași din Singurătate (A târziu când arde lampa) - și că poetul suflă încet și prelung deasupra sticlei de lampă ori jos, în focar, după ce-l ridică de pe stativul în care stă gazul sau uleiul lampant. De ce ar fi vorba, în sonetul ce-o privește pe ea, de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de demon contrariile, adică, stau împreună. G.Călinescu ar avea dreptate și întrebarea „la ce bună discuția” n-ar mai avea sens dacă am fi în „împărat și Proletar”, de pildă, când după ultima (sau cea mai bună) formă se ard ori se sparg toate celelalte „pân la al lumei fund”. În acest sens, da: ultima biografie a lui Eminescu, cea construită de G.Călinescu, ar deveni și singura... Este, însă, cazul să idealizăm? Imaginile lui Eminescu ies și reintră în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde, / Pe trei părți, / Cu lemne verzi / Și pe-o parte, / Cu uscate, / Că de tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă și Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie culese personal, din comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
populară din Bucovina, elementele htonice și cosmice fiind direct participante la trăirile umane: "Frunză verde măr mustos, / Drag mi-a fost omul frumos / Că și noaptea-i luminos. Intră-n casă, luminează, / Iese-afară-nseninează. / Frunză verde semenoc, / Stau pe loc și ard în foc / Pentr-un pui fără noroc. / Ies afară / Ard în pară. / Merg în câmp / Ca să mă stâng, / Bate vântul, rău m-aprind" sau "Arde inimioara-n mine / Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la trăirile umane: "Frunză verde măr mustos, / Drag mi-a fost omul frumos / Că și noaptea-i luminos. Intră-n casă, luminează, / Iese-afară-nseninează. / Frunză verde semenoc, / Stau pe loc și ard în foc / Pentr-un pui fără noroc. / Ies afară / Ard în pară. / Merg în câmp / Ca să mă stâng, / Bate vântul, rău m-aprind" sau "Arde inimioara-n mine / Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]