24,886 matches
-
prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi arte. Cele două tablouri prezente în același spațiu nu opun două viziuni complet diferite cât, mai degrabă, încearcă o sinteză prin aceea că, așa cum consideră Gottfried Fliedl, "sunt încercări de a transforma trecutul în prezent"402
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că aceste alegorii sunt reprezentate de o manieră eterată ca figuri ale visului, dar ele ar fi putut, rămânând, diafane, să aibă frumuseți și grații mai bine precizate"422. Expoziția la care face referire Bachelin are loc în noiembrie 1904, la Palatul Ateneului, "Expositia Kimon Loghi", unde sunt expuse 128 de lucrări. Pe prima pagină a catalogului se află un desen cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concepții, visiuni de poet, crâmpee de vis, pe care le traduce în delicate armonii de culori"424. Acest sud feeric, dezinhibat, vitalist diminuează influența nebulosului decadent, a viziunilor sumbre, a macabrului pregnant, a erotismului deviant cu notele sale maladive, cu frumusețea perversă și insidioasă a răului, precum într-o compoziție ca Postmortem Laureatus. Sensul acestei transpoziții vizionare este și cel al unei idilizări a pânzelor sale și a regăsirii unui ținut arcadic în care domnește un hedonism estetizat, împăcat cu el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mică măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a antichității grecești și latine. Avem exemplul unui Leon Bakst, cu Terror antiquus (1908) de ilustrare printr-un singur tablou a ceea ce reprezintă antichitatea în viziunea simbolistă. Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adoptând, ca și Moreau o formulă sincretică, artificială, însă presiunea modelului marchează efortul pictorului de a-și decupa propria viziune. Personajele care apar în picturile lui Loghi păstrează o aură de mister, amplificată de insolitarea lor în decoruri de o frumusețe stranie, cu care aceste figuri sibilinice intră în rezonanță. Avem aici dimensiunea simbolistă a picturii lui Loghi, și chiar dacă termenul nu-i este familiar criticii, putem observa că el este circumscris în parafraza interpretativă și prin comparația potrivită cu maeștri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru Art-Nouveau, incorporează Kitschul ca ideal de frumusețe, accesibilizat, precum și senzualitatea unui erotism minat de delicioase ambiguități. Prin urmare, o critică lipsită de parti-pris-urile unor ierarhizări severe, urmărind atât liniile de forță și punctele de convergență cât și replierile pasagere în creația pictorului, asociate anumitor perioade sau influențe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță ruptă din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rusească, Imuabilul pălește, ba chiar dispare (pentru mulți dintre noi). Simpatia ni se îndreaptă către toți cei care muncesc pentru "renovarea" existenței; nu respingem niciuna dintre problemele epocii actuale, dar credem cu fermitate că este imposibil de a trăi fără Frumusețe și că trebuie, cu ajutorul instituțiilor libere, să inițiem (pentru urmașii noștri) o activitate creatoare liberă, strălucitoare și însorită, sub îndemnul unei dorințe de cunoaștere neîntreruptă. Trebuie să păstrăm Eternele Valori, create de-a lungul mai multor generații. În numele acestei viitoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bacalbașa, Șt.Ciocârlan la care se adaugă o altă tripletă, A. Sturza, Léon Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unul dintre cele mai reușite protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima și de a înțelege; dacă într-o zi el vede lucruri frumoase, el va deveni mai bun"507. Artiștii români, pictori și sculptori, care apar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui A. Verona și portretul lui St. Popescu de C. Artachino. Frontispiciul este executat de Ludovic Bassarab în spiritul decorativismului Art Nouveau, înfățișând-o pe Ileana într-un cadru de atmosferă oriental-bizantină. Lucasievici vine cu un Cap de expresie, o frumusețe Secession cu flori în păr, Ștefan Popescu cu un proiect pentru un fronton de biserică (Cei trei Crai de la Răsărit) și un tablou intitulat Timiditate, în care expresia sentimentului rezonează în zona noii sensibilități simboliste, cu prezența unei tensiuni evidențiate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea toată lumina și, din aspectele curioase ale locurilor și ale ființelor tahitiene, reda toată frumusețea exotică în tablourile lui"520. Inspirația pe care i-o oferă pictura tahitiană a lui Gauguin este ușor decelabilă. Cu ocazia expoziției românești de la Bruxelles din anul 1929, în articolul "O expoziție de artă românească la Bruxelles", criticul belgian Schmit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
model romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corporale. La fel sunt și tablourile cu același titlu, Țigancă, reproduse în Adevărul literar și artistic 530. Țigăncile lui Vermont, cu părul împletit, cu brățări pe mână, cu un brâu roșu, cu salbe de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care florile se revarsă. De aceea țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck apar adesea ca nuduri, fără portul țigănesc în culori țipătoare, vii, izolate de "profesiile" cutumiare și de spațiul familiar, exotizate, esențializate. Vermont este mai aproape de Secession în felul în care tratează frumusețea acestor țigănci, aceeași postură dirijată, premeditată o întâlnim în Țigancă, (ulei pe carton, P.N. 3709, 0,275 x 0,185 cm, muzeul Arad). De data aceasta, țiganca ține o mână în șold și are corpul întors în semiprofil. În alt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiect atât de des tratat"550. Perversitatea devine trăsătura dominantă a nimfetei, perversitate care-și găsește ecoul în sărutul macabru și care este integrată sferei patologice. Perversitatea face parte din recuzita personajului, așa cum chipul sfântului se transformă în masca unei frumuseți atinse de aripa morții. Jocul contrastelor este subliniat și de raportul dintre seria de tonuri deschise, oricum există loc și pentru considerații de ordin general cu privire la ecleraj, care face o bună impresie autoarei Demoniacei -, albul marmorei, a pielii frumoasei nimfete
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și în spațiul de cultură franceză, unde a cunoscut succesul piesa lui Oscar Wilde. Pictorița realizează o abatere asumată estetic de la "tradiția" biblică, dar și de la reprezentările de factură decadentă, care modelau personajul ca pe un recipient deopotrivă al frumuseții și ororii, o femme fatale. Aerul de fatalitate imanentă al Salomeei, dublat de fascinul erotic, se resoarbe în reprezentările Ceciliei Cuțescu- Storck pe această temă într-un tragic omenesc din care dispare senzualitatea morbidă și crudă. În prima perioadă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capriciu de o senzualitate maladivă, revendicare eșuată, neputincioasă, a puterii de seducție a nimfetei. În pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, Salomeea înconjoară cu un braț capul Sf. Ioan și își lipește fața de obrazul lui. Sfântul nu mai are nimic din acea frumusețe stilizată, imberbă, de efeb-androgin, ca la Beardsley, trecută poate prin filtrul unei sensibilități homoerotice și nici acuratețea trăsăturilor la care se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast între oroarea actului crud, înfățișat în consecința sa directă, capul sfântului, și frumusețea delicată a nudului. La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este chipul hieratic al icoanelor bizantine, unde frumusețea nu se vădește în particularitățile fizice, primând relevanța spirituală a chipului, dimensiunea sa transcendentă. Confidentul a preluat însă culoarea cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă un transfer de responsablitate, ci o punere în prezență, o cezură, precum și o desolidarizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monogramă: FS, nedatat, inventar 916170, 1915), Pocăința (ronde-bosse în bronz, semnat în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, invventar 915181, 1931). Fritz Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul dintre cei mai valoroși sculptori români, Francisc Șirato remarca la această sculptură absența pasiunii, sugestie a sensibilității rodiniene. "D-sa nu copiază brut natura; totuși pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]