24,934 matches
-
sens"565. Modelului extravertit al salonului, spațiu prin excelență al dialogului și al manifestărilor spirituale, care solicită chiar vocație interacțională și mobilitate discursivă, îi ia locul modelul solipsist al templului artei, cuprins în sfera intimității. Pentru Gottfried Fliedl, care analizează pictura lui Gustav Klimt în cadrul atmosferei Vienei fin de siècle, totul concură la construirea "atmosferei" spațiului privat, adecvată psiho-estetic locatarului. Această relație aproape simbiotică are și o tentă evazionistă, rol pe care-l joacă artele, constituindu-se o proiecție narcisică a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omul însuși 577, sugerează naratorul din romanul Lunatecii, al lui Ion Vinea. Scriitorul încă simbolist pe vremea când frecventa salonul maestrului a lăsat întipărită în substanța romanului tabloul biroului său. "Într-adevăr, biroul lui Alexandru Lăpușneanu, îi semăna, cu deosebire: picturi de meșteri români, amestecate cu stampe și desene din tinereță ale lui Pascin sau Derain; vechi statui coclite de împărați bizantini, cu mantia pe umeri și coroana pe frunte, alături de Brâncuși; cărți ilustrate erotice, alături de colecții vechi de revistă; clasicii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Și salonul adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră se află un alt peisaj venețian, Ponte Realto (sic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asemenea, casa posedă un fel de altar, consistând dintr-o fântână de piatră cu un relief bizantin combinat cu stilul renascentist. Cum am văzut, și casa lui Fernand Khnopff posedă una, ca și vila Stück, unde pictorul instalează una din picturile sale celebre din ciclul Păcat. "Altarul" lui Stück are toate datele unei puneri în scenă decadente, unde sacrul este invocat pentru o mesă neagră. "Pictura în Villa Stück, cu rama sa aediculară, aurită a fost parte din ceea ce a fost
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
casa lui Fernand Khnopff posedă una, ca și vila Stück, unde pictorul instalează una din picturile sale celebre din ciclul Păcat. "Altarul" lui Stück are toate datele unei puneri în scenă decadente, unde sacrul este invocat pentru o mesă neagră. "Pictura în Villa Stück, cu rama sa aediculară, aurită a fost parte din ceea ce a fost numit "altarul artistului""585. În spatele "altarului", așa cum o sugerează de altfel și pictura, se dezbracă femeile care urmează să-i servească drept model. Desemnat astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puneri în scenă decadente, unde sacrul este invocat pentru o mesă neagră. "Pictura în Villa Stück, cu rama sa aediculară, aurită a fost parte din ceea ce a fost numit "altarul artistului""585. În spatele "altarului", așa cum o sugerează de altfel și pictura, se dezbracă femeile care urmează să-i servească drept model. Desemnat astfel, altarul evocă un cult păgân având drept preoteasă o femme fatale, o Evă decadentă, care preia atributele falice. Prin acest procedeu à l'envers specific decadent, elogiul adus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată pe plafonul holului, în celelalte două săli, atelierul se transformă într-un templu al artei, unde fiecare figură devine emblematică, așa cum remarcă și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
permite recuperarea ficțiunilor ipsatorii în amenajarea estetică a propriilor locuințe consacrate ca temple ale artei sau maisons théâtrales. Capitolul XIII XIII.1. Pictorul vieții mondene Emilian Lăzărescu Ciridim îi prevestește lui Emilian Lăzărescu (1878-1934) un rol de Mare Pontif în pictura românească, ungându-l deja "un adevărat preot al artei pure, al artei rafinate [...] sacerdot al artei"598, iar Victor Ion Popa, în "Artistele plastice și Emilian Lăzărescu"599, îi evidențiază pictura pe fundalul artei feminine reprezentată de: Delavrancea-Dona, Cuțescu-Storck, Nina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Emilian Lăzărescu (1878-1934) un rol de Mare Pontif în pictura românească, ungându-l deja "un adevărat preot al artei pure, al artei rafinate [...] sacerdot al artei"598, iar Victor Ion Popa, în "Artistele plastice și Emilian Lăzărescu"599, îi evidențiază pictura pe fundalul artei feminine reprezentată de: Delavrancea-Dona, Cuțescu-Storck, Nina Arbore, Olga Greceanu, Mina Byck, Otetelișanu, Mantu-Giurgea, Getta Holban, M. Râmniceanu, Lucia Beller, Bulyghin, Demetriad, Brateș, Ciurdea Steurer, Rodica Maniu, E. Popea. Refugiat la Paris, în șapte ani de zile, cifră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard ordinar și fețe supte de nopțile pierdute într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cărți-poștale în culori, strămutate din bazar și coș pe pânza domniei sale. Anume public ține să aibă ilustrația din "Le petit journal" și fotografiile vopsite din magazinele anglo-Nemțești, într-un cadru de aur; domnul Lăzărescu l-a înțeles"603. Asocierea picturii lui cărților poștale ilustrate cu o estetică decorativistă tipică afișismului și ilustrațiilor Art Nouveau marchează o filiație pe care tablourile sale o îndreptățesc doar colateral. Arghezi sesiza mimetismul și consumerismul acestui pictor care reflecta moda și un compromis al unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înroleze pentru Alger, un singur volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abil. Și Mihai Teișanu, în câteva din nudurile sale, se apropie într-o oarecare măsură de Rops fără a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea picturile sale într-o serie de minuțioase puneri în scenă cu malițiozitatea spirituală a unor comedii erotice. În pictura intitulată În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu realizează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea picturile sale într-o serie de minuțioase puneri în scenă cu malițiozitatea spirituală a unor comedii erotice. În pictura intitulată În buduar (semnat dreapta jos cu negru, pastel, 50 x 35 cm, pe verso schița în creion), Mișu Teișanu realizează un nud care are ceva în plus, menit să bulverseze spectatorul. Femeia nu apare complet nudă, oferind întotdeauna un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
jos cu negru 70 x 100 cm), pictorul folosind aproape același decor ca un fotograf care realizând o serie de postúri ale modelului aranjează ca lumina să cadă într-un anumit fel. În 1912, D.M.Teișanu are o expoziție de pictură în fosta Galerie permanentă "Cosânzeana", din care două tablouri, Pe sofa și Interior de atelier, sunt reproduse în Rampa. Emil Georgescu îi face o prezentare total amatoristică în "Expoziția pictorului Teișanu"609. Aceeași expoziție îi lasă lui Cridim (Cristea N.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cunoscută în articolul său "Impresiuni de artă", din Ilustrațiunea Română, unde este reprodus un Nud. Rafinamentul constituie după Cridim principala trăsătură a artei lui Teișanu, criticul deduce și un fascin aparte pe care-l exercită aceste nuduri asupra spectatorului. "Din pictura lui exhală un parfum subtil de artă, de artă rafinată. Nudurile lui te captivă, te îngenunchiă, așa cum nu te poate îngenunchia de cât frumosul ca să'l admiri"610. În Pe sofa, o "damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Musée des Arts Décoratifs, Paris, Ministère de la Communauté Française de Belgique. Fliedl, Gottfried: Gustav Klimt (1862-1918). The World in Female Form, Taschen, 1997. Frunzetti, Ion: Dimitrie Paciurea, Meridiane, București, 1989. Gibson, Michael: Symbolism, Taschen, Köln, 2006. Hautecoeur, Louis: Literatura și pictura în Franța secolele XVII-XX, traducere de Alexandru George, Editura Meridiane, București, 1982. Hilton, Tim: The Pre-Raphaelites, Thames & Hudson World of Art, Londra, 2010. Ingles, Elisabeth: Edvard Munch: Amour, jalousie, mort et tristesse, traduction Florence Brémond, Sirrocco Londres (édition française), 2005
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999. Mallarmé, Stephane: Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997. Marin, Ileana: Pictura prerafaelită sub semnul narativului, prefață de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, București, 2003. Mihalache, Marin: Cecilia Cuțescu Storck, Editura Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist al casei regale Ottilia Michail-Oteteleșanu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997, pp. 170-171. 10 A se vedea întregul articol, "Aux XX", în L'Art Moderne, 3 februarie, 1889. 11 Ileana Marin, Pictura prerafaelită sub semnul narativului, Editura Editura Meridiane, București, 2003. 12 Ibidem, p. 18. 13 Ibidem, p. 19. 14 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 153. 15 Edward Lucie-Smith, Le Symbolisme, traducere din engleză de Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Reed, op. cit., p. 133. 50 M. Bengesco, Mélanges sur l'Art Français, Dorbon-Ainé, Paris, 1913, pp. 98-99. 51 D. Karnabatt, "Gustave Moreau", în Rampa, Anul I, nr. 38, joi 1 decembrie 1911, p. 1. În ziar sunt reproduse și trei picturi: Femeile și Licornii, Femee păzită de grifoni și Leda. 52 John Reed, op. cit., p. 133. 53 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 63. 54 Ibidem, p. 66. 55 Ibidem, p. 45. 56 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, traducere de Andrei Niculescu, Meridiane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]