31,321 matches
-
rinichii sunt formați din nefroni. Fiecare lob conține bronhiole terminale care aduc aerul până în acinus, sac al cărui perete foarte fin este format dintr-un singur strat de celule. Acest perete este, pe de o parte, în contact cu aerul transportat de bronhiolele terminale și, pe de altă parte, cu sângele adus de capilarele pulmonare. Alveolele pulmonare sunt intumescențele care formează acinusul. Pleura este învelișul care înconjoară plămânii. Este formată dintr-o foiță parietală agățată de cutia toracică și dintr-una
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
este accelerată în sistemul nervos, mai ales prin celulele mielinizate. În patologie, în limbaj occidental, faza de transmisie cerebrospinală a durerii folosește fasciculul spinotalamic; în medicina chineză vorbim despre meridianul posterior axial DM sau VG, axul Stăpân al Yang-ului care transportă Qi-ul patologic. Concepția energetică nu omite nimic din fenomenul neurologic, ci oferă o altă posibilitate de interpretare a naturii influxurilor care parcurg organismul. Căile de transmisie ale Qi-ului folosesc sistemul nervos. Știm astăzi că meridianele însumează de asemenea vasele sangvine
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
astăzi că meridianele însumează de asemenea vasele sangvine și limfatice (numeroasele lucrări ale profesorilor Mussat, Becker, Bossy etc. confirmă pe acest plan teoria fundamentală chineză), ceea ce ne permite să spunem că un meridian care conține îndeosebi un fascicul nervos principal transportă de asemenea diferite substanțe energetice și lichide. Toate aceste elemente sunt interdependente. Experiențele doctorului Chifuya Takeshire de la Universitatea din Showa și a doctorului Niboyet, în Franța, arată într-un mod spectaculos, că pierderea locală a sensibilității la durere, obținută prin
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
asemenea, sângele circulă într-un vast ansamblu celular format din: • organele Yin, care folosesc sângele ca transportator de energie și ca regulator al acesteia; • mușchii, care folosesc sângele ca sursă de energie și care acționează ca pompă secundară; • meridianele, care transportă sângele și energia, în proporții variabile. Colaborarea acestor trei sectoare este esențială pentru buna circulație a sângelui în organism. B. Digestia Ca și circulația sangvină, în medicina chineză digestia este un concept larg întrucât descrie atât procesul de valorizare energetică
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
viață necorespunzătoare, în general. Patologiile cantitative: Ele sunt golul și plinul, adică insuficiențele și excesele și sunt datorate tulburărilor funcțiilor de transformare și de transport de energie, factorilor patogeni, tulburărilor meridianelor și lichidelor. Atunci când energia sau sângele sunt elaborate și transportate necorespunzător, ele sunt anormal repartizate. Prezența factorilor patogeni, endogeni sau exogeni, creează excese. Un exces de lichide sfârșește prin a crea un fenomen de suprapresiune, ceea ce perturbă circulația lor și participă la formarea stazelor. Același lucru este valabil și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ya fa. Dispersia patogenilor prin Rou Fa. Degajarea meridianelor prin Gun Fa. Masajul ganglionilor limfatici Limfa este un lichid organic interstițial care înconjură celulele, având funcția de a le aduce elementele nutritive necesare supraviețuirii și apărării, dar și de a transporta reziduurile acestora. Circulația limfatică este un sistem circulator aflat în legătură cu sistemul circulator sangvin. Ea împrumută căile independente, incluzând vasele groase (trunchiurile limfatice), vasele mai mici și mai numeroase (canale limfatice) și o rețea importantă de vase foarte mici (capilarele limfatice
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dezvoltând-o în următorii termeni: "Furnicoleul poartă acest nume ... fie pentru că este leul furnicilor, fie pentru că este în același timp furnică și leu. Este o mică viețuitoare, mare dușman al furnicilor, care se ascunde în țărînă și ucide furnicile care transportă grăunțe. Este deci numită leu și furnică deoarece este furnică pentru celelalte animale, dar leu pentru furnici." Și alți autori medievali, între ei un Rabanus Maurus (cca 780 856), își însușesc acest topos, cu ecouri până în literatura modernă, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la o concentrație mai mare. Aceasta se realizează prin legarea substanței ce trebuie transferate cu un transportor lipoproteic ce o trece prin membrana celulară de la exterior spre interior sau invers. Fiecare substanță ce se bucură de posibilitatea de a fi transportată împortiva gradientului de concentrație ( sodiul, potasiul, magneziul, calciul, fierul, clorul, iodul, monozaharidele, lipidele, aminoacizii) beneficiază are un transportor propriu. Transportul activ se face cu consum energetic, energia fiind furnizată prin desfacerea acidului adenozin trifosforic (ATP). Transportul activ prin sisteme de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ser. Proporția elementelor figurate din volumul total de sânge poartă numele de hematocrit, acesta fiind de 44% la bărbat și 40% la femeie. Funcțiile sângelui în organism: 1. Rol în respirație prin eritrocite (hematii) și unii constituienți din plasmă care transportă O2 și CO2. 2. Rol nutritiv realizat de plasmă și unele elemente figurate, constă în transportul substanțelor plastice și energetice de la nivelul organelor care le produc la nivelul celuzlelor care le folosesc în activitățile lor. 3. Rol de excreție, realizat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plăgii și închiderea hemoragiei 7. Rol în apărarea față de microorganisme și de compușii non-self, realizat de leucocite și de unii constituienți plasmatici. 8. Rol în coordonarea, reglarea și integrarea funcțiilor și activităților organismului, realizat prin hormoni, mediatori chimici și vitamine, transportate de sânge în întregul organism. 9. Rolul sângelui în asigurarea unității organismului. Sângele și sistemul nervos fac legătura între structurile organismului, ceea ce face ca adaptarea organismului la mediul ambiant să fie promptă și adecvată. 2.1. Volumul sangvin Volumul sangvin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lichidelor extracapilare și interstițiale, care la rândul ei are rol în controlul și reglarea volumului sangvin total. 2. Reglarea volumului globular se face în funcție de necesitățile în oxigen ale organismului, eritrocitele, prin hemoglobina conținută, fixând reversibil O2 din aerul inspirat și transportându-l la țesuturi. În caz de ascensiune la altitudini mari aerul rarefiat nu satisface necesitățile în O2 ale organismului și apare hipoxia de altitudine. Compensator, volumul globular crește prin contracția splinei ce aruncă eritrocite în circulație și prin creșterea secreției
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de lipide sau de glucide. Sunt reprezentate de albumine, globuline, fibrinogen, factorii plasmatici ai coagulării. Proteinele plasmatice au numeroase roluri: controlul schimburilor hidro-electrolitice dintre plasmă și lichidele interstițiale intră în sistemele tampon sangvine, cu rol în menținerea echilibrului acido bazic transportă hormoni, vitamine, bilirubină, colesterol, cupru, calciu, fier rol în apărarea antiinfecțioasă prin anticorpi specifici (imunoglobulinele) constituie o importantă rezervă de proteine pentru organism îndeplinesc o serie de funcții specifice (enzime, factorii coagulării, controlul hematopoezei, hormonii proteici) participă la circuația sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au masă moleculară mică, realizând 80% din presiunea coloid-osmotică. Au și funcție transportoare. Globulinele îndeplinesc roluri complexe: Ceruloplasmina, o proteină de culoare albastră deoarece conține cupru, participă la inactivarea catecolaminelor Kininogenul, o altă globulină, eliberează kininele plasmatice și angiotensinogenul Transferina transportă fierul Haptoglobinele fixează hemoglobina Fracțiunea β2 globulinică cuprinde 80% din totalul lipoproteinelor serice și imunoglobulinele β2 Imunoglobulinele au rol în imunitatea umorală Fibrinogenul intervine în coagularea sângelui, când se transformă în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt preluați produșii de catabolism). Acest rol este îndeplinit de o pompă aspiro respingătoare (cordul) și de două sisteme închise de vase dispuse în serie care funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inotropă a cordului este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând țesut elastic, muscular și fibros. Astfel, arterele mari sunt de tip elastic, fibrele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ilustrată de fig. 22. 3.6. Adaptarea cardiovasculară la efort În timpul unui efort fizic intens necesitățile de oxigenare ale mușchilor cresc, consumul de O2 mărindu-se și de 20 de ori. Aceasta se poate realiza prin creșterea cantității de O2 transportată de către sânge pe unitatea de timp, deci a debitului cardiac, și prin mărirea coeficientului de utilizare tisulară a oxigenului. Irigarea sporită a mușchilor striați cu sânge este consecința creșterii debitului cardiac, dar și a unor mecanisme locale cum sunt scăderea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Funcția respiratorie se realizează prin respirația externă, care efectuează schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu și respirația internă, care efectuează schimburile de gaze între celule și lichidul interstițial. Legătura între aceste etape respiratorii o realizează sângele, care transportă O2 și CO2 de la pulmoni la țesuturi și invers, în cea mai mare parte sub forma unor compuși chimici labili care fizează și cedează ușor cele două gaze respiratorii. Ventilația pulmonară aduce prin inspirație aer cu concentrație mare de O2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mm Hg în aerul alveolar și 40 mm Hg în sângele venos iar presiunea parțială a CO2 este de 46 mm Hg în capilarele pulmonare și 40 mm Hg în alveole. Transportul sangvin al gazelor respiratorii În sânge O2 este transportat în cea mai mare parte sub formă combinată cu hemoglobina (97,5%) și în mică măsură sub formă dizolvată (1%). Combinația cu hemoglobina, reversibilă, poartă numele de oxihemoglobină iar proporția sa în sângele circulant crește paralel cu presiunea parțială a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
regiuni numite „Noua Anglie”, „Noua Scoție”, „Noua Franță” etc., ori s-au durat orașe botezate „La Nouvelle Orléans”, „New York” și așa mai departe, de parcă nimic nu i-ar fi neliniștit mai mult pe coloniști decât niște eventuale denumiri complet nemaiauzite. Transportând peste Ocean numele vechi și familiare, ei păreau să dorească în ascuns să îmblânzească spiritele necunoscute ale locurilor noi și, de asemenea, să nu piardă legătura cu vechii penați, astfel încât, în final, să aibă de-a face nu atât cu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Chemtech, June, pp. 369-375. Capitolul 3 Ravagiile provocate de radicalii liberi Fabricarea radicalilor liberi Respirația În capitolul precedent am văzut că respirația nu se termină o dată cu intrarea oxigenului din aer în plămâni. Mai trebuie și ca acest oxigen să fie transportat de la plămâni la celule pentru ca organismul să funcționeze corect. Acest transport al oxigenului este efectuat de sânge, mai precis de hemoglobina din sânge (HHb), sub forma unei combinații chimice instabile. La nivelul plămânilor, hemoglobina se încarcă cu oxigen, după următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sânge (HHb), sub forma unei combinații chimice instabile. La nivelul plămânilor, hemoglobina se încarcă cu oxigen, după următoarea reacție: HHb + O2 → HbO2 + H+ Oxihemoglobina (HbO2) formată astfel este, într-o anumită măsură, un adevărat camion plin de oxigen care va transporta oxigenul către celule. Dar, în același timp, pe parcursul reacției se produce un radical liber (H+). Dată fiind frecvența foarte ridicată a reacțiilor respiratorii, înțelegem că avem de-a face aici cu o sursă importantă de radicali liberi. Digestia bacteriilor sau
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
naturii, prejudicii ce pot duce într-un timp relativ scurt la dezastre ecologice. Acestea vor avea cu siguranță repercusiuni asupra sănătății oamenilor. Bolile cardiovasculare Cunoaștem relativ bine în prezent acțiunea nefastă a radicalilor liberi în dezvoltarea aterosclerozei. Particulele de grăsime transportate de proteinele LDL („transportul de colesterol rău”) sunt mai întâi oxidate de radicalii liberi, ceea ce le permite imediat să intre mai ușor în pereții vaselor sangvine. Aceste depozite de grăsimi oxidate formează plăci de grăsime (ateroame) pe pereții vaselor sangvine
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
responsabilă, 42% dintre cardiologi iau aspirină și 44% antioxidanți. Dintre ultimii, 39% optează pentru vitamina E, 33% pentru vitamina C și 19% pentru betacaroten, iar unii le combină. Insuficiența venoasă și varicele O dată ce sângele a ajuns în organe, el trebuie transportat din nou spre inimă pentru a fi reoxigenat. Se pune în mișcare un întreg sistem de valve cu sens unic și de contracții musculare pentru a urca sângele spre inimă. Însă, la persoanele foarte sedentare, inactive fizic, sau la cei
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sarcinii. Nu numai că a descoperit că sângele femeilor însărcinate conține cu 200% mai multă vitamina E, dar a observat, în plus, că în cordonul placentei această creștere merge până la 350%. O altă descoperire importantă a acestei cercetări: placenta umană transportă mai bine vitamina E naturală (d-alfa-tocoferol) decât vitamina E sintetică (dl-alfa-tocoferol). Deci placenta știa deja ceea ce tocmai s-a descoperit: vitamina E naturală este mai activă decât cea sintetică. Vitamina A, betacarotenul și carotenoidele Vitamina A se găsește sub două
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]