25,136 matches
-
desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Și tu ești muritoare”, dar, din iubire, acceptă supremul sacrificiu cerut de fată, „fii muritor ca mine...”, prin aceasta afirmându-și superioritatea. Dacă omul comun nu poate aspira la condiția de nemuritor, Luceafărul-geniul se poate sacrifica pentru iubirea și cunoașterea absolută, să coboare la condiția de muritor: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege". În partea a doua este prezentată idila dintre fata de Împărat, Cătălina și pajul Cătălin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine”. Zborul cosmic amplifică forța sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoașterii absolute. Zborul Luceafărului devine un fulger („Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele") amintind de dinamismul luminii, pură energie surprinsă În curgerea ei prin timp și spațiu. Punctul final al călătoriei este spațiul demiurgic, atemporal, acel moment de dinaintea nașterii lumilor: „Căci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce accentuează legătura acestuia din urmă cu Demiurgul. Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, În numele căreia este gata de sacrificiu: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi În schimb/ O oră de iubire...". Demiurgul refuză cererea lui Hyperion. Constantin Noica observă că Hyperion cere să devină altceva, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din punctul de veder al al figurilor de stil, comparația se află printre cele mai de seamă momente expresive din cuprinsul poemului. Există o tendință către comparația absolută: „Cum e fecioara Între sfinți / Și luna Între stele...” Această comparație dezvoltată are menirea de a adânci, cum s-a mai spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au putut veni din lirica populară, dar Eminescu, prin aceste
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
printre cele mai de seamă momente expresive din cuprinsul poemului. Există o tendință către comparația absolută: „Cum e fecioara Între sfinți / Și luna Între stele...” Această comparație dezvoltată are menirea de a adânci, cum s-a mai spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au putut veni din lirica populară, dar Eminescu, prin aceste versuri, plasează dintr-o dată pe fata de Împărat În lumea cosmică și, deopotrivă, În lumea angelicului. Comparația cu luna justifică o Înclinare a fetei spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a părut că soarta luceafărului din poveste seamănă mult cu soarta geniului pe pământ și i-am dat acest Înțeles alegoric.” Plecând de la mărturia poetului se ajunge la concluzia: 1. Fata de Împărat reprezintă metafora aspirației omului către cunoașterea absolută. Ca ipostază a „eului” liric, claustrată În negrul castel, metaforă a spațiului limitat, unde se află omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o aventură de cunoaștere. 2. Luceafărul este de asemenea o metaforă simbol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o aventură de cunoaștere. 2. Luceafărul este de asemenea o metaforă simbol. Pe de o parte el simbolizează geniul uman, ori una din coordonatele aspirației omului spre cunoașetrea absolută, dar poate reprezenta o proiecție a „eului” liric, un „alter ego”. La Început, Luceafărul este un obiect al visului romantic, menit să evolueze În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi o metaforă a aspirației lumii veșnice către lumea pământeană? 3
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană, În vreme ce astrul, Însăși esența sa. Pentru oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o metaforă a iubirii absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai puțin, decât pajul Cupidon din poezia cu același titlu a autorului „Luceafărului”. El invită pe Cătălina la un spectacol al vieții care nu poate fi refuzat. Și Cătălin este o proiecție onirică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
receptare venită din disponibilități interioare individuale, semnificantul, după ultimele teorii textualiste. Poezia (În speță „Împărat și proletar”, „Scrisoarea III” și altele) nu reproduce evenimente istorice și nici concepte sociale, dimpotrivă, așa cum arată Hegel, „arta este modul de a cuprinde ideea absolută” prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin intermediul unui fapt particular. Eminescu era prea profund ca să reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea absolută”, cum spune Hegel. Lumea a fost și rămâne clădită pe inechitate. Celebra Revoluție din Octombrie 1917 nu a rezolvat problema și nici sublima Revoluție din Decembrie 1989, iar ideea s-a născut odată cu lumea, ori acesta este un adevăr absolut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gheorghidiu, se aseamănă cu eroii lui Stendhal, pentru că și acesta Își Înzestra personajele cu energie, virilitate și loialitate. În conștiința eroului se derulează, Într-o rememorare dramatică, viața lui interioară, supusă unei exigente autoanalize, pentru a discerne adevărul iubirii lui absolute. E o iubire pură, ideală pătată Însă de infidelitatea Elei. E aici aceeași viziune eminesciană din „Luceafărul” a inferiorității și infedilității femeii. Ștefan Gheorghidiu se căsătorise cu Ela din dragoste, el era student la Filozofie, ea studentă la Litere; dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și infedilității femeii. Ștefan Gheorghidiu se căsătorise cu Ela din dragoste, el era student la Filozofie, ea studentă la Litere; dragostea aduce În viața lui modestă de student, unica bogăție spirituală spre care o năzuia, analizată filosofic și considerată, iubirea absolută. Moștenirea neașteptată, lăsată lui Ștefan Gheorghidiu, de unchiul său Tache Gheorghidiu, a produs schimbarea condiției sociale și Ela e atrasă de lumea marii burghezii, ea se adaptează la morala acesteia, spre deosebire de Ștefan Gheorguidiu care Își păstrează individualitatea. Noua sa condiție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
norme morale. Cochetăria ei erotică o duce la anularea demnității. Dragostea pentru soțul ei cade În conformism conjugal, folosit cu iscusința, ca să se apere. In psihologia lui Ștefan Gheorghidiu gelozia devine sentimentul dominant care Îl torturează. De la nevoia de dragoste absolută, la gelozia chinuitoare, iată procesul sufletesc suferit de erou. Analiza psihologică atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității, pentru că este o introspecție ascuțită a personajului. De fapt, gelozia lui Ștefan Gheorghidiu apare ca o altă față, În fond
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității, pentru că este o introspecție ascuțită a personajului. De fapt, gelozia lui Ștefan Gheorghidiu apare ca o altă față, În fond firească, a intensității sentimentului său de dragoste, a setei de dragoste absolută. Punctul culminant al analizei sentimentului geloziei este cuprins episodul excursiei la Odobesti, organizat de Anișoara, verișoara Elei care avea mania excursiilor „În bandă”. La plecarea În excursie, Ela face În așa fel Încât să-l aibă alături În mașină pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
In această lume vrea s-o ridice si pe Ela, pentru a trăi o dragoste eliberată de mediul comun, o dragoste care să fie numai a lor, numai a lui. Pasiunea lui eroului izvorăște dintro metafizică a iubirii pure si absolute, un act erotic spiritualizat; acesta este si izvorul geloziei sale, zbaterea Între certitudini și indoieli. Sub luciditatea conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu, sunt examinate și faptele Elei și framântările din conștiința sa. Singurul adevăr știut este că o iubește pe Ela
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
testament. Cei doi bănuiesc că moș Costache ține ascunsă În casă o mare sumă de bani. Chiar Felix descoperă din Întâmplare o urmă inexplicabilă. Pentru aceasta, fiecare adversar al său aplică o strategie greu de descoperit. Dacă Aglae e stăpână absolută pe tot ceea ce se Întâmplă În casa lui moș Costache, Încât nu se mișcă În ea nimic fără știrea ei, Stănică Rațiu acționează ca un detectiv experimentat și Îl urmărește pas cu pas pe bătrân. Așa află tot ce se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În care se Încadrează, dând obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singură trăsătură, fixată Încă de la Începutul romanului și nu evoluează, cu excepția lui Felix. Restul reprezintă caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia ușoară (Georgeta), lacomul, baba absolută (Aglae), avarul (moș Costache), arivistul (Stănică Rațiu), debilul mintal (Titi), fata bătrână (Aurica), senilul (Simion Tulea). Deși se realizează tipologii, la construirea acestora este aplicată o formulă estetică modernă, și anume ambiguitatea personajelor. Spre exemplu, moș Costache nu este dezumanizat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filozofie cu rădăcinile Întro dialectică a normalității literare. Se pare Însă că tot ceea ce a urmat după clasicism, nu a mai reprezentat decât negații la ceea ce a fost, clasicismul fiind singurul curent literar statornic, izvorât dintr-o stare de normalitate absolută. În rest, a urmat aspirația spre anormalitate. Nimeni nu afirmă că nu există indivizi excepționali, dar ei sfârșesc În viziune clasică. Acest curent trebuie privit din perspectiva unei nevoi ancestrale de Întoarcere la normalitate. O cercetare și sumară a marilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dar În esență, realismul este, În cea mai mare parte a lui, clasic (clasicul nu vede numai sublimul, adică individul „sănătos” ci și antiteza acestuia, grotescul, individul „bolnav” de o stare supărătoare pentru cei din jur, respectiv avarul sau „baba absolută”) Problema este legată de autenticitate, Călinescu nu are, probabil modele cunoscute prin propria experiență, așa cum are Liviu Rebreanu, contemporanul lui, sau cum va avea ceva mai târziu, dar tot contemporan, Marin Preda. Călinescu proiectează un personaj și Îi dă viață
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel, pe marii tragedieni antici greci. Intr-un interviu, referitor la semnificația dramei, Marin Sorescu rostea niște adevăruri absolute, exprimate În creația sa: „Imi vine pe limbă să spun că Iona sunt eu... Cel care trăiește În Țara de Foc este tot Iona, omenirea Întreagă este Iona... Iona este omul În condiția lui umană, În fața vieții și În fața morții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și rătăcit Într-un labirint unde omul este vânat și vânător, condamnat la eterna condiție de prizonier (al vieții, al societății, al familiei, al propriului caracter, a propriei mentalitati etc). Iona este constrâns la un exil forțat În spațiul singuratății absolute; caută mereu comunicarea cu ceilalți, fiind preocupat de solidaritatea umană, de regăsirea sinelui În setea sa pentru libertatea de exprimare și de acțiune. Îmbătrânit, În sensul Înțelpciunii, Iona iese la lumină după ce spintecă ultimul pește, pe o plajă pustie, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este Înghițit de un monstru marin și după trei zile și trei nopți petrecute În burta peștelui, În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele l-a varsat pe Iona pe uscat”. Construcție și semnificație; personajul „Iona” este o dramă absolută În modul conceput de Camil Petrescu, Însă pe un alt plan. Ea poate fi expresia unui mit cu largi semnificații, așa cum la proiectat Lucian Blaga, creatorul teatrului de inspirație mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]