26,366 matches
-
lor de moment e doar o spuză subțire pe jăraticul fierbinte al vanității. În final, am încercat să-i conturez lui V.M. un „portret”: e un „om de septembrie”, am zis, adică echilibrat, cumpătat, „nici cald, nici rece”. N-am apucat să adaug și alte elemente că mi-a întors vorba: „Nu sînt așa de... septembrist”! Voia să spună că dogorește, atît în poezie, cît și în viață? Am considerat că nu-i cazul să-mi argumentez „portretul”: poeții pot să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lor, cît și pentru că fac parte din „legendele” familiei noastre, pe care soră-mea, ca una rămasă în sat, le știe mai bine decît mine. Venise vorba de bunici. Nici eu, născut cu opt ani înaintea ei, nu i-am apucat în viață. Am cunoscut-o doar pe Melixina, mama vitregă a mamei noastre. „știi cum a luat-o bunicul de nevastă?”, m-a întrebat L. Am ridicat din umeri. „împlinind 19 ani și îngrijorată de faptul că încă nu s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îi desfac cu mîinile amîndouă! / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu.» După terminarea descîntecului, vrăjitoarea taie găina neagră și stropește jăraticul cu sîngele ei. Ia apoi nouă cărbuni, îi pune în oala cu apă neîncepută pronunțînd în șoaptă cuvinte neînțelese. Se apucă amîndouă de mîini și dănțuiesc goale în jurul focului pînă ce aud primul cîntat de cocoș, semn că vraja s-a terminat. Din clipa aceea, fug să iasă cît mai repede din pădure, să nu le apuce ziua. Fata trebuie să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șoaptă cuvinte neînțelese. Se apucă amîndouă de mîini și dănțuiesc goale în jurul focului pînă ce aud primul cîntat de cocoș, semn că vraja s-a terminat. Din clipa aceea, fug să iasă cît mai repede din pădure, să nu le apuce ziua. Fata trebuie să bea apa din ulcior, pe nemîncate, nouă vineri la rînd”. Cum lesne se poate observa, în această versiune sînt mai multe lucruri în plus, dar lipsește momentul căutării în oglinda apei a chipului celui (sau celei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ai socotit vreodată (sînt întrebat din nou) cît ne rămîne pentru supraviețuire?” N-am făcut-o, știu însă că foarte puțin. „într-o zi o să ne dea vîntul jos!”, sînt avertizat. E drept, mergînd, deja am avut scurte amețeli. N-apuc s-o confirm, că adaugă: „Dacă nu ne îmbrăcăm și noi cu ceva, are să le fie oamenilor rușine să ne răspundă la salut”. Mi-e greu s-o recunosc, dar iarăși are dreptate. Hainele noastre sînt vechi, au (dacă e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru suma achitată, le păstrez la mine, până când vin acolo. M-am programat pentru sfârșitul săptămânii acesteia; dacă mai intervine ceva, În orice caz voi Întârzia cel mult până luni 3 aprilie. Rog ca până la venirea mea să nu se apuce cineva să taie sau să scoată ceva din grădină. La revedere, pe curând, St.(ela) Lovinescu 4 București, 28 mai 1972 Stimate domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea D-tale și Îți mulțumesc că ești atât de drăguț și te gândești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dumnezeu, le mai grămădesc, căci vine Tudorel, se Întoarce Smaragda din Japonia, este acolo din nou pe trei luni, Remus și-a Început filmările, deci ne adunăm din nou pentru câtăva vreme, și casa-i plină cu hârtiile mele. Mă apucă râsul cînd mă gândesc, dacă nu distrug multele forme pe care le-au luat lucrările, o lucrare are asemenea volum de te sperie. Vă Îmbrățișez, Ion Olteanu 20 București, 22 apr. 2002 Dragi prieteni, Dnă și Dle Eugen Dimitriu, Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu văd altă soluție. Prin urmare: E. Lovinescu menționează, la 5 mai 1937, o cronică la romanul Diana a unui Slavov (și mai cum? - aș putea afla doar văzând semnătura În gazetă), În revista Buceagul din Bolgrad. Cineva care a apucat să vadă ce există din revistă la Biblioteca Academiei mi-a spus că sunt numere disparate și ar fi slabă nădejde să descopăr chiar pe cel necesar. În 18 iulie 1939, e menționat și un interviu cu Jean Pascal, apărut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dvs. Gheorghe Ghițescu, juristul din Fălticeni, cu dublu doctorat la Paris și Bruxelles, cred că este cel căutat. Mi-a făcut mare plăcere să vă mai menționez o dată numele ca sursă a informației. și, de cum am predat manuscrisul, m-am apucat, iată, să vă scriu, ca să vă mulțumesc, să vă urez sănătate și izbândă În finalizarea șantierelor generoase pe care v ați Încumetat să le deschideți și... ca să mai schimb o vorbă cu dvs. Cu toată stima caldă și cu toate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Fălticeni. Sărutări de mâini mamei și soției. Cu alese sentimente, Teodor Tatos 420 Credem că e vorba de profesorul de franceză George Stino, tatăl scriitorului Aurel George Stino. 421 Pe Dr. Weiselberg - bătrânul -, cum i se spunea, l-am apucat În Fălticeni În perioada interbelică. Nu-i exclus ca În acest cerc spiritist să fi fost prezent și Grigore Goilav, În tinerețea sa. 422 Colonel Remus Ciuntu, originar din Fălticeni, vecin În copilărie cu casa sculptoriței Maria Mihăescu, pe strada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu „Medeea” de Grillparzer, pe care am tradus-o, la sugestia ei, dar n-a mai apucat s-o facă, Îmbolnăvinduse (Îmi pare că am trimis „Medeeea” Muzeului). Sunt În corespondență cu editura „Junimea” din Iași, care, În principiu, acceptă o Monografie „A. Bârsescu” pentru 1972/73. Vom vedea. Vă urează, familia și cu mine, sănătate deplină
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Părăseam Fălticenii În primăvara lui 1975, epuizat, bolnav de nervi, cu ficatul debilitat și nu bănuiam că la Muzeul Județean, era atât de mult de lucru! Tânjeam Însă după puțină liniște. Căutam un răgaz, ca să mă orientez Încotro s-o apuc. Sufletul meu Îndurerat, Învăluit de tristețe, rămăsese la „Galerie”, marea pasiune a vieții mele. Amintirea clipelor frumoase, a unor Împliniri rodnice, Îmi aduceau mângâiere. Măcar la atâta, aveam dreptul! 988 71 Buftea, 5 mai 1975 Iubite domnule Dimitriu, Mai Întâi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Legația RDG despre Weimar. După Simpozion surpriză: o doamnă, soția unui scriitor, al cărui nume Îmi scapă, mi-a spus că a fost la Suceava, că a vorbit cu Dvoastră și că mi-ați trimis salutări. Iată de ce m-am apucat să iau stiloul cumpărat la München și să Vă scriu cu el la Suceava Întrebându-Vă de sănătate și de ce mai trebăluiți prin fosta Capitală a Moldovei și a județului Baia. Aștept deci. Până atunci sărutări de mâini Doamnei matale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tempeanu) 5 (București), 15.I.’90 Stimată D-nă și D-le Dimitriu, Vă trimit imaginea unuia din punctele de foc ale revoluției și libertății noastre 649. Sunt fericită că am trăit să o văd Înfăptuită, sunt tristă că nu au apucat și părinții 650 mei acest eveniment. Sunt Încă traumatizată, dar să sperăm că va fi bine! Vă mulțumesc pentru urările de bine pe care vă rog să le primiți și 649 C.P. ilustrată Înfățișând Hotelul Intercontinental din București. 650 Melania
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
plajă și vin pe capul nostru să le dăm de mâncare din meniul străinilor. La barul de noapte Atlantic, unde securiștii vin ca la ei acasă, dacă nu dai 10.000-15.000 de lei înainte și 5% din vânzare, nu apuci să lucrezi. La barul de noapte Athénée Palace, șeful de noapte este colonel de Securitate și nu are altă misiune decât aceea de a urmări clienții, români și străini. Nici directorul Vintilă de la Athénée Palace nu suflă în fața lui. La
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-ar putea trăi în România cu 500 ori cu 800 de lei pe lună, când prețurile la legume, fructe ori carne sunt mai mult decât piperate față de câștigul nostru!? Din ce vrem să trăim noi aici? Nu ne putem apuca cu toții de furat! Cale de ieșire din această situație nu există. Oi fi învățat vreme de 13 ani la școală ca să ajung să dau toată viața cu... bidineaua? Dacă tot am ajuns cei mai de jos oameni ai societății, dați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Mă întreb însă dacă au și statistici cu membrii de partid care au făcut și fac abuz de putere, care au delapidat, care și-au abandonat familiile, care au comis tâlhării fără a fi pedepsiți, într-un cuvânt, care au apucat pe căi greșite, dar care se aleg numai cu dojeneala că au lipsit de la învățământul politico-ideologic. Secretarul general al partidului nu scapă niciun prilej ca să declare festivist că în România superioară și din acest punct de vedere Occidentului , problema naționalităților
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
târâie zilele de azi pe mâine cu toată revoluția declarată de dvs., drumurile noastre sunt cele mai proaste, nu numai din Europa, dar din toate țările socialiste, comerțul, ce să mai spunem, este la pământ din anul 1981 și te apucă jalea, îți vine să plângi numai când vezi magazinele, și asta într-o țară bogată cum este a noastră, care după Uniunea Sovietică este cea mai avantajată de bogățiile solului, subsolului, de climă etc... față de toate celelalte. Avem aproape 10
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
străzile cufundate în beznă ale periferiei și vă veți convinge cât sunteți de luminați. Nu uitați nici de copiii orașului. Parcul pionierilor se îmbujorează doar o dată pe an (de Anul Nou), și atunci atât de artificios și rece, încât te apucă bucuria că nu mai ești copil. Despre relațiile neprincipiale și corupție nu voi mai spune nimic, pentru că ele sunt ca pânza Penelopei: interminabile. Crusta șefilor mai mari sau mai mici din întreprinderi înflorește ca spinul în primăvară, în detrimentul celor mulți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lui, strânse în grabă. Puțini avuseseră timp să le ridice și să dispară cu ele. într-o altă dimineață, pe zidurile magazinelor din fața cinematografului Patria au apărut inscripții împotriva aceluiași Ceaușescu. Milițienii, transformați în zugravi, le-au șters. Dar lumea apucase să le citească. Cu teamă, dar și cu satisfacție. Anul acesta, pe marile artere din centrul orașului, între Piața Unirii și Universitate, un autoturism cu număr de Cluj arbora o placardă anticeaușistă 3. Mașinile miliției au flancat-o și determinat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o parte cheltuite, pe de alta, urmând să fie folosite la ridicarea unor grandioase construcții nerentabile? Pe noi, care stăm la nesfârșite cozi, pentru un kg de carne, un pui, un kg de făină sau mălai și suntem fericiți când apucăm? Ca pensionar, nu am ajuns încă să mor de foame, că tot mai putem face o mâncărică de cartofi, cu pâine veche și două gogoși. Mămăliga cu brânză a ajuns o raritate. Iarna trecută am tremurat cu toții de frig, și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
medicamentele de import. Bolnavii știu zilele când oficiile farmaceutice trimit mașinile cu medicamente. E deprimant să vezi cozi formate din oameni suferinzi, care așteaptă cu rețeta în mână să primească medicamentele de import prescrise de medici, însă mulți nu mai apucă, cantitățile fiind prea mici. Cea mai mare parte din medicamentele de import este rezervată, din dispoziția Comitetului județean de partid, pentru organele de partid, Securitate și miliție. Membrii acestor organe și familiile lor primesc gratis orice medicament, inclusiv cele din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ducă cu butelia de aragaz în spate la cele câteva centre volante de distribuire. în țară circulă următorul banc negru care reflectă tragedia românilor sub Ceaușescu: Doamne, dacă m-ai scăpat de iarna asta, ajută-mă să nu o mai apuc pe următoarea. Și un alt banc, tot negru, ca tot ce e în România, dar care, se pare, are girul trist al autenticității, petrecându-se la o școală în clasa I: Profesoara întreabă: Copii, știți voi unde se produce electricitatea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-și întregească familia, se adresează prin emisiunile dvs. cu cereri care abundă în epitete de laudă la adresa lui Ceaușescu și a doamnei cu suflet de mamă, de-ți stă mintea cum se poate coborî un om. Nu dau exemple pentru că m-apucă furia. Dvs. sunteți corecți și le citiți. Vă condamn pentru treaba asta. Disperarea lor e justificată, metoda lor e condamnabilă. Ne sfidează pe noi, cei mulți, rămași să trăim sub ei. Aceștia sunt oare cei pe care din motive obiective
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ieși dintr-o stare care în România se poate numi liniștit situație-limită. Lipsa de perspectivă pe care domnul Ceaușescu și regimul său o oferă românului i-a determinat pe foarte mulți din generația amintită, și nu numai pe ei, să apuce calea exilului. Înțelepciunea populară a decretat că fuga este rușinoasă, dar sănătoasă atunci când orice alt mijloc de supraviețuire sau de salvare nu mai este posibil. Dar, fuga și înstrăinarea în acest caz nu au numai semnificația rezolvării unei stări personale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]