27,010 matches
-
este situat pe malul stâng al Văii Cetii, în zona de tampon de protecție a rezervației naturale „Cheile Tecșeștilor”, cuprinde o singură gospodărie cu terenul aferent și este deservit de un drum adiacent DC Cetea - Tecșești. Trupul XVII - cuprinde 2 gospodării situate pe malul stâng al văii Cetea - DC 76. Intravilanul satului, tipic unui sat de munte cu gospodării risipite într-un teritoriu destul de vast, ridică o serie de probleme: distanțele mari care separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Tecșeștilor”, cuprinde o singură gospodărie cu terenul aferent și este deservit de un drum adiacent DC Cetea - Tecșești. Trupul XVII - cuprinde 2 gospodării situate pe malul stâng al văii Cetea - DC 76. Intravilanul satului, tipic unui sat de munte cu gospodării risipite într-un teritoriu destul de vast, ridică o serie de probleme: distanțele mari care separă diferitele trupuri, starea mediocră a celor mai multe din locuințe, media de vârstă ridicată a locuitorilor, dificultățile cu care se confruntă economia agricolă practicată în teritoriu ce
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
face din stația de transformare 110 - 20 Kw Aiud prin axa Aiud -Geogel -Abrud- Gura Roșiei prin ramificația Râmeț -Valea Mănăstirii. Alimentarea abonaților din localitate se face prin intermediul a trei posturi de transformare PTA 220-04 Kw-63 Kw, ce deservesc 42 gospodării, având un consum mediu anual de 30 Mwh. Distribuția energiei de joasă tensiune de la transformatoare la abonați se face prin rețea aeriană pe stâlpi de beton. Alimentarea cu apă potabilă se face în prezent exclusiv din fântâni sau de la izvoarele
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
Transfăgărășanului”, ca fiind traseul transcarpatic la cea mai mare altitudine. Este a patra așezare întâlnită pe Valea Sebeșului, pornind din municipiul Sebeș în sus. Distanța Sebeș - Laz este de 12 km. Populația este de aproximativ 450 locuitori cu 150 de gospodării. Suprafața este de 437,47 ha, din care 40,73 ha arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
B.; 1850 - Zsomal St. Tr.; Dyomal-Doc.Rom.C.a II; 1854 - Diomal, Geomal-Bul.91, Iczkovitz 54 La 1 ianuarie 1977 suprafața intravilanului era de 50 ha, în care erau incluse majoritatea locuințelor și dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Tr.; Dyomal-Doc.Rom.C.a II; 1854 - Diomal, Geomal-Bul.91, Iczkovitz 54 La 1 ianuarie 1977 suprafața intravilanului era de 50 ha, în care erau incluse majoritatea locuințelor și dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se scurg spre fundul bazinului
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
de 50 ha, în care erau incluse majoritatea locuințelor și dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se scurg spre fundul bazinului. Un alt proces ce afectează negativ intravilanul satului sunt alunecările de teren stabilizate sau active determinate de structura geologică
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce ocupă 90% din intravilan, în ea incluzându-se locuințele, gospodăriile anexe terenurilor agricole, dotările social culturale: biserica, școala, căminul cultural, punctul sanitar și spațiile comerciale. În cadrul intravilanului au fost stabilite 2 subzone care datorită fenomenelor sus amintite au interdicție temporară de construcție. Alimentarea cu energie electrică se face prin LEA
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
puțuri absorbante, fose septice sau prin simpla deversare a lor la suprafața pământului care duce la poluarea apelor freatice și a celor de suprafață. Soluția de viitor prevăzută pentru înlăturarea acestor deficiențe este construcția de bazine hidroizolate individuale pentru toate gospodăriile și instituțiile din sat prin vidanjarea periodică a acestora și transportul materialului la stația de epurare stabilită. Tot în perspectivă este prevăzută introducerea în sat a alimentării cu gaz natural din traseul conductei magistrale 3 „Oiejdea - Valea Mănăstirii”, construirea unei
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Pețelca locuiau 647 persoane - 620 (95,8%) români, 3 (0,4%) maghiari și 24 (3,8%) de alte naționalități -, iar în 1910, 610 persoane. În prima parte a secolului XX satul se prezenta ca o așezare rurală răsfirată, constituită din gospodării situate la distanțe relativ mici unele de altele, separate de grădini. În cazul localității Pețelca structura și textura vetrei au fost impuse de relief în proporție covârșitoare. Astfel, fiind situată doar pe versantul din stânga Mureșului, gospodăriile au fost ridicate numai
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
rurală răsfirată, constituită din gospodării situate la distanțe relativ mici unele de altele, separate de grădini. În cazul localității Pețelca structura și textura vetrei au fost impuse de relief în proporție covârșitoare. Astfel, fiind situată doar pe versantul din stânga Mureșului, gospodăriile au fost ridicate numai pe porțiunile mai netede, pe suprafețele care asigurau o relativă stabilitate. Dacă în anul 1930 în sat se găseau 128 de gospodării locuite, în a doua parte a secolului XX numărul lor a scăzut continuu: 126
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
impuse de relief în proporție covârșitoare. Astfel, fiind situată doar pe versantul din stânga Mureșului, gospodăriile au fost ridicate numai pe porțiunile mai netede, pe suprafețele care asigurau o relativă stabilitate. Dacă în anul 1930 în sat se găseau 128 de gospodării locuite, în a doua parte a secolului XX numărul lor a scăzut continuu: 126 gospodării în anul 1966, 121 în 1978, 102 în 1992 și numai 78 în 2002. În funcție de forma vetrei satului, în preajma anului 1950 Pețelca avea aspect poligonal
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
au fost ridicate numai pe porțiunile mai netede, pe suprafețele care asigurau o relativă stabilitate. Dacă în anul 1930 în sat se găseau 128 de gospodării locuite, în a doua parte a secolului XX numărul lor a scăzut continuu: 126 gospodării în anul 1966, 121 în 1978, 102 în 1992 și numai 78 în 2002. În funcție de forma vetrei satului, în preajma anului 1950 Pețelca avea aspect poligonal (romboidal), cu trenă stradală simplă, radială. Suprafața perimetrului construibil ocupa circa 460.000 m2, iar
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
secolului XX s-a înregistrat și o transformare majoră a satului. Casele vechi au fost extinse sau demolate și construite altele noi (cele mai multe în vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile laice
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
metri și lat de 30 de metri care, probabil, a fost gândit pentru a ușura trecerea unei bucle a Mureșului situate chiar între cele două sate (Prof. Pădureanu Eugen) . În anul 1720, Cicirul apare înregistrat cu un număr de 4 gospodării de iobagi, toți purtând nume românești. Iar în anul demilitarizării, în 1752, toate familiile militare din Cicir, adică 35 de familii, numărând 175 de suflete erau familii românești, (Ciuhandu, Românii din Câmpia Aradului, p.65). Așezarea pe actuala vatră a
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Ciuhandu, Românii din Câmpia Aradului, p.65). Așezarea pe actuala vatră a satului s-a făcut în jurul anului 1823 și a fost determinată de desele inundații ale Mureșului, cicirenii retrăgându-se astfel din fața pericolului pe care îl reprezenta râul pentru gospodăriile lor. Cicirenii erau iobagi, în 1752 existând un singur om care se ocupa cu oieritul și care avea 10 oi și capre, iar în 1743, la Cicir erau 4 mori cu venit impozabil de 240 de florini (Ciuhandu, Românii din
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cu privire la managementul deșeurilor extractive (Directiva 2006/21/EC) include cerințe precise și stricte, care asigură un nivel de siguranță pentru managementul deșeurilor provenite de la exploatările miniere. Roșia Montană Gold Corporation a achiziționat, începând din 2002, 78% din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au acceptat sa fie strămutate, iar 501 familii urmează să fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Albă, aflat
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
stricte, care asigură un nivel de siguranță pentru managementul deșeurilor provenite de la exploatările miniere. Roșia Montană Gold Corporation a achiziționat, începând din 2002, 78% din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au acceptat sa fie strămutate, iar 501 familii urmează să fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Albă, aflat la circa 5 km. de sat. Valoarea totală a investiției în achiziția
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
funcționat din mai 1919 în apropiere, la Radna. În sfera economicului, politica statului român continuă traiectoriile anterioare axate pe viticultură și agricultură în general în zona respectivă reforma agrară din 1921 este aplicată mai consecvent decât în alte zone, astfel încât gospodăriile rurale se consolidează. Razboiul al II-lea Mondial are acțiuni care se desfășoară și pe teritoriul comunei. Este cunoscută apărarea zonei dintre Sâmbăteni și Păuliș, în 12-20 septembrie 1944, de către elevii școlii de ofițeri din Radna, fapta comemorată de Monumentul
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
apelor freatice este cu alimentare mixtă (pluvial și din văile ce coboară din dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut, canalul Matca și unele ape cu caracter predominant torențial. Variația debitelor lunare multianuale ale precipitațiilor indică un nivel ridicat în lunile
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive, astăzi se mai pot vedea frasini bătrâni care amintesc că în acel spațiu a existat cândva o locuință. Oamenii văii erau buni păstrători ai tradiției. Datinile și obiceiurile folclorice străvechi se îmbinau în mod fericit
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pe fronturile din Bosnia și Herțegovina, iar cel de-al doilea pe frontul din Galiția. Cu aceste unități, unii au ajuns prizonieri în Italia și alții în Rusia. Plecările pe front, prin mobilizarea bărbaților, a făcut ca o serie de gospodării să ajungă în stare de paragină, suprafețe mari de pământ rămânând nelucrate. Din modestele recolte obținute țărănimea, prin rechiziții, a fost nevoită să dea pentru front, alimente, mai ales începând cu anul 1916. Jalea și mizeria domnea pretutindeni la sate
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Sârb Victoria, Stan Virginia, Tendea Susana, Toth Silvia, Ungur Domnica, Ungur Aurelia și Vereș Maria. În perioada interbelică numeroși locuitori ai satului au emigrat în America în dorința ca întorși acasă să-și cumpere pământ și să-și întemeieze o gospodărie prosperă. Unii dintre ei au rămas definitiv pe „pământul făgăduinței” unde au prosperat: Afrim Efrem Fremu, Avram Sofron copil sărac a plecat la București unde a fost servitor o vreme în casa marelui inginer Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în dinți și hotărî să le folosească pentru sine. Cu galbenii își cumpără o trăsură pompoasă și patru cai albi, întocmai ca Mocioni, baronul de la Bulci. Mai cumpără pământ, sute de jugăre și animale de toate felurile, făurindu-și o gospodărie boierească. Frumos era din naștere. Peste noapte deveni și bogat. Așa că îl bătu gândul către însurătoare. Dar cum gologan la gologan trage și cum nu le poți nimeri pe toate bune, alese o bogătană văduvă, mai bătrână cu mult ca
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]