25,611 matches
-
Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15 care leagă municipiul Toplița de Reghin. Aria protejată a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de Guvern" Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița. Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice); din speciile: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
puțin timp, puiul o zbughiește îndărăt și îl mușcă pe urs de gât ca să-și răzbune mama. Fram își reia obiceiul de a goni urșii albi cu giumbușlucuri, servindu-se din vânatul lor. Într-o zi, Fram își găseșe micul protejat exersând giumbușlucurile sale. Fram îl scutură bine și se hotărăște să-l părăsească, ca Zgăibărici să ajungă un urs normal. Iarăși, Fram plutește fără țintă, neașteptând nimic bun. Sloiul lui se oprește într-un loc unde pescuia un copil de
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
un moment dat, cei doi observă că un personaj programat să fie stângaci este de fapt dreptaci. Ei îl cheamă pe Lt. Barclay să repare holopuntea, dar în timp ce acesta verifică starea programelor Sherlock Holmes, dă peste o zonă de memorie protejată. El o activează și dă peste profesorul James Moriarty (Daniel Davis), un personaj artificial care a devenit conștient de sine și care pare să aibă toate amintirile întregi încă de la creația sa (în episodul „Elementary, Dear Data”), inclusiv amintiri din
Ship in a Bottle (Star Trek: Generația următoare) () [Corola-website/Science/324484_a_325813]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și o suprafață de. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și o suprafață de. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
Bistrița), într-un areal geografic situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
curtinele, având numele bastioanelor apropiate, excepția fiind cea dispusă pe flancul sudic denumită Francisc de Paula. Dimensiuni lor sunt: fețele 60 -90 m și flancurile 45 m. Ultimele sunt prevăzute cu șanțuri late de 9 m. Redute de pe care artileria protejată executa trageri îndepărtate sunt construite pe ravelinele nordice și vestice. Linia externă era alcătuită din contragărzile ce protejau fețele bastioanelor și ravelinelor, ele fiind dispuse în aceeași unghiuri cu bastioanele și ravelinele pe care le apărau. Grosimea lor este de
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
a cheilor (cursul inferior al pârâului Șugău, înainte de confluența cu râul Bicaz - cu o suprafață de circa 3 hectare) este de forma de canion cu o lungime de 350 m, pe care se afla un șir de cascade. În aria protejată sunt 17 izvoare. Pe flancul sudic al rezervației, la 200 m de DN12C este construită lângă poteca principală cabana "Ecolog". La ieșirea din chei la marginea șoselei, o construcție artizanală - șteaza, poate fi observată. Aceasta este un fel de butoi
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
Prof. Univ. Dr. geolog Grasu Constantin (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Custodele actual (2012]) al rezervației este ONG Clubul Montan Român Piatra Neamț. Intervențiile antropice asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
Munticelul este un interfluviu predominant stâncos orientat nord-sud, cu o lățime de 100-500 m (pe direcția vest - est) și o lungime de cca. 3 Km (pe direcția nord - sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
198,20 hectare - a fost situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Ea reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță o zonă colinară cu depozite de resturi fosilifere de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne. Fosile
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Săcelu. Rezervația naturală cu o suprafață de 1 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o formațiune de interes geologic (monument al naturii) aflată în partea sudică a satului Blahnița de Sus, în nordul județului Gorj.
Piatra Biserica Dracilor () [Corola-website/Science/326916_a_328245]
-
și peisagistic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Săcelu Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se află în partea dreaptă (în imediata apropiere) a drumului județean (DJ661) ce leagă localitatea Săcelu de satul Blahnița de Sus. Aria naturală cu o suprafață de 1 ha. reprezintă un martor de eroziune de o mare importanță geologică
Piatra Buha () [Corola-website/Science/326932_a_328261]
-
Gorj cu județul Mehedinți. Rezervația naturală cu o suprafață de 1.730 de hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Peștișani. Aria protejată se află în Munții Vâlcan (în arealul Motru-Vâlcan), în partea nord-vestică a satului Boroșteni ce aparține comunei Peștișani. Rezervația naturală cu o suprafață de 28 de hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
Boroșteni ce aparține comunei Peștișani. Rezervația naturală cu o suprafață de 28 de hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană de interes geologic, floristic și peisagistic. În teritoriul rezervației vegetează specia rară de plantă de stâncărie cunoscută sub denumirea populară de crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica").
Piatra Boroștenilor () [Corola-website/Science/326970_a_328299]
-
Miru-Bora este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Voineasa. Aria naturală protejată se află în Munții Lătoriței la o altitudine cuprinsă între 1.800 și 2.030 m, în coama nord-estică a "Vârfului Bora", în apropierea lacului de acumulare Vidra. Rezervația naturală Miru-Bora a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
coama nord-estică a "Vârfului Bora", în apropierea lacului de acumulare Vidra. Rezervația naturală Miru-Bora a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă ce conservă habitate de pajiști alpine, formațiuni ierboase și tufărișuri cu jneapăn ("Pinus mugo") și bujor de munte (din specia "Rhododendron myrtifolium") și adăpostește o mare varietate specii faunistice, unele protejate prin lege (urs brun, cerb
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
Podișul Medgidiei, pe teritoriul estic al satului Siminoc, în vestul orașului Basarabi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 66,40 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteranene
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
volumele masive, fapt ce duce la obținerea unui desen compozițional liric, adesea pus în valoare de acuratețea polisării materialelor folosite, îndeosebi a bronzului. Abordarea prin stilizare a corpului uman duce automat spre recuperarea primitivismului decantat deja de arta modernă (Maternitate, Protejați lumea copiilor, 2001), uneori cu aspect totemic și hibrid (De la pământ la stele, Jurământ, 2000), sau riscă formule acrobatice ce implică nuanțe umoristice (Meditație, Pianistul, 2001). Expoziții personale: 2013 - Galeria de Artă a Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Sibiu. Expoziții de
Radu Aftenie () [Corola-website/Science/326484_a_327813]
-
introducerea de sedimente în coloana de apă. Activitatea traulelor afectează direct coralii prin rupere sau îngropare în sedimente. Traulere pelagice, de la mijlocul coloanei de apă, afectează mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95% din daunele produse ecosistemului fundului oceanelor este produs prin dragarea traulelor. Anumite țări regulează activitatea traulelor în apele lor teritoriale: • Statele Unite au interzis activitatea traulelor
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
40 de km. față de orașul Jibou. întinsă pe o suprafață de 7,80 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]