26,366 matches
-
Ascunse, dosite, micile, bătrânele Biserici ale Bucureștiului continuă să trăiască. Este mai multă speranță în ele decât în zidurile administrației roșii. Frescele pot să pălească, icoanele să se înnegrească, crucile să se prăvale în zăpadă sau în noroi. Bisericile au apucat și alte vremuri de restriște și au triumfat asupra silniciilor istorice, un duh dătător de viață veșnică. Spre acest izvor de viață ascuns uneori după pietre vin credincioșii pe care îi vezi întrerupându-și cursele atât de ostenitoare ale zilei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vor exista succese viitoare, nici că voi pribegi departe. În ciuda unor secvențe aparent mai spectaculoase și cu nume mai sonore- MacArthur, Guggenheim, Nonino -, cartea poștală de la Vălenii de Munte avea să-și păstreze, Într-adevăr, iradierea. * MRP nu a mai apucat să-mi dedice „medalionul”, nici să-mi publice toate textele, dar În toamna lui 1966 mi-am văzut publicată În mini-revista sa schița Fierul de călcat dragostea. Opovestire erotică și anxioasă, În contrast cu „literatura angajată” care continua să se practice până
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neutri și neangajați. Pavăza minimă, dar deloc neglijabilă, o folosea curajos contra rutinei și birocrațiilor care o slujeau. Am coborât Într-un subsol, unde se aflau factorii poștali Întorși din cursă. Persoanele particulare nu erau Îngăduite... un ins Îl și apucase de guler, gata să măture sala cu micuțul și firavul nepoftit. Poetul nu părea afectat de incident, deși Încercasem să intervin, să calmez situația. Apăruse, Între timp, mult așteptatul poștaș. Poetul l-a admonestat pentru lipsa de punctualitate, dar imediat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așteptau la aeroport: „M-am Întors În pământul patriei”. Când a fost corectat („pe pământul Patriei”), oferise la rându-i funebra informație: „Nu. În pământul Patriei”. Era condamnat, se pare, nu mai avea de trăit decât puțin. Nu am mai apucat să-l văd decât În sicriu, la Văleni, la Înmormântarea care adunase, din nou, o pestriță adunare de doliu. Priveam În jur, nu prea vedeam prieteni, MRP ne solidarizase, deși nu eram deloc asemeni: oficiali de partid, scriitori din toate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de singurătate. „Încerc să le Înlocuiesc, pe cele care pot fi Înlocuite, cu câte o foaie de hârtie.” Când ajutam, În chiar acea perioadă, la selecția unei antologii americane de poeți români, nu-mi Închipuiam că Florin Mugur nu va apuca să-și vadă inima englezească. Îl pot asigura, acum, din iarna newyorkeză a exilului, cât de extraordinar sună, aici și acum, argintatul său vers. „Can the snow be expected to write a new Bible? Oh, but that can only be
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ațipise, parcă ne auzea. Vorbim despre el. Din bucătărie se aud vocile femeilor care se sfătuiesc asupra rețetei de colivă. Ca În cărțile lui... În volumul ultim de eseuri - pe care, prin grija prietenilor de la Editura Cartea Românească, a mai apucat să-l răsfoiască, proaspăt ieșit de sub tipar - sunt câteva notații, „În căutarea lui Cehov”, care spun, poate, cum ar fi dorit Sorin Titel să-i fie receptate cărțile. Amintindu-și prima sa lectură, „teribil de mediocră”, din Cehov, dar și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ființa aceea minunată... Dora, mi-a fost trimisă de sinagogă. Așa spun prin târg măgarii. O jidoavcă sub plapumă. O iscoadă a sinagogii. De data asta, uluirea mea devenise, bănuiesc, mai mult decât expresivă. Doar Dora nu este... dar nu apucasem să bâlbâi vorbele prostești. - Știu, știu, nu asta e problema. Nu adevărul e problema. Nici nu mă interesează taina nașterii ei. Dar nu mai suport! Ieri am strigat prin tot orașul că Ștefan cel Mare este prezervativul istoriei române. Zâmbetul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care o citeam nu și-a ascuns mirarea și nici eu nu mi-am putut, la rândul meu, stăpâni uimirea față de uimirea sa. „EPISTOLAR? Asta citești dumneata, aici?” Da, tocmai Îmi adusese cineva volumul de la București, eram curios, mă apucasem imediat să-l citesc, stimulat nu doar de numele celor care contribuiseră la el, ci și de elogiile care Întâmpinaseră această apariție editorială, atât de stranie pentru perioada de compactă beznă și bicisnicie prin care trecea România. Dar tot de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe care Îi are Facultatea de Litere din Cluj; mi-a cerut să fiu Îndrumătorul lui pentru lucrarea de licență. Am fost imediat de acord și i-am sugerat să-și ia ca subiect: Norman Manea (nu cred că am apucat să vă spun că de vreo patru ani, eu nu mai predau literatură comparată, ca la Începutul carierei mele, ci literatura română contemporană). Vom asista, În felul acesta, sper, la o premieră academică absolută: cea dintâi teză de licență dedicată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de numai un an. În vară, fostul ambasador Mihai Botez a trecut pe la București și mi-a făcut propunerea de a reveni la New York; eram Înclinat să accept, dar am mai solicitat, totuși, un răgaz pentru reflecție. Înainte de a mai apuca să vorbesc cu el, Mihai Botez a avut Însă criza hepatică de pe urma căreia a și murit. Am comunicat totuși la București răspunsul meu pozitiv; lucrurile au intrat Însă În timpul cel mai scurt Într-o ceață foarte deasă, mai ales că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Deci, lucrăm În continuare la vol. II și la III, IV câte va avea (sper) lucrarea. Vol. I (ABC) sper să apară până În vară. Erau superoptimiste evaluările că ar putea apare În martie! Tot e bine dacă anul ăsta mai apuc să-l văd. Se vor Împlini 20 de ani de când ne-am apucat să facem cartea asta! Din nefericire, eu nu mă simt bine și nu sper s-o văd apărută În Întregime. Măcar primul tom să-l pipăi! Tu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
avea (sper) lucrarea. Vol. I (ABC) sper să apară până În vară. Erau superoptimiste evaluările că ar putea apare În martie! Tot e bine dacă anul ăsta mai apuc să-l văd. Se vor Împlini 20 de ani de când ne-am apucat să facem cartea asta! Din nefericire, eu nu mă simt bine și nu sper s-o văd apărută În Întregime. Măcar primul tom să-l pipăi! Tu vei apărea În vol. III. Cu mult drag, Mircea Zaciu Scrie-mi! * Bonn
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
N-o să mai fiu diform? Și-apoi, aveți alți colaboratori, Păunescu, Dragoș, Paul Anghel. Ce mi-a rămas mie de la aritmetică e că nu se pot aduna oi cu cireșe. Auzi! Cică au ei un unghi!... Ce i-o fi apucat? Echilibrul Între antiteze? De-asta mă vor?” Scenografia Încăperii În care mă primea era mereu aceeași: portretul Dinei pe masă, lângă volume de Proust, Joyce sau Musil. Mereu, Alain. În decembrie 1981, când a apărut scandalosul meu interviu În Familia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zici? Nuanțezi, adică, prea mult? Păi, ce altceva este literatura? Spune-mi, ce altceva?” În 1985, un an Înaintea plecării mele din România, Îl enervase teribil cronica lui Nicolae Manolescu la cartea atunci apărută a Adinei Kenereș și s-a apucat, În aceeași noapte, să recitească romanul Dan de Vlahuță, la care cronica făcuse aluzie. Vroia să vadă dacă proasta reputație a cărții, datorată lui G. Călinescu, se verifica. „Nu, nu, Dan nu e deloc un respins de societate... Îl ajută
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
știu de ce a făcut-o”, a oftat, până la urmă. Cine mai avea, ca acest bolnav de atâtea boli și obsedat de atâtea cărți, asemenea trăire literară?... gândeam În acea clipă, fără să i-o spun. În situația lui, să se apuce, brusc, să-l citească pe Vlahuță? Incitat de recenzia cărții unei tinere scriitoare, fie și supra-talentată? Am simțit intensa participativitate și la cronicile pe care mi le dedicase, cu deosebire la Octombrie, ora opt, În plin scandal de presă, când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am revăzut la conferința despre Blecher, pe care am ținut-o, după câțiva ani, la comunitatea evreiască, Într-o sală În care mă ascultau, cred, mai puțin de zece persoane. Un motiv de reală bucurie, dar și de emoție, căci apucasem deja să urmăresc și excelentele rubrici și texte „literare” ale lui Anatol Vieru, știam că am În față un adevărat om de litere, nu doar de partituri. Exista Între noi, deja, și „complicitatea” pe care concertul violoncelistei sovietice Natalia Gutman
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
morți”: dactilograma dialogului nostru. „El n-a vrut să audă niciodată de ideea de a pleca din locul lui”, Își amintește fiul despre tatăl său. Nici istoricul literaturii române, Leon Volovici, nu la plecare se gândise, desigur, când s-a apucat de studiul limbii și literaturii române. „Eram de-acum În anul IV la Filologie când a mai făcut o ultimă Încercare de a mă recupera”, povestește israelianul de azi despre fierarul nemulțumit, desigur, de incerta profesie a fiului. „M-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
and ossification - a revulsion at conformism that becomes fertile ground for anomalies”. După ce analizase proza pe care o publicasem În țară, criticul se referea și la dialogul nostru epistolar din 1982-1983, În care vorbisem despre generația mea fracturată, care nu apucase să dețină o solidă tradiție, deci nici șansa de a se distanța de ea În cunoștință de cauză. Cita, În Încheiere, ceea ce spusesem despre relația dintre etic și estetic. Confruntarea „Atena versus Ierusalim” concentra, Într-adevăr, Întrebările care mă obsedaseră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mic local pitoresc, nu contemplarea statuilor, cărțile, nu Întrunirile publice. Am pierdut, probabil, interesul și respectul pentru Istorie. L-am avut, vreodată, cu adevărat? În copilărie, nimeni nu mi-a spus poveștile care se spun, de obicei, copiilor, n-am apucat să le Îndrăgesc. Mă plictisesc, nu am deprins la timp această evadare. Basmele nu mă atrag, istoria mi-e indiferentă. Aș fi mulțumit dacă și eu i-aș fi, dacă m-ar lăsa În pace, după ce prea multă vreme n-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
literatura nu Îi e indiferentă. Am Întârziat să cobor o dată cu ea, s-o Însoțesc..., am pierdut-o, ca pe o suavă nălucă, cum mi se Întâmplă Întotdeauna cu promisiunile pe care nu știu să le rețin, să mi le Însușesc. Apucase să-mi spună că locuiește În Wilmersdorf, dar n-am nici o posibilitate de a-i trimite un exemplar din cartea care Îmi apare, În această toamnă, aici. Era scurta Întâlnire un semn de acceptare din partea orașului? * M-am oprit În fața
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
glacială și neagră a scrisului său mereu tânăr, gândirea sa gnomică și solitară. Am fost și eu solicitat de redacția ziarului să-l caracterizez pe ilustrul defunct. Mi-am amintit singura seară petrecută Împreună, Întrebarea pe care nu am mai apucat să i-o pun. Am Încercat, În câteva propoziții, să raportez evoluția lui Cioran la evoluția lumii contemporane, cu răscrucea care a Însemnat al doilea război mondial. Ziarul nu putea reține Însă decât o singură frază. În numărul din 22
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau a rămâne o ființă umană? El se mai agață de soluții analitice ale crizei sociale, dar destinul se află deja În modul său de a gândi. Brusc, viața dinaintea comoției pare sigură și logică, În vreme ce Bérenger urmărește cum Jean, apucat de streche, trece prin zidul de cărămidă. Faptul că, prin alcoolismul său, Bérenger respinsese codul social este acum Îngropat sub povara fricii. El se agață, drăgăstos, de aceeași structură socială pe care o sfidase, ca de o frânghie peste abis
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
curând, de Vela, fosta soție a lui Chick, sensibilă, ni se spune, la tradiția acestor nimicuri pe care el, Chick, le tolerase, amuzat, oricât de străine Îi erau, de dragul ei. „Când venea cec-ul, Radu sărea de pe scaun și Îl apuca. Devenise un joc, nu apucam niciodată să plătesc. Plătea doar cu bancnote noi, proaspete, neșifonate și nu se uita la sumă. Cine a crescut aici, În timpul Depresiei, nu ignoră asemenea detalii.” Și nu numai cei crescuți În timp de criză
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a lui Chick, sensibilă, ni se spune, la tradiția acestor nimicuri pe care el, Chick, le tolerase, amuzat, oricât de străine Îi erau, de dragul ei. „Când venea cec-ul, Radu sărea de pe scaun și Îl apuca. Devenise un joc, nu apucam niciodată să plătesc. Plătea doar cu bancnote noi, proaspete, neșifonate și nu se uita la sumă. Cine a crescut aici, În timpul Depresiei, nu ignoră asemenea detalii.” Și nu numai cei crescuți În timp de criză, ar fi de adăugat, ci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eu avusesem 22 ani, Saul avea 44; eu - 33, el - 55; eu - 44, el - 66; eu - 55, el - 77. Cifre dublate, da, devenind cifru, s-ar zice. Ne apropiam, fiecare, de o nouă conjuncție: la 66 de ani, dacă Îi apucam, adică În anul 2002, Saul ar fi urmat să aibă 88 de ani. În dimineața de 12 mai 1999, În jurul orei 11, Saul oprise, Însă, brusc, numărătoarea. Urma să receptez, de acum Înainte, din depărtarea cea mai depărtată, magica taină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]