25,427 matches
-
mare decât a altor lichide. Cu cât căldura specifică este mai mare, cu atât mai mică este variația de temperatură în substrat atunci când este absorbită o anumită cantitate de căldură, ceea ce ajută organismele să-și mențină temperatura proprie relativ constantă. Căldura de vaporizare specifică mare (540cal/ g) ajută de asemenea, organismele vii să-și mențină constantă temperatura deoarece prin vaporizare se pierde o mare cantitate de căldură. Densitatea maximă a apei este înregistrată la temperatura de 40C. La punctul de congelare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
anumită cantitate de căldură, ceea ce ajută organismele să-și mențină temperatura proprie relativ constantă. Căldura de vaporizare specifică mare (540cal/ g) ajută de asemenea, organismele vii să-și mențină constantă temperatura deoarece prin vaporizare se pierde o mare cantitate de căldură. Densitatea maximă a apei este înregistrată la temperatura de 40C. La punctul de congelare volumul apei crește și densitatea scade, ceea ce este, aparent paradoxal. Dacă gheața ar fi mai grea decât apa lichidă, ar însemna ca apele să înghețe în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Dacă gheața ar fi mai grea decât apa lichidă, ar însemna ca apele să înghețe în totalitate ceea ce ar fi fatal pentru orice formă de viață din apă. In realitate gheața se formează numai la suprafață oricărei ape statatoare, unde, căldura mediului ambiant este transferată mai ușor și o topește. Tensiunea superficială mare a apei face posibilă extragerea ei prin capilaritate de către unele forme de viață (mușchi, licheni, plante). Constanta dielectrică mare a apei are de asemenea, o semnificație biologică deosebită
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. e) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză (ale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
4. Proprietățile peptidelor Peptidele sunt compuși intermediari între aminoacizi și proteine și din acest considerent vor prezenta proprietăți intermediare între cele două grupe de substanțe. 4.2.4.1. Proprietățile fizice Peptidele sunt substanțe solide, cristalizate care nu coagulează la căldură și nu se denaturează. În alcool etilic sunt insolubile. Solubilitatea în apă scade cu creșterea masei moleculare: oligopeptidele formează soluții propriu-zise, polipeptidele formează soluții coloidale. 4.2.4.2. Proprietățile chimice Sunt determinate de prezența grupărilor carboxil și amino libere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
desfac legăturile care stabilizează structurile secundare, terțiare sau cuaternare, catenele se depliază și devin întinse, fără o organizare spațială specifică. Agenții denaturanți pot fi de natură fizică sau chimică. Dintre agenții fizici,un rol denaturant asupra proteinelor îl au în căldura radiațiile u.v., razele X, ultrasunetele, iar dintre agenții chimici: sărurile metalelor grele, acizii concentrați, bazele concentrate, acetona, alcoolul, detergenții. Prin denaturare se modifică și proprietățile proteinelor: pierderea activității biologice, diminuarea solubilității, creșterea activității optice. Denaturarea poate fi reversibilă sau
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se produce în prezența sărurilor de metale grele, a acizilor concentrați, etc caz în care se produce denaturarea proteinei cu modificarea structurii spațiale. Reacțiile de precipitare sunt folosite în analizele biochimice pentru deproteinizarea soluțiilor, operație denumită defecare. Coagularea Sub acțiunea căldurii proteinele precipită ireversibil, caz în care se produce o denaturare a structurii secundare și terțiare datorită ruperii legăturilor de H intercatenare. 4.3.8.3. Hidroliza proteinelor Proteinele hidrolizează chimic sau enzimatic cu eliberare de peptide sau aminoacizi. Hidroliza enzimatică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
precipită globulinele. Se filtrează pentru a separa globulinele precipitate de albumine, care se găsesc încă în soluție. În filtrat se adaugă sulfat de amoniu solid până la saturație, când precipită albuminele. 4.4.1.2. Reacții ireversibile de precipitare Precipitarea prin căldură Proteinele precipită la cald și se denaturează. Mecanismul denaturării termice este legat de restructurarea moleculei proteice. Un rol important în coagularea proteinelor îl joacă prezența sărurilor neutre și concentrația în ioni de hidrogen. Coagularea cea mai completă și cea mai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
enzimatică dar care diferă într-o anumită măsură, prin structura componenței proteice. Izoenzimele se deosebesc prin structura primară a catenelor polipeptidice, deci prin secvențializarea aminoacizilor și printr-o serie de proprietăți fizico-chimice: pH optim, mobilitatea în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură. Izoenzimele prezintă afinități diferite pentru același substrat și se comportă diferit față de efectorii alosterici. La enzimele cu structură cuaternară pot apărea izoenzime prin hibridizarea formelor intermediare. Izoenzimele prezintă importanța în reglarea unor metabolisme, în morfogeneză și în diferențierea celulară. De
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
m3) apă epurată, fără recuperarea substanței organice 31. Cost unitar (pe m3) apă epurată, cu recuperarea substanței organice 32. Eficiența procesului tehnologic studiat eficiența economică pe m3 apă epurată 4 3.3. Proiect 3 Recuperarea unei investiții de valorificare a căldurii reziduale provenite de la prelucrarea semifabricatelor metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
semifabricatelor metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat în acest proiect recuperarea căldurii reziduale provenite din industria de prelucrare a metalelor. Prelucrarea semifabricatelor metalice se face prin încălzirea acestora în cuptoare speciale până la temperatura optimă de prelucrare. Gazele de ardere, după ce încălzesc semifabricatele, părăsesc cuptorul, având un conținut caloric ridicat. Acest conținut caloric
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în incinta sau în vecinătatea uzinei; apă de spălare pentru grupurile sanitare din incinta uzinei. Proiectul are în atenție recuperarea secundară a conținutului caloric rezidual, Qr. Tema proiectului Se va calcula timpul de recuperare a unei investiții făcute în vederea valorificării căldurii reziduale provenite de la o secție de prelucrare a semifabricatelor metalice. Pentru aceasta se va proiecta și construi câte un cazan recuperator (acvatubular) pentru fiecare cuptor din secția de prelucrare a semifabricatelor metalice. Conform schemei din figura 3.3, cazanul recuperator
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
alte ramuri industriale sau de consumatori individuali. Procesul tehnologic de prelucrare a petrolului se desfășoară conform schemei de flux tehnologic din figura 3.4. Sursa de energie termică în rafinărie este păcura, prin a cărei ardere se obține cantitatea de căldură necesară proceselor ce se desfășoară în instalațiile rafinăriei. Pentru aceasta, o parte din păcura rezultată la distilarea atmosferică este folosită drept combustibil. Cu cât cantitatea de păcură utilizată pentru obținerea căldurii este mai mică, cu atât volumul de producție (produse
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
păcura, prin a cărei ardere se obține cantitatea de căldură necesară proceselor ce se desfășoară în instalațiile rafinăriei. Pentru aceasta, o parte din păcura rezultată la distilarea atmosferică este folosită drept combustibil. Cu cât cantitatea de păcură utilizată pentru obținerea căldurii este mai mică, cu atât volumul de producție (produse finite) crește. O posibilitate tehnică de micșorare a acestei cantități este folosirea gazelor rezultate de la instalațiile de distilare atmosferică și de cracare catalitică (care să înlocuiască parțial păcura), ca sursă de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
determina în paragraful 1.3. 1.3. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică Cantitatea de păcură folosită ca sursă de energie termică, așa cum s-a menționat mai sus, este x. Pentru determinarea sa, se folosește ecuația căldurii, și anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
1.3. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică Cantitatea de păcură folosită ca sursă de energie termică, așa cum s-a menționat mai sus, este x. Pentru determinarea sa, se folosește ecuația căldurii, și anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de energie termică Cantitatea de păcură folosită ca sursă de energie termică, așa cum s-a menționat mai sus, este x. Pentru determinarea sa, se folosește ecuația căldurii, și anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
folosită ca sursă de energie termică, așa cum s-a menționat mai sus, este x. Pentru determinarea sa, se folosește ecuația căldurii, și anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
anume, cantitatea de căldură totală este egală cu suma cantităților parțiale de căldură necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor fi: cantitatea de căldură necesară operației de distilare atmosferică. x din această ecuație
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
necesare fiecărei operații. Cantitatea de căldură necesară pentru operațiile considerate, anume operațiile de distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor fi: cantitatea de căldură necesară operației de distilare atmosferică. x din această ecuație reprezintă cantitatea de păcură folosită ca energie termică pentru rafinărie. 2. Calculul cantității
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
distilare atmosferică, distilare în vid, cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor fi: cantitatea de căldură necesară operației de distilare atmosferică. x din această ecuație reprezintă cantitatea de păcură folosită ca energie termică pentru rafinărie. 2. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică concomitent cu un procent din
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cracare catalitică și reformare catalitică, [MJ]. Cantitatea totală de căldură ce se obține prin arderea păcurii este egală cu. Cantitățile parțiale de căldură necesare fiecărei operații se calculează după relația. Aplicând relația cantitățile parțiale de căldură vor fi: cantitatea de căldură necesară operației de distilare atmosferică. x din această ecuație reprezintă cantitatea de păcură folosită ca energie termică pentru rafinărie. 2. Calculul cantității de păcură folosită ca sursă de energie termică concomitent cu un procent din gazele rezultate prin prelucrarea petrolului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
mediu produs de gazele de ardere 4.1.1. Considerații teoretice și practice privind arderea combustibililor gazoși Arderea combustibililor reprezintă reacția chimică a unor elemente componente din combustibili (carbon, hidrogen, sulf) cu oxigenul (component al aerului), însoțită de dezvoltarea de căldură. Reacția de ardere are loc uneori la temperatura ordinară (temperatura mediului), dar, de cele mai multe ori, pentru a arde combustibilul, trebuie adus la o temperatură ridicată, cel puțin egală cu temperatura sa de aprindere. Pentru exemplificarea procesului complex al arderii combustibililor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în apropiere, care să acționeze ca un ecran, favorizează o bună și rapidă dispersie atmosferică a noxelor evacuate. Existența unor curenți de aer favorizează o dispersie atmosferică rapidă a gazelor de ardere evacuate. 4.3. Studiu de caz 3 Recuperarea căldurii reziduale provenite de la o centrală termică Într-o centrală termică, conform tabelului 4.8, se ard zilnic m tone combustibil solid cu o putere calorifică Pc și un anumit conținut de carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de carbon (C, %). Arderea combustibilului are loc în prezența aerului (a cărui compoziție este de 20% O2 și 80% N2), cu un anumit randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]