25,490 matches
-
adaugă în cele două vederi poziția ochiului după teoria ferestrei albertiene. Metoda are avantajul că nu folosește punctele de fugă. Proiecția fiind obținută direct din planul tabloului prin linii de ordine în vederea vertical frontală. Calculul punctului de vedere asigură poziționarea desenului exact peste imaginea reală. Dezavantajul constă în liniile de ordine foarte lungi care pot fi cauza unor imprecizii în desen și a confuziilor care pot apărea în depistarea intersecțiilor. În acea epocă umanismul integrează domenii de cercetare foarte diverse iar
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
Proiecția fiind obținută direct din planul tabloului prin linii de ordine în vederea vertical frontală. Calculul punctului de vedere asigură poziționarea desenului exact peste imaginea reală. Dezavantajul constă în liniile de ordine foarte lungi care pot fi cauza unor imprecizii în desen și a confuziilor care pot apărea în depistarea intersecțiilor. În acea epocă umanismul integrează domenii de cercetare foarte diverse iar Alberti remarcă legătura dintre geometrie și pictură creând o altă schemă pentru proiectarea unui pătrat denumită "constructione legitima". Alberti realizează
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
prin exploatarea resurselor piramidei vizuale pentru calculul distanțelor la infinit. Noutatea sistemului constă în proiecția conică, respectiv proiectarea imaginii dintr-un punct fix aflat în fața tabloului suficient de aproape de el pentru a se forma piramida vizuală. Procesul este similar cu desenul pe un geam transparent având poziția ochiului fixă. Nu se ia în calcul vederea binoculară, aceasta este rezolvată mult mai târziu cu ajutorul fotografiei stereoscopice. În fapt toate dreptele din spațiu cu excepția dreptelor frontale au un punct de fugă pe tabloul
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
razelor vizuale finite care pleacă din ochi a îmbunătățit substanțial calitatea reprezentărilor figurative fiind utilizată atât în pictură cât și în arhitectură, ceea ce a însemnat un pas imens în dezvoltarea esteticii și a conceptului de frumos prin imitarea naturii (mimesis). Desenul din epură evidențiază adevărata mărime a unghiurilor formate între razele vizuale și tablou. Unghiul de 90 de grade din ochi desemnează poziția punctului principal de vedere iar cel de 45 poziția punctului de distanță. Adevărata mărime a unghiurilor este vizibilă
Perspectivă () [Corola-website/Science/327242_a_328571]
-
apuseană era decorată cu picturi murale, distruse odată cu adosarea turnului-clopotniță. Capetele unui brâu decorativ, viu colorat, sunt singurele mărturii ale acestui veșmânt mural, despre a cărui valoare artistică dă mărturie fosta icoană de hram a Maicii Domnului ”Hodighitria”, încă vizibilă. Desenul fin și generos, faldurile pline, cromatica vie și bogată, toate concură în a situa această pictură în epoca paleologică a începutului secolului al XV-lea. Considerată, pe drept cuvânt, una dintre cele mai valoroase realizări ale picturii românești din Transilvania
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
este un film românesc din 1977, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră științifico-fantastică a basmului „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan, Marian Stanciu, Diana Lupescu și Carmen Stănescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În anul 1876 Ion Creangă a scris pentru copiii dela 7 la 77 de
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
pe Sfânta Duminică, dar conducerea C.C.E.S. a considerat că acel personaj "„e o apariție șocantă, oarecum licențioasă”", iar personajul a fost scos din varianta finală. Regizorul a gândit filmul "„ca o combinație dintre tehnica filmului cu actori și cea a desenului animat, prin procedeul „fotomix”" , pe care Gopo îl experimentase pentru prima dată în scurtmetrajul „O muscă cu bani” (1959). Cadrele animate au fost realizate de studioul Animafilm. Desenele animate din film au fost realizate de Mica Boroghina, Const. Crîșmărel, Roland
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
filmul "„ca o combinație dintre tehnica filmului cu actori și cea a desenului animat, prin procedeul „fotomix”" , pe care Gopo îl experimentase pentru prima dată în scurtmetrajul „O muscă cu bani” (1959). Cadrele animate au fost realizate de studioul Animafilm. Desenele animate din film au fost realizate de Mica Boroghina, Const. Crîșmărel, Roland Pupăză, Piereta Atanasiu, Cecilia Rădulescu, Corina Tofan și Didi Vasilescu. Machetele au fost executate de Roland Pupăză și Enache Hărăbor, iar imaginile de desen animat sunt creația lui
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
realizate de studioul Animafilm. Desenele animate din film au fost realizate de Mica Boroghina, Const. Crîșmărel, Roland Pupăză, Piereta Atanasiu, Cecilia Rădulescu, Corina Tofan și Didi Vasilescu. Machetele au fost executate de Roland Pupăză și Enache Hărăbor, iar imaginile de desen animat sunt creația lui Liviu Georgescu. Filmările combinate (trucajele) au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului. Deoarece lucrările de realizare a animației nu erau încă finalizate a fost necesară decalarea termenului de predare a copiei standard de la 2
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
într-o zi cât alții într-un an, iar „scroafa” de maică-sa e... nava extraterestră! Curiozitatea unei prințese îl exilează, însă, într-un stup interplanetar. „Povestea Porcului” de Ion Creangă e citită în cheie S.F., îmbinând jocul actorilor cu desenul animat și schimbând mereu, în zigzag, terenul liricomuzical cu umorul anacronismelor. Nostimă invenția republicii albinelor (marcată de un amplu ceremonial coregrafic), condusă de autoritara regină, singura cu drept de a-și lua (temporar!) un soț, și marea surpriză a „lucrătoarelor
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
depășid în acel moment chiar Roma. Organizarea familială era de tip patriarhal. i locuiau în colibe și foloseau vase de argilă, făcute cu mâna, uscate la soare sau la foc. Aceste vase erau uneori decorate înaintea uscării / arderii lor cu desene lineare trasate cu un vârf ascuțit ori cu ajutorul altor obiecte care permiteau imprimarea sau incizia. Aceste ceramici rudimentare constituie mărturia tehnicilor din Epoca neolitică. Principala lor activitate economică era agricultura. Oscii foloseau mijloace primitive și cultivau mici parcele, în apropierea
Osci () [Corola-website/Science/327339_a_328668]
-
, ortografiat în unele surse și Maria și Mirabela în Tranzistoria, (în ) este un film româno-sovietic din 1989, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate. Filmul a fost difuzat atât în limba română, cât și dublat în limba rusă. Acesta a fost ultimul film regizat de Ion Popescu-Gopo. Acest film continuă aventurile celor două surori: Maria și Mirabela, de data aceasta într-o lume
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
se uite la el pentru că un băiat pasionat de electronică pe nume Bogdan își dă seama că trebuie schimbat antiparazitorul. Deasupra patului fetițelor se afla un tablou pe care erau desenați Oache, Scăpărici și Omide. În acea noapte, cele trei desene prind viață, Oache strănută, iar Maria se trezește din somn și se duce să se uite la televizor. Aparatul fusese lăsat deschis de către bunică, iar fetița începe să croșeteze folosind ghemul de lână lăsat acolo de bunică. În acel moment
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
Școala faraziților, unde se reîntâlnesc cu învățătorul. Cele trei personaje animate își dau seama că fetițele au intrat în televizor și merg în căutarea lor. Oache se curentează și se transformă în om (Jorj Voicu); el strănută, iar celelalte două desene sunt aruncați departe. Pentru a o răzbuna pe Omide despre care credea că murise, Scăpărici trece și el printre cabluri și se curentează, transformându-se în om (Mihai Bisericanu). Cei doi încep să se bată, dar Omide apare și se
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
-l împletea bunica și încep să-l strângă. Firul ducea spre cinescop, dar acolo se afla culcușul regelui faraziților. Oache și Omide sunt aduși în fața regelui faraziților și îi cer acestuia să plece din televizor pentru că copiii vor să vadă desene animate. Regele le spune că faraziții au intrat în televizor datorită aparatelor ce tulbură rețeaua electrică și a tatălui fetițelor care încerca să repare televizorul fără a se pricepe. Faraziții se declară stăpânii Tranzistoriei și afirmă că nu vor pleca
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
ordonă electrocutarea tuturor intrușilor, dar Bogdan reușește să schimbe antiparazitorul televizorului și să-i alunge pe faraziți. Fetițele strâng ghemul de lână și se trezesc brusc în pătuțul lor cu ghemul în brațe. Oache, Scăpărici și Omide se transformă în desene animate și își regăsesc locul pe tabloul din dormitor. "" este o coproducție româno-sovietică realizată de "Casa de Filme 5" din cadrul Centrului de Producție Cinematografică București (România), în colaborare cu studiourile "Mosfilm" și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS). Scenariul a fost scris de
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
"Frații Kratt" este un desen animat educativ ce se bazează pe aventurile unor doi frați care salvează animalele. Numele lor este Martin Kratt (numele personajului dar și al actorului) și Chris Kratt (numele personajului dar și numele actorului). Frații Kratt au o echipă fictivă formată
Cu frații Kratt în sălbăticie () [Corola-website/Science/327404_a_328733]
-
negru, broderia mănușilor este abia vizibilă, țesătura eșarfei este albastru deschis. Ofițerul este din nou mascat de coada calului. Fața lui Napoleon este mai puțin tânără, cu un zâmbet ușor, iar părul lui este mai scurt. Prin forma sa și desenul broderiei, modelul bicornului este asemănător cu cel purtat de generalii Imperiului. Tabloul nedatat este semnat "L.DAVID". De menționat că aici Napoleon se vede în contraplonjeu, pe când în celelalte versiuni apare în perspectivă frontală. Lovitura de stat a lui Bonaparte
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
vizitat de Bonaparte, venit în atelierul de la Luvru pentru a-și admira imaginea. A. Th., autorul primei biografii complete a pictorului, menționează o anecdotă referitoare la vizita lui Napoleon în atelierul lui David : Potrivit lui Charles Bouleau, bazându-se pe un desen al lui Girodet, artiștii neoclasicismului își structurau tablourile pornind de la o construcție geometrică riguroasă bazată pe regula clasică de pliere a laturilor mai scurte ale dreptunghiului, cele două pătrate obținute delimitează perpendicularele și diagonalele ce rezultă și creează liniile de
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
ceruză cu ulei, după cum reiese din unele din picturi rămase neterminate, ca de exemplu primul său portret al lui Bonaparte sau "Jurământul din sala de pelotă". Pictorul lucrează în două sau trei straturi. După ce a făcut schița subiectului printr-un desen cu pigmentul Terra di Cassel, îl dezvoltă prin tușe nervoase ușor încărcate cu pictură, concentrându-se pe masele de lumini și umbre, ceea ce se remarcă mai ales în prima versiune de la Malmaison, în special în realizarea crupei calului. Revine apoi
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
în viața lor de zi cu zi. Multe dintre subiectele de prim-plan sunt orientate spre prietenie și compasiunea dintre persoane, dintre copii care fac primii pași în drumul lor prin lume. Teme complexe și referințe culturale specifice plasează acest desen animat ferm în tradiția rusă de animație. O atenție deosebită a fost acordată umorului în serie, dintre care unele situații au atras adulți, de asemenea.
Kikoriki () [Corola-website/Science/330547_a_331876]
-
culturale produc schimbări sociale - „Transformers MMXX. The Power of Culture in Social Change”. Este scenarist și regizor al filmelor din seria „Retman și Retmagia”, proiect coordonat de profesorul de psihologie clinică și psihoterapie Daniel David prin care, în premieră mondială, desenele animate sunt folosite în scop terapeutic în tratarea unor diferite probleme ale copiilor (depresie, furie, teama de a vorbi în public, sentimentul de vinovăție. În raportul „Libertatea presei în România 2012” editat de Agenția de Monitorizare a Presei se menționează
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
nu pot să fac ceva mai bun anii ăștia, așa că trebuie să continuu. Am vreo patru ani înainte. Să dea Dumnezeu să iasă ce-aș vrea eu.’’ Într-o altă caracterizare a romanului el mărturisește: ,O: material înflorat, cu un desen asimetric, haotic, capricios, amestecând lumile și timpurile în turbioane colorate feeric, din care abia când voi avea destul metraj voi putea să croiesc un veștment. Și nu sunt un bun croitor. 4 apr. Scriu mult și prost, fără forță, la
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
terapeută prin artă și consilieră pentru vindecarea mentală, reintroducerea mandalei în gândirea occidentală se datorează lui Carl Gustav Jung, psihanalistul elvetian. În cursul explorărilor sale cu privire la legătura dintre inconștient și artă, Jung a observat motivul cercului apărând în mod spontan. Desenele cu reprezentări ale unor cercuri reflectau starea sa interioară din acele momente. Pentru că era familiarizat cu scrierile filosofice din India, a adoptat termenul de "mandala", descriind astfel desenele cu reprezentări ale unor cercuri, pe care el și pacienții lui le
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]
-
inconștient și artă, Jung a observat motivul cercului apărând în mod spontan. Desenele cu reprezentări ale unor cercuri reflectau starea sa interioară din acele momente. Pentru că era familiarizat cu scrierile filosofice din India, a adoptat termenul de "mandala", descriind astfel desenele cu reprezentări ale unor cercuri, pe care el și pacienții lui le realizau. Jung a explicat că nevoia de a desena mandale a apărut în timpul momentelor sale intense de dezvoltare personală. Apariția lor indică faptul că la nivelul psihicului are
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]