25,611 matches
-
este ateul care oferă echilibrul în discuțiile filozofice legate de existența divinității. Civilizația lui Hollus a mai descoperit alte șase planete pe care, cândva, a existat viață, dar care acum sunt pustii. Pe unele dintre ele se află zone atent protejate, despre care Tom emite ipoteza că ar fi matrici virtuale gigantice în care s-ar fi "încărcat" conștiințele acelor civilizații. Însă de pe una dintre se descoperă urmele lansării unei navete către steaua Betelgeuse din constelația Orion, transformând-o pe aceasta
Programatorul divin () [Corola-website/Science/323717_a_325046]
-
jumătate din cantitățile de apă geotermala concesionate în România. Transgex a fost fondată în 1959 în orașul Stei, județul Bihor. De asemenea, compania deține și 2 hectare de seră în Livadă, județul Bihor, în scopul producerii de roșii în spațiu protejat. În anul 2008, Transgex a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 13,3 milioane lei și un profit de aproximativ 0,5 milioane lei.
Transgex () [Corola-website/Science/323706_a_325035]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Bălan. Aria naturală protejată se află în partea central-estică a județului Sălaj, la 10 km. distanță față de orașul Jibou, în bazinul Almașului, pe teritoriul vestic al satului Gâlgău Almașului, în imediata apropiere a drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou. Rezervatia naturală
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
imediata apropiere a drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Arealul „Grădină Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologica a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci ("Față Cătănii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Șimleului și calea ferată Șimleu - Sărmășag. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate") si se întinde pe o suprafață de 18,20 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
teritoriul sud-vestic al satului Tușa, aproape de limita de granița cu județul Cluj. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
în Depresiunea Almaș-Agrij (parte componentă a Podișului Someșan ce aparține Podișului Transilvaniei), în partea central-estică a județului Sălaj, pe teritoriul vestic al satului Racâș, în apropierea drumului național DN1G care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului. Instituirea regimului de arie protejată s-a făcut prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Rezervatia naturală suprapusa sitului Natură 2000 - "Racâș - Hida" este o zonă deluroasa în bazinul superior
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
apropierea drumului național DN1G care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului. Instituirea regimului de arie protejată s-a făcut prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Rezervatia naturală suprapusa sitului Natură 2000 - "Racâș - Hida" este o zonă deluroasa în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise ("Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
o zonă deluroasa în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru o comunitate de narcise ("Narcissus stellaris" și "Narcissus augustifolius"); specii floristice cunoscute de localnici sub denumirea populară de "cocoroțele". Aria protejată reprezintă o pajiște naturală (la izvoarele pârâului Jernău) înconjurată de dealuri acoperite cu vegetație forestiera și ierboasa ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
protecție al vehiculului este augmentat de către blindajul încorporat în structura tancului în timpul procesului de fabricație, spre deosebire de blindajul adăugat ulterior după asamblare, cum este cazul variantelor germane Leopard 2A5 și 2A6. Drept consecință, Leopard 2E este unul dintre cele mai bine protejate tancuri Leopard 2 aflate în uz. Tancul este înarmat cu tunul de calibrul 120 mm Rheinmetall L55 și este capabil de a folosi un tun de calibrul 140 mm. Atât comandantul tancului, cât și ochitorul, au camere termice identice, din
Leopard 2E () [Corola-website/Science/323813_a_325142]
-
Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului și Ialomiței. Se întîlnesc aici 3 tipuri de zone de vegetație datorită unei mari varietăți de condiții de microclimat: stepă, silvostepă și pădure. Au fost desemnate aici următoarele arii protejate: Dealul Istrița aflat la nivelul zonei somitale și situl Stânca Tohani aflat în arealul de vest. Administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (preponderent) și Prahova. Spre sud se află în apropiere DN1B împreună cu Magistrala CFR 500 - pe porțiunile dintre
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Cele mai apropiate aeroporturi se află la București și Brașov. Vârful Istrița este suport pentru relee de radiodifuziune și de televiziune. Pe platoul somital, se află o stație de monitorizare seismică. La nivelul dealului Istrița au fost desemnate următoarel arii protejate (situri de importanță comunitară): În imediata vecinătate:
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
agromecuri din țară și alte foste întreprinderi de stat din Covasna, țepuind statul cu sute de miliarde de lei vechi, fapte pentru care a făcut un an de pușcărie, executat în perioada septembrie 2001 - septembrie 2002. este un sponsor și protejat al PSD Covasna. Erdely a devalizat Fabrica de Șuruburi din Târgu Secuiesc de 40 miliarde de lei vechi. A fost acuzat că a obținut în mod fraudulos societatea Ramtex din Gheorgheni printr-o licitație trucată și că, ulterior, a schimbat
Ede Erdely () [Corola-website/Science/323262_a_324591]
-
distanță de 15 km. față de municipiul Brașov și este străbătută de DN11 Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 258 hectare (252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
de 258 hectare (252 de ha de pădure și 6 ha de mlaștină). Aceasta reprezintă un areal ce adăpăstește ecosisteme terestre (pădure, tufăriș, pajiște) și acvatice cu apă dulce (luciu de apă, mlaștini) aflate în lunca stângă râului Olt. Aria protejată se suprapune sit-ului sitului de importanță comunitară omonim. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, asfel: lacuri (luciu de apă), cursuri de apă, mlaștini și turbării, terenuri arabile
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare. Aria naturală reprezintă zona de pajiști și lacuri ("Lacul Vinderelu") încadrată de două vârfuri (Vârful Farcău 1.957 m. și Mihăilecu 1918 m.) proeminente, cu un relief glaciar ("Groapa Julii
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Imagini din rezervație
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 79 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă formată din aglomerate vulcanice (andezite cu amfiboli) și masive de sare. Aceasta include Lacul Ursu (declarat monument al naturii), un un important lac sărat helioterm format
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
4 ha.) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate". Aceasta se află și reprezintă o zonă de interes geologic (datorită celor două cratere de vulcani noroioși aflate pe platou), floristic (plante ce se dezvoltă în mediu sărat) și faunistic (mamifere, reptile și amfibieni). Rezervația este inclusă în situl de
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
este o arie protejată (zonă umedă) de interes internațional ce corespunde categoriei a V-a (parc natural), situată în Muntenia, pe teritoriul județului Brăila. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brăila, pe teritoriile administrative ale comunelor Berteștii de Jos, Chiscani, Gropeni
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
pe teritoriile administrative ale comunelor Berteștii de Jos, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța și Tichilești. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]