26,506 matches
-
văzut și l-a informat pe Ares. Acesta, gelos, a pornit în urmărirea lor. Artemis, veghind asupra îndrăgostiților, a prevenit-o pe Afrodita care, îngrijorată, a vrut să-l împiedice pe Adonis s-o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatălui său. Cu această ocazie el se unește cincizeci de nopți la rând cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care stă în gazdă tot timpul cât durează vânătoarea. După ce ucide fiorosul animal, Heracle se întoarce acasă. Pe drum se întâlnește cu solii regelui Erginus, trimiși să ridice tributul la care erau supuși tebanii. El se luptă cu Erginus și îl învinge. Drept mulțumire că i-a scăpat pe
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
poate fi purificat decât dacă se va vinde ca sclav, timp de trei ani, pentru a sluji un stăpân. Astfel ajunge Heracle în slujba Omphalei, regina Lidiei. Acesta este răstimpul în care eroul, robit și iubit de regină, participă la vânătoarea mistrețului din Calydon. După împlinirea termenului de robie, Heracle se războiește cu regele Eurytus. Pe vremuri, Eurytus îi refuzase mâna fiicei sale, Iole. Eroul se luptă cu Eurytus, îl ucide și, cum dragostea pentru fiica acestuia a rămas neschimbată, o
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
nu părea atacate de politrucii vremii, ambiționând spre o imagine nefalsificată a realității și plătind pentru asta cu dușmănia de stat, perioade din ce în ce mai lungi de nelucru, precaritate materială, greutăți în aprobarea altor scenarii, etc. Nu numai debutul, dar filme ca "Vânătoarea de Vulpi", "Croaziera", "Iacob", înseamnă războaie istovitoare cu satrapii ideologiei. Nu are decât perspectiva șomajului și a îndepărtării de platouri, intră exasperat în disidență fățișă, aruncându-le carnetul de partid atunci când "Glissando" era pe punctul de a fi distrus, crezând
Mircea Daneliuc () [Corola-website/Science/298372_a_299701]
-
malul Dunării, se găsește o așezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuințelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate. Epocile următoare sunt bine ilustrate. Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări de epoca bronzului și fierului. În antichitate
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor și vârfurilor de suliță). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forța umană - propulsorul. Acesta practic mărește distanța loviturii eficace de suliță, ceea ce atrage după sine o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural principala achiziție este apariția artei. Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toți predecesorii săi. Conform studiilor evoluționiste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe Pământ, deci
Om () [Corola-website/Science/297132_a_298461]
-
unde «horbote-au suflat pe zări de miere / mânăstiri de crin și de topaz», într-un profund patriotism, suntem întâmpinați de „icoane“ de Dac, aprinzându-și nestemata „în limpezimile zborului de săgeți“ («Dacul» - "ibid.," p. 73), de Descălecător, „pornind la vânătoare“ când soarele i s-a părut «un cap de zimbru» ("Descălecătorul" - "ibid"., p. 75), de Ctitor-de-Mânăstiri, de Tipăritor-de-Bucoavne, de Zidar-de-Argeș, de Cronicar, de Moț, ori de icoanele domnilor / „regilor“ fundamentali ai Daciei / Dacoromâniei Nord-Dunărene: Basarab, Țepeș, întruchipare a înaltului spirit
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
rămas vreme îndelungată numindu-se chiar „Cavaleri de Rhodos”. În 1522 au fost însă obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul. În 1530 Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând într-un soim de vânătoare. Până în 1798 când au fost alungați de aici, acesti călugări militari deveniți „Cavaleri de Malta” și temuți în lumea creștină și-au pus puternic amprenta asupra locurilor.
Valletta () [Corola-website/Science/297230_a_298559]
-
guvernului. Criticii acestei legi argumentează punctul lor de vedere cu multe exemple ipotetice (unele chiar comice și absurde) cum ar fi cel al unui activist ecologist, care în semn de protest ar amenința numai că va folosi o armă de vânătoare pentru a-și distruge propriul calculator, și conform textului legii ar fi considerat un terorist. Erorile de definire a terorismului au multiple surse. Cele mai citate cauze pentru erorile de definire a terorismului sunt: În oricare situație de conflict, prezența
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
procesiunea Sângelui Sfânt din Bruges, procesiunile cu uriași și dragoni în Belgia și Franța, festivalul pâinii și focului din Geraardsbergen, târgul de iarnă din Sint-Lievens-Houtem, marșurile din Entre-Sambre-et-Meuse, pescuitul călare de creveți în Oostduinkerke, și, element împărțit cu alte țări, vânătoarea de șoimi. Comunitatea românească Reportaje
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
Sudan și Congo, Nupe în Nigeria și Tutsi în Rwanda și Burundi socoteau actele homosexuale o formă de reînarmare spirituală. În multe societăți africane, se credea de asemenea că homosexualitatea era o sursă de puteri magice care garanta recoltă și vânătoare bogată, sănătate și alunga spiritele rele. În Angola și Namibia, spre exemplu, se credea că o castă de profeți bărbați - cunoscuți drept "zvibanda", "chibados", "quimbanda", "gangas" și "kibambaa" - erau purtătorii unor spirite feminine puternice pe care le puteau transfera altor
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
Polinezia. Majoritatea Noii Zeelande a fost divizată în teritorii tribale numite "rohe", toate resursele fiind controlate de "iwi" ('trib'). In mod normal două "iwi" nu controlau aceași "rohe". Măori au adaptat la alimentația lor consumul resurselor marine, flora și fauna, vânătoarea marilor păsări moa (care în scurt timp au dispărut), și a șoarecelui Polinezian (Rattus exulans) a cartofului dulce (kumara; Ipomoea batatas), pe care ei le-au introdus în teritoriu. Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
Înainte de lansarea lui "Uranus", Hrușciov a petrecut mult timp verificând pregătirea de luptă și moralul soldaților, interogând prizonieri naziști și recrutând câțiva în scopuri de propagandă. Curând după Stalingrad, Hrușciov a suferit o tragedie personală, fiul său Leonid, pilot de vânătoare, fiind aparent doborât și ucis în luptă la 11 martie 1943. Circumstanțele morții lui Leonid râmân obscure și controversate, întrucât niciunul dintre camarazii săi piloți nu a declarat că l-ar fi văzut doborât și nici nu s-a mai
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
că tatăl lor fusese grav bolnav. Odată ce a putut să iasă din pat, a plecat împreună cu familia în prima sa vacanță de după război, la o stațiune pe litoralul Letoniei. Hrușciov a ieșit însă din rutina plajelor și a mers la vânătoare de rațe și apoi într-o vizită la Kaliningradul recent anexat de URSS, unde a vizitat cariere de piatră și fabrici. Până la sfârșitul lui 1947, Kaganovici fusese rechemat la Moscova și Hrușciov a redevenit prim-secretar de Partid pe Ucraina
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
că a evoluat din cuvântul nativ. Se presupune că Venezuela a început să fie populată cu cel puțin 15.000 de ani în urmă, cele mai vechi vestigii istorice fiind descoperite pe malul râului Pedregal în vestul Venezuelei. Artefactele de vânătoare din pleistocenul târziu, inclusiv lănci, au fost găsite într-o serie similară de situri în nord-vestul Venezuelei sub denumirea „El Jobo”; datarea cu carbon arată că ele sunt din anii 13,000 spre 7,000 Î.Hr.. Nu se cunoaște
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
de ornitologie și îl interesează chimia, participând la experiențele efectuate de fratele său mai mare, Erasmus. Continuă să fie pasionat de natură și devine un vânător pasionat la vârsta de 15 ani, când primește de la un unchi o pușcă de vânătoare. Charles Darwin își amintește despre tatăl său ca find "cel mai înțelept dintre oameni". De asemenea, Charles Darwin îl considera pe tatăl său drept unul din cei mai buni cunoscători ai sufletului omenesc. Cu toate acestea, este greu de înțeles
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
să întrevadă înclinațiile înnăscute ale fiului său Charles spre natură și nu spre activitățile ce se desfășurau în școla din acea epocă. Nemulțumirea tatălui său creștea și până la urmă acesta îl retrage de la școală și îl apostrofă spunându-i: În afară de vânătoare, câini și prinderea șobolanilor, nu te interesează nimic în viață; ai să fii o rușine pentru familie și pentru tine însuți". Cam așa și-a petrecut Darwin copilăria în orașul natal, între obligațiile școlare, care nu-l atrăgeau deloc și
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
luna ianuarie a acelui an. Această schimbare nu a fost pe placul lui Charles. Pe el îl interesa doar botanica și geologia, iar acestea nu aveau nimic în comun cu teologia. De aceea, în loc să frecventeze aceste cursuri, preferă călăria și vânătoarea. În cadrul cursurilor profesorului Grant, erau expuse teoria evoluționistă lui Lamarck privind moștenirea caracterelor dobândite, precum și ideile, cu aceeași tentă evoluționistă, ale lui Erasmus Darwin (bunicul lui Charles). Grant prezintă și faptul că asemănarea organelor similare ale diferitelor specii, organe care
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile. Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
ritmic sau transformarea unor obiecte în instrumente de percuție, dansul, vopsirea unor zone ale corpului) au fost încercate de acele ființe hominide, care, prin selecție naturală, au ajuns la un stadiu înalt de dezvoltare intelectuală. În acțiuni rituale care precedau vânătoarea, prin muzică și dans, grupul de combatanți intra într-un fel de transă, în care identitatea individuală se integra în identitatea colectivă, astfel încât grupul social respectiv își ridica moralul, fiind astfel capabil să reziste în fața agresiunii animale. Primele mărturii ale
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
mai veche bijuterie cunoscută si obiecte gravate, vechi de 75 000 de ani. Activitatea artistică neîntreruptă a omului Homo Sapiens a început în perioada Paleoliticului Superior, acum 35 000 de ani. În paleolitic (25.000 - 8.000 î.e.n.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri, perioadă în care datează primele picturi rupestre. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 - 6.000 î.e.n.), în neolitic (6.000 - 3.000 î.e.n.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura, proces
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
î.e.n.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri, perioadă în care datează primele picturi rupestre. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 - 6.000 î.e.n.), în neolitic (6.000 - 3.000 î.e.n.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura, proces însoțit de evoluția diverselor societăți umane, a căror structură devine tot mai complexă și în cadrul cărora crește ponderea fenomenului religios. În Epoca Bronzului (c. 3000 - 1000 î.e.n..) asistăm la apariția primelor civilizații protoistorice. Primele manifestări ale artei
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
negru - oxid de mangan, iar pentru ocru se folosea argilă. Alături de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană. Picturile aveau atât o semnificație magico-religioasă, cât și una descriptivă, fiind reprezentate mai ales animale, tema predilectă a vânătorilor. Un exemplu, în acest sens, îl constituie peșterile de la Altamira, Trois Frères, Chauvet și Lascaux. În ceea ce privește sculptura, un loc central îl ocupă figurile feminine de tip Venus, probabil făcând parte din cultul fertilității, dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Se crede că erau totemuri sau obiecte de cult menite să sporească fertilitatea solului sau să stabilească o cale de comunicare cu spiritele animalelor. Unele populații asiatice pictau, în interiorul peșterilor, imagini realiste înfățișând animale, șamani ai tribului și scene de vânătoare. Când oamenii au început să ducă o viață mai stabilă, s-au apucat să facă obiecte ornamentale de ceramică și alte lucruri împodobite. În China, populația Yang Shao avea oale cu modele geometrice. Pe măsură ce cuprul și bronzul au înlocuit piatra
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
deosebită grădinilor (exemplu: Grădinile Suspendate ale Semiramidei, considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii). În ceea ce privește sculptura, sunt remarcabile lucrările în lemn cioplit și reliefurile utilizate ca ornament în construcții. Acestea din urmă reprezintă, în special, scene militare și de vânătoare, fiind înfățișate figuri umane și animale (reale sau mitologice). În perioada sumeriană, au fost realizate, în număr mare, statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. În schimb, figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]