25,427 matches
-
N2), cu un anumit randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
randament, %. Gazele de ardere sunt folosite în cadrul centralei termice pentru producerea aburului de termoficare. Pentru a recupera căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
căldura reziduală pe care gazele o au la ieșirea din centrala termică, acestea sunt trecute printr-un schimbător de căldură, figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2. cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
figura 4.4. Căldura reziduală recuperată astfel servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2. cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
servește la preîncălzirea aerului necesar arderii combustibilului în aceeași centrală termică. Schimbătorul de căldură este pe post de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2. cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de temperatură este. Rezolvare Varianta „zero” 1. Cantitatea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de preîncălzitor al aerului necesar procesului de ardere a combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2. cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de temperatură este. Rezolvare Varianta „zero” 1. Cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
combustibilului. Să se calculeze: 1. cantitatea de căldură degajată la ardere; 2. cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de temperatură este. Rezolvare Varianta „zero” 1. Cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
prin preîncălzirea aerului; 3. randamentul preîncălzitorului de aer. III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de temperatură este. Rezolvare Varianta „zero” 1. Cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii combustibilului, conform reacției c. cantitatea de azot necesară d. cantitatea de căldură recuperată 3. Randamentul termic
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
III. Relații de calcul - pentru cantitatea de căldură cedată prin arderea combustibilului avem. - pentru cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului avem. - diferența de temperatură este. Rezolvare Varianta „zero” 1. Cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii combustibilului, conform reacției c. cantitatea de azot necesară d. cantitatea de căldură recuperată 3. Randamentul termic al schimbătorului de căldură (al preîncălzitorului) 4.4
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
zero” 1. Cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii combustibilului, conform reacției c. cantitatea de azot necesară d. cantitatea de căldură recuperată 3. Randamentul termic al schimbătorului de căldură (al preîncălzitorului) 4.4. Studiu de caz 4 Studiu comparativ privind cheltuielile materiale și de transport în cazul unor construcții civile Prin acest studiu se dorește stabilirea eficienței economice de obținere a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
combustibilului. 2. Cantitatea de căldură recuperată prin preîncălzirea aerului. a. conținutul de carbon din cărbune b. cantitatea de oxigen necesară arderii combustibilului, conform reacției c. cantitatea de azot necesară d. cantitatea de căldură recuperată 3. Randamentul termic al schimbătorului de căldură (al preîncălzitorului) 4.4. Studiu de caz 4 Studiu comparativ privind cheltuielile materiale și de transport în cazul unor construcții civile Prin acest studiu se dorește stabilirea eficienței economice de obținere a betonului utilizat în construcțiile civile prin alegerea corectă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
care își Îndreaptă cerințele spre un nivel superior dar nu numai, el se va orienta și spre alte surse mulțumitoare. Există trei categorii de necesități fundamentale pe care oamenii Încearcă să și le satisfacă: Necesitățile de bază (hrană, apă și căldură) trebuie satisfăcute pentru a asigura supraviețuirea individului, așadar ele nu pot fi În nici un caz ignorate. Dacă ai trăi În epoca de piatră ar trebui să vânezi și să pescuiești pentru a te hrăni. În cadrul societății contemporane, această necesitate se
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă asupra înrudirii estetice dintre Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu. În convorbirile cu Claude Bonnefoy, Ionescu a mărturisit influența exercitată de creația lui Caragiale și Urmuz în structura propriei opere. A adaptat în limba franceză Căldură mare. A tradus, împreună cu Monica Lovinescu O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea. A redactat Portretul lui Caragiale, text de "adâncime exegetică". Iar în eseul Caragiale, actual și universal, publicat la New-York, în revista "România", relevă elementele ce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contingentul optzeciștilor, pornim de la un articol al lui Sorin Preda în care descifrăm o dare de seamă a moștenirii caragialiene în privința coordonatelor de pe axa expresiei artistice din paradigma caragialismului: Forțând nițel zicala memorabilă, am putea spune că prozatorii tineri din "Căldura" cea mare a lui Caragiale se trag. Oralismul, concizia, atenția îndreptată spre categorii sociale nou apărute, spre lumea intermediară ce desparte satul de oraș, umorul, ironia, refuzul literaturizării, transparența textuală prin care convenția să apară la suprafață, precum acel "ragăm
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Eugen Ionescu, apreciem că se impune reliefarea acelor elemente care conectează viziunea sa artistică la cea a lui Caragiale. Este mare tentația de a asocia absurdul cu numele lui Caragiale, mai ales că, la o primă vedere, lucrări precum Căldură mare, Cazul domnului Pawlowsky, Cum se înțeleg țăranii, Flăcău redau, întocmai ca celebra antipiesă ionesciană Cântăreața cheală, un comic al absurdului derivat din surprinderea procesului de degradare a limbajului, devenit ineficient ca instrument de comunicare. Ar fi însă hazardată o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rinocerită este deja un diagnostic viabil. Sugestia aplatizării individualităților, specifică și farselor absurde moderne, este realizată la Caragiale și prin înlocuirea numelor proprii cu substantive comune desemnând categoria socială, activitatea sau apartenența la o anumită clasă de vârstă. Astfel, în Căldură mare actanții sunt numiți simplu: Domnul, Feciorul, Baba, Sergentul, Birjarul. În același mod sunt lăsați neidentificați Domnul, Impegatul și Aprodul din Petițiune sau Cucoana, Popa, Avocatul din Articolul 214. Similar va proceda Eugen Ionescu în antipiesele sale în care distribuie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
va întâmpla cu cele ale literaturii absurdului, adevărate păpuși-marionete dependente de un mecanism identificat, în cazul celor din urmă mai pregnant, cu o societate acaparantă, strivitoare, dezumanizantă. O mostră a absurdității în plan lingvistic, ca expresie a noncomunicării, este schița Căldură mare, în care atmosfera caniculară justifică sterilitatea dialogului apropiat de absurd. Pentru sublinierea similitudinilor cu procedeele ionesciene pe care le-am analizat deja în capitolul consacrat parodiei, ne propunem să utilizăm aceleași instrumente de lucru din inventarul pragmatic, adecvate demersului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eugen Ionescu, în special în comedia de debut, care pune în lumină, prin această criză a cuvântului, o adevărată "tragedie a limbajului". La Caragiale, în schimb, în schița menționată, stupiditatea Domnului asociată cu idioțenia Feciorului, cumulate cu efectul narcotic al căldurii, sunt elemente care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În tot ce urmează, personajele toate păstrează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
verbal, totuși, prin acest tip de reconsiderare a funcțiilor limbajului căruia i se neagă rolul de principal instrument al comunicării, prin "calmul imperturbabil" cu care este performată, prin senzația universului închis în care se mișcă ciclic automate programate deficitar, schița Căldură mare rămâne piesa caragialiană cea mai apropiată de literatura absurdului. Admirată de Eugen Ionescu, această tragi-comedie a cuvântului s-a constituit într-un pattern recognoscibil în conglomeratul reprezentărilor literare ale absurdului său. 5.6. De la absurd, la comic Așa cum reiese
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu doar cel dintâi aspect pe care l-am sesizat în subcapitolul anterior, referitor la declanșarea comicului prin depistarea unui element absurd, ci și raportul mai profund, de revelare a absurdului atotcuprinzător, prin intermediul comicului amar. În afara exemplelor oferite prin schița Căldură mare, ipostazele comicului absurdului la Caragiale sunt destul de numeroase și pot fi grupate chiar ținând cont de tipologia tradițională a comicului de caracter, de situații și de limbaj. Întâlnim astfel un absurd comic de caracter bogat ilustrat prin personaje ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
timp rețeaua mai amplă de determinări, nu minimalizează, din punctul nostru de vedere, impactul scriitorilor români asupra devenirii sale scriitoricești. Interesul real acordat celor doi înaintași este dovedit de faptul că Eugen Ionescu l-a tradus pe Urmuz, a adaptat Căldură mare după Caragiale, a tradus, împreună cu Monica Lovinescu O noapte furtunoasă și Conu Leonida și a publicat un Portret al lui Caragiale, (în Note și contranote) comparabil cu cel realizat de Zarifopol ca importanță și adâncime exegetică. În plus, semnează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Maicii Domnului sau incoerențele conversației ca mărci ale noncomunicării, din fragmentul reprodus din Cimitirul Buna Vestire, sunt asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură mare), pot fi văzute și ca semnalări timpurii de stadii incipiente și încă benigne ale simptomelor dezumanizării și aneantizării pe care dramaturgia ionesciană, prin suspendarea unei astfel de premise a nebuniei în lumea de fantoșe create, le va transfera în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supusă absurdului. Deosebirea dintre cei doi autori iese mai ușor la iveală la nivelul limbajului, mai precis, absurdul caracterizează discursul auctorial urmuzian și pe cel al unor personaje caragialiene țăranii din Flăcău, Cum se înțeleg țăranii, Domnul și Feciorul din Căldură mare, Leonida, gazetarii, polițaii care întocmesc Procese-verbale niciodată, însă, pe cel al lui Caragiale însuși, ale cărui intervenții regizorale și contribuții narative sunt întotdeauna logice, clare, coerente, "potrivite" subiectului și net detașabile de "limba eroilor" săi. În ceea ce privește personajele și situațiile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
logice, clare, coerente, "potrivite" subiectului și net detașabile de "limba eroilor" săi. În ceea ce privește personajele și situațiile, la Urmuz absurdul guvernează acțiunile singulare sau iterative, motivațiile acestora și consecințele lor, în timp ce la Caragiale, chiar și în cele mai absurde schițe, precum Căldură mare, comportamentul bizar, ilogic, poate fi pus pe seama unei cauze concrete, firești, ceea ce, de fapt, pune absurdul între paranteze. O excepție poate fi cazul lui Anghelache din Inspecțiune, a cărui sinucidere rămâne absurdă chiar prin lipsa motivației, sau prin disproporția
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]