27,633 matches
-
responsabilitatea fiscală a statelor membre". La această declarație au aderat și alte state membre. În cadrul aceleași sesiuni, Serviciul juridic al Consiliului a confirmat în scris că articolul 6(4) al Regulamentului MUR este clar și nu poate fi modificat de considerentul 11 al Regulamentului MUR . Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Federală Germania, care, în plus, amintește declarația făcută de Cancelarul German în 19/20 decembrie 2013 la Consiliul European cu privire la MUR, Republica Estonia, Republica Malta, România, Republica Slovacă și Republica Finlanda
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
și Republica Finlanda declară: În înțelegerea Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Malta, României, Republicii Slovace și Republicii Finlanda, Acordul privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție în integralitatea sa și, în special, considerentele 6 și 13, precum și articolele 5 și 7, precum și considerentele și articolele Regulamentului MUR vor fi interpretate într-o manieră care să nu creeze vreo obligație de răspundere comună a părților contractante, de modificare a Tratatului MES sau, în special
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Malta, României, Republicii Slovace și Republicii Finlanda, Acordul privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție în integralitatea sa și, în special, considerentele 6 și 13, precum și articolele 5 și 7, precum și considerentele și articolele Regulamentului MUR vor fi interpretate într-o manieră care să nu creeze vreo obligație de răspundere comună a părților contractante, de modificare a Tratatului MES sau, în special, de a impune vreun sprijin financiar public sau măsuri care
ACORD din 21 mai 2014 privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277055_a_278384]
-
nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât în noua reglementare infracțiunea de proxenetism este o infracțiune contra persoanei. Astfel, o analiză în acest sens a fost efectuată de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 874 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 7 martie 2016, în care s-a arătat
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
actual, infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 se află în același capitol în care se găsesc și infracțiunile de trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), respectiv trafic de minori (art. 211 din Codul penal). Așadar, reținând și considerentele expuse mai sus, dar și pe cele din decizia amintită, se poate trage concluzia că valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de proxenetism conform art. 213 din Codul penal este libertatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana "exploatată", care
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
opinii este și Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015 pronunțată de Curtea Constituțională (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 7 martie 2016), sesizată cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal. În considerentele acestei decizii s-a arătat că "Pornind de la grupul de infracțiuni în cadrul căruia a fost inclusă fapta de proxenetism în noul Cod penal, obiectul juridic principal al acestei infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relații
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
va reține un concurs de infracțiuni, prevăzut de art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, după caz, cu reținerea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal. Concluzionând, pentru considerentele dezvoltate anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara, Secția penală, în Dosarul nr. 9.395/30/2015, prin care se solicită
DECIZIE nr. 20 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă "în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituţiei, dacă faptele sunt săvârşite faţă de o persoană majoră şi de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale unei singure infracţiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) şi (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal sau două infracţiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal şi art. 213 alin. (3) din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
1) lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicată, și art. 46 (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 , republicată, avizează negativ inițiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituției României, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Potrivit Expunerii de motive, ca urmare a modificării art. 44 alin. (2) din Constituție, "cetățenii străini, apatrizii
PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277071_a_278400]
-
adus următoarele argumente: "Fapta prevăzută de legea penală" sau fapta "tipică" (fapta care întrunește trăsătura tipicității) presupune existența unei corespondențe între fapta concretă și fapta descrisă în norma de incriminare. În acest sens este relevantă jurisprudența Curții Constituționale, reflectată în considerentul nr. 40 din Decizia nr. 631/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015) și în considerentul nr. 21 din Decizia nr. 82/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
fapta descrisă în norma de incriminare. În acest sens este relevantă jurisprudența Curții Constituționale, reflectată în considerentul nr. 40 din Decizia nr. 631/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015) și în considerentul nr. 21 din Decizia nr. 82/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016), instanța de contencios constituțional reținând că "prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, este, în primul
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv "fapta nu este prevăzută de legea penală" se reține atunci când nu există concordanță (tipicitate) între fapta concretă comisă și modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală". În raport cu considerentele deciziilor Curții Constituționale, inexistența unei concordanțe între fapta concretă și modelul legal de incriminare conduce la neîntrunirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii și, în consecință, la inexistența infracțiunii. În ceea ce privește fapta descrisă în norma de incriminare prevăzută în art. 280
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
fapte neincriminate. Asemănător, nici atunci când fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepții de neconstituționalitate și al constatării neconstituționalității normei. Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 475 și art. 477 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală va admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
majoritară, apreciem că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România trebuia admisă, iar prevederile legale în discuție trebuiau declarate neconstituționale pentru următoarele considerente: 1. Bogata jurisprudență a Curții Constituționale în această materie nu justifică, prin ea însăși, respingerea excepției. În esență, din lecturarea jurisprudenței sale, rezultă că procedura de soluționare a cererilor în justiție formulate de străini, în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență
DECIZIE nr. 611 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277178_a_278507]
-
și ministerele implicate vor răspunde, în termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor operatorului de transport și sistem, precum și ale operatorilor de distribuție, pentru realizarea planurilor de dezvoltare a rețelei pe termen mediu și lung. ... (5) Localitățile care, din considerente tehnice sau economice, nu sunt conectate la SEN pot fi alimentate cu energie electrică prin sisteme electroenergetice izolate. ... (6) ANRE va stabili prețul local și condițiile minime privind continuitatea și calitatea serviciului de furnizare. ... Articolul 52 Furnizarea energiei electrice (1
LEGE nr. 123 din 10 iulie 2012 (*actualizată*) energiei electrice şi a gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276838_a_278167]
-
condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă ale reclamanților, se reține că dispozițiile legale menționate nu deschid calea unei acțiuni în constatare de drept comun, pentru următoarele considerente: 42. Potrivit definiției legale conținute în art. 19 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
a obținut avizul prevăzut de art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se reține, de asemenea, că aceste dispoziții legale nu deschid calea unei acțiuni în constatare/realizare de drept comun, pentru următoarele considerente: 62. Condițiile speciale de muncă au fost reglementate inițial prin art. 20 din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, conform căruia: "(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: a) unitățile
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
al unei acțiuni la instanța de drept comun reprezintă o ingerință în exercitarea drepturilor legitime ale salariatului căruia norma specială îi garanta un drept de acces la instanță și care, astfel, nu se poate prevala de necunoașterea legii. 106. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
o creștere salarială, prin derogare de la art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare. 30. Pentru toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 alin. (1) din Codul de procedura civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, În numele legii, DECIDE: Admite sesizarea
DECIZIE nr. 23 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, iar încheierea pronunțată cu acest prilej este definitivă. Se susține, însă, că aceste aspecte nu sunt de natură a încălca normele constituționale și convenționale invocate de autorul excepției. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 515 din 7 iulie 2015 , prin care Curtea a respins o excepție de neconstituționalitate având același obiect, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare. 9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 507 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 şi ale art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276923_a_278252]
-
soluționează conform procedurii de cameră preliminară, prevăzută la art. 345 din același cod, în cadrul căreia sunt aplicabile prevederile art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală referitoare la invocarea cazurilor de nulitate relativă. 25. Având în vedere considerentele mai sus arătate, Curtea reține că dispozițiile art. 347 coroborate cu cele ale art. 342-346 din Codul de procedură penală referitoare la camera preliminară și cu cele ale art. 282 din Codul de procedură penală referitoare la nulitatea relativă, oferă
DECIZIE nr. 507 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 şi ale art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276923_a_278252]
-
drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător (a se vedea Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 33). 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de
DECIZIE nr. 507 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 şi ale art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276923_a_278252]
-
de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 , în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 , sunt neconstituționale. 62. În considerentele acestei decizii s-a reținut că modificările legislative care s-au succedat au generat mai mult decât "divergențe de interpretare a textelor legale", chiar regimuri juridice diferite aplicabile unor situații identice. Abrogarea dispozițiilor legale care constituiau temeiul juridic al stabilirii
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
diferit persoanelor îndreptățite la măsura reparatorie prin compensarea cu un alt bun oferit în echivalent, generând încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituția României. 64. Analizând problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări, în lumina dispozițiilor legale și a considerentelor Curții Constituționale, anterior enunțate, se constată următoarele: 65. Măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea notificării, pentru imobilele solicitate potrivit Legii nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
lor), fie, în ceea ce privește terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament, această modalitate de reparație fiind aplicabilă exclusiv în cazul în care imobilul pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii sunt terenuri agricole. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.078/104/2015, privind pronunțarea unei hotărâri
DECIZIE nr. 25 din 10 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276932_a_278261]
-
aplicarea corectă și respectarea corespunzătoare a prezentei legi și își transmit reciproc, în acest sens, toate informațiile necesare. ... Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 24 Libera circulație (1) Cu excepția prevederilor alin. (2), nu poate fi interzisă sau restricționată din considerente referitoare la aspectele reglementate de Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din
LEGE nr. 201 din 4 noiembrie 2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276890_a_278219]