25,049 matches
-
Basidiomycota în familia "Boletaceae" și de genul "Boletus". În România, Basarabia și Bucovina de Nord ea poate fi găsită în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase sub fagi, crescând solitar sau în grupuri mici, de la deal la munte, dar preferat în zonele montane mai călduroase de exemplu ale Munții Carpaților, din (iunie) iulie până septembrie (octombrie). Acest burete a fost descris deseori. Prima menționare a fost acea a lui Jacob Christian Schäffer în volumul 4 al
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
mecanizat de pe frontul de vest deplansându-se într-un vehicul semi-șenilat Sd.Kfz. 251]] Divizia I de infanterie și-a început ofensiva în sud pe 8 octombrie, având ca prim obiectiv cucerirea orașului [[Verlautenheide]] și a Cotei 231 (cunoscute și ca „dealul Crucii”) de lângă Ravelsberg. Atacul a început cu un baraj masiv de artilerie, care le-a ușurat mult sarcina infanteriștilor. În timpul luptelor pentru cucerirea Cotei 231, comandantul de companie, căpitan Bobbie E. Brown, s-a remarcat prin distrugerea cu dinamită de
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
acea zi, Bobbie E. Brown a fost decorat cu [[ Medal of Honor]]. Pe 10 octombrie, Divizia I de infanterie reușise să își îndeplinească toate obiectivele ordonate, ocupând pozițiile pentru efectuarea joncțiunii cu Divizia a 30-a de infanterie. După cucerirea dealului Crucii, germanii au organizata un contraatac, care a fost respins de aliați în cele din urmă. Pe câmpul de luptă, germanii au pierdut numai la Cota 231 40 de morți și 35 de prizonieri. Divizia I de infanterie a reușit
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
-a. [[Image:Bundesarchiv Bild 101I-496-3491-36, Frankreich, Flak-Geschütz.jpg|thumb|left|Artilerist german în timp ce încarcă un proiectil în tunul antiaerian Flak 36 (ori Flak 37)]] În aceeași zi (12 octombrie), în sud, două regimente de infanterie germană au încercat să recucerească dealul Crucii controlat de americanii Diviziei I. După lupte grele, germanii au cucerit pentru o scurtă vreme controlul asupra înălțimii dar, până la sfârșitul zilei, dealul a fost recucerit de americani. Militarii germani din cele două regimente au fost uciși sau răniți
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
În aceeași zi (12 octombrie), în sud, două regimente de infanterie germană au încercat să recucerească dealul Crucii controlat de americanii Diviziei I. După lupte grele, germanii au cucerit pentru o scurtă vreme controlul asupra înălțimii dar, până la sfârșitul zilei, dealul a fost recucerit de americani. Militarii germani din cele două regimente au fost uciși sau răniți aproape în totalitate. În zilele de 11-13 octombrie, aviația aliată a bombardat orașul Aachen, în special țintele din apropierea liniilor americane. Pe 14 octombrie, Regimentul
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
(în cehă = castelul de sus) este un ansamblu fortificat situat în orașul Praga, Republica Cehă. Acesta a fost construit, probabil, în secolul al X-lea, pe un deal de pe malul râului Vltava. În interiorul castelului se află Bazilica Sfinților Petru și Paul, precum și Cimitirul , care conține mormintele multor oameni celebri din istoria Cehiei cum ar fi Antonín Dvořák, Bedřich Smetana, Karel Čapek și Alfons Mucha. Castelul include, de asemenea
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
a spus că „lupul era întotdeauna la ușă” până ce "Post" i-a oferit „prima evadare” în 1915 prin serializarea romanului "Something Fresh". După alegerea lui Franklin Delano Roosevelt, cronicarul Garet Garrett de la "Post" a devenit un critic al programului New Deal. Garrett a acuzat administrația Roosevelt de a iniția strategii socialiste. După ce Lorimer a murit, Garrett a devenit editorialist-șef și a criticat sprijinul acordat de administrația Roosevelt pentru Marea Britanie și eforturile de pregătire a intrării în ceea ce a devenit cel
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
(în arabă عاليه A'alay) este o stațiune climaterica din zona Muntelui Liban în Liban. Localitatea este așezată pe dealuri la o altitudine de 913-1000 metri deasupra nivelului mării, la 17 km nord de Beirut și câțiva kilometri sud de Bhamdun. Este capitala districtului (Kada A'alay) și unul din cele mai importante orașe din Liban.În anul 2012 avea
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
la Gondit sau Gonbat oastea egipteană s-a văzut confruntată prima dată cu oastea „regelui regilor.” Etiopienii au reușit să-i atragă pe egipteni într-o vale îngustă și abruptă, unde au devenit ținte facile pentru tunurile etiopienilor postate pe dealurile din jur. Armata egipteană și-a pierdut o treime din efectivele ei, inclusiv comandantul. Veștile despre înfrângerea egiptenilor au umilit regimul khedivului în ochii africanilor locali. Egiptenii au revenit în regiune după patru luni cu o armată mai bine echipată
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
s-au folosit în gara Onești două feluri de ștampile: o ștampilă liniară, cu cadru teșit la colțuri, și o ștampilă dreptunghiulară, cu data în interiorul cadrului și inițialele C.F.R. În anul 1917 Artileria austro-ungară a executat bombardarea satului Onești, de pe dealul Coșna, distrugând gara și triajul acesteia, dar nereușind să avarieze podul de fier de peste Trotuș. Iată ce scria Ioan Missir, referindu-se la Oneștiul anului 1917: "Onești. Gara, bătută de artileria inamică, se cutremură, împrăștiind din răstimp bucăți de șină
Gara Onești () [Corola-website/Science/336653_a_337982]
-
localitatea și nimic despre mișcarea trupelor” sau plicul închis, pe care Omir avea să-l dea cuiva sigur, ca să-l pună direct la tren ori la Onești”". În vederea apărării antiaeriene a comunei Onești, au fost duse două tunuri: unul pe dealul Malu, iar al doilea pe dealul Perchiu. Gara a fost refăcută în anul 1918 la Marea Unire, dar nu complet. Gara și triajul modern au fost construite în anul 1968 și erau la acea dată unele dintre cele mai moderne
Gara Onești () [Corola-website/Science/336653_a_337982]
-
sau plicul închis, pe care Omir avea să-l dea cuiva sigur, ca să-l pună direct la tren ori la Onești”". În vederea apărării antiaeriene a comunei Onești, au fost duse două tunuri: unul pe dealul Malu, iar al doilea pe dealul Perchiu. Gara a fost refăcută în anul 1918 la Marea Unire, dar nu complet. Gara și triajul modern au fost construite în anul 1968 și erau la acea dată unele dintre cele mai moderne din județul Bacău. În proiect erau
Gara Onești () [Corola-website/Science/336653_a_337982]
-
de audiențe a cetății Semendria. La începutul lui iunie 1439, pacea cu otomanii, care fusese obținută prin căsătoria Marei cu sultanul, a fost ruptă. Condusă de Murad al II-lea, o armată de 130.000 de soldați turci a ocupat dealurile din jurul Semendriei. Branković a plecat în Ungaria după ajutor, lăsându-l pe fiul său, Grgur, la comandă. Ajutorul nu a venit imediat, dar Semendria a rezistat atacului, chiar și atunci când Murad a adus tunuri. Aproape trei luni mai tarziu, pe
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
Ioan (Ion) Coravu (n. 1896-d. 1917, Mărăști) a fost un ofițer român, căzut la datorie în Primul Război Mondial. A fost ofițer instructor la Liceul Militar „Mănăstirea Dealu” (1912-1914). A fost ajutorul comandantului Corpului de Vânători de Munte și comandantul Batalionului 3 din cadrul acestuia. A participat cu Reg. 22 Infanterie Dâmbovița la luptele de la Mărăști, căzând la datorie în fruntea companiilor 9 și 11, pe care le comanda
Ioan Coravu () [Corola-website/Science/336742_a_338071]
-
comandantului Corpului de Vânători de Munte și comandantul Batalionului 3 din cadrul acestuia. A participat cu Reg. 22 Infanterie Dâmbovița la luptele de la Mărăști, căzând la datorie în fruntea companiilor 9 și 11, pe care le comanda, în timpul asaltului pornit de pe Dealul Teiului. În cartea „Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919”, Constantin Kirițescu scria: „În seara zilei de 27 iulie, aproape de miezul nopții, toate crestele erau în mâna românilor. Două companii din Regimentul 22, rătăcite de o călăuză trădătoare, sunt vârâte într-
Ioan Coravu () [Corola-website/Science/336742_a_338071]
-
Regimentul 22, rătăcite de o călăuză trădătoare, sunt vârâte într-o râpă, în mijlocul unor puternice poziții dușmane bine întărite. Dar comandantul lor e căpitanul Coravu, cuceritorul satului Mărăști. El se așeză în fruntea celor două companii și pornește la asaltul dealului Teiului, cu cel dintâi val de asalt, cu câte o grenadă în fiecare mână și cu buzunarele pline. Soldații celor două companii sunt decimați de focurile încrucișate ale dușmanului. Coravu cade ciuruit de gloanțe, lăsând nepieritoare amintirea unui adevărat erou
Ioan Coravu () [Corola-website/Science/336742_a_338071]
-
supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat un teren de pământ la circa jumătate de kilometru de Poarta Jaffa pe o coastă de deal vizavi de Muntele Sion. După ce a achiziționat pământul Montefiore s-a răzgândit și a decis să transforme locul într-un cartier de locuințe.În 1860 el a înființat, drept urmare, cartierul Mishkenot Shaananim, cel dintâi cartier evreiesc dinafara zidurilor Ierusalimului. Evreii
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
un arbore sau filet. De exemplu, un tirbușon este o spirală în formă de tijă cu vârf ascuțit, iar șurubul lui Arhimede este o pompă de apă care utilizează o cameră elicoidală care se rotește pentru a muta apa la deal. Principiul comun al tuturor șuruburi este că o elice ce se rotește poate provoca o mișcare liniară. Șurubul a fost una dintre ultimele mașini de simple care a fost inventată. A apărut prima dată în Grecia antică, și până în Secolul
Șurub (mașină simplă) () [Corola-website/Science/336866_a_338195]
-
of Living din Connecticut, SUA) . Deși Tuke, Pinel și alții au încercat să elmine metodele bazate pe constrângere fizică, aceste metode continuă să fie practicate pe scară largă în secolul al 19-lea. În Anglia, la Azilul Lincoln, Robert Gardiner Deal, cu sprijinul lui Edward Parker Charlesworth, pionier un mod de tratament care să se potrivească "toate tipurile" de pacienți, astfel încât mecanice de restricții și de constrângere ar fi putut fi distribuite cu — o situatie a obținut, în sfârșit, în 1838
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
toate tipurile" de pacienți, astfel încât mecanice de restricții și de constrângere ar fi putut fi distribuite cu — o situatie a obținut, în sfârșit, în 1838. În 1839 Sergentul John Adams și Dr. John Conolly au fost impresionați de activitatea de Deal, si a introdus metodă în Hanwell de Azil, până atunci cel mai mare din țară. Hill sistem a fost adaptat, deoarece Conolly a fost în imposibilitatea de a supraveghea fiecare însoțitor la fel de strâns că Hill a făcut. Până în septembrie 1839
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
un ocean de noroi. Câțiva supraviețuitori răniți zăceau, gemând. Salvatorii au trebuit să construiască poduri din tablă ondulată pe noroi pentru a ajunge la ei. La mai mult de 36 de ore după dezastru, mii de oameni aflați pe vârful dealului, îngroziți de ce ar fi putut face vulcanul Nevado del Ruiz în continuare, încă nu primiseră mâncare, apă sau asistență medicală. Elicopterele armatei au început să transporte oamenii pe calea aerului, o femeie alăptându-și bebelușul în timp ce era ajutată să urce
Tragedia de la Armero () [Corola-website/Science/336903_a_338232]
-
în adânc", acțiunea se petrece în întregime pe planetă Stiletelor. În 2012, românul a fost nominalizat la premiul Locus pentru cel mai bun român și la premiul Prometheus. Acțiunea se petrece pe planetă Stiletelor, la zece ani după Bătălia de pe Dealul Navei Stelare. Stiletele sunt similare lupilor și trăiesc în hâite. Un singur lup e aproape la fel de inteligent că un câine; doi-trei pot gândi că un copil; patru-șase este numărul standard și posedă o inteligență, constiinta de sine și personalitate egală
Copiii cerului () [Corola-website/Science/336919_a_338248]
-
grâu, reflectând importanța tradițională a agriculturii în economia ei. Unii identifică locul cu satul ta (תמרתה sau תמרא) din vremea celui de-al Doilea Templu și din epoca romano-bizantină Tamra a fost în trecut un mic sat cățărat pe un deal.Blocuri vechi pătrate de piatră au fost refolosite la construcția caselor. În localitate au mai fost găsite vechi rezervoare de apă și morminte săpate în stâncă. Există dovezi despre existența unei asezari la Tamra și în perioada cruciată și mamelucă
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
lungă și îngustă a văii. Pământul aici este fertil și în cea mai mare parte arabil, bucurându-se de o cantitate mare de precipitații. În zilele noastre în există două localități:kibuțul Netiv Ha-Lamed Hey și moșavul Neve Mikhael.În dealurile din jur se găsesc satele Aderet, Aviezer și Zekharia care aparțin consiliului regional Matè Yehuda. Din vechime au trecut prin aceasta vale drumuri însemnate. Datorită lor și pământului rodnic s-au dezvoltat aici în antichitate localități importante precum Azeka și
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
Simotta dezvolta un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentala) care se datorează, probabil, originii sale aromane. Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Dârvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]