27,010 matches
-
între anii 1602 -1631, numit Scurtu, căruia domnul i-ar fi dăruit locuri aici, după venirea sa în țară prin Ardeal și după luptele de la Teleajen . Din cele relatate în textul citat se poate trage concluzia că primele case și gospodării din partea de nord a comunei sunt ulterioare anului 1602, când domnul Țării Românești - Radu Vodă, are o strălucită biruință în bătălia de la Ogrețin - Teișani, din 13-14 septembrie 1602, împotriva oștilor moldo - polono - tătărăști conduse de Simion Movilă și de hanul
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
de conifere). Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar la priveliști și trasee spectaculoase, dar se pot bucura și de tradițiile culturale și culinare extraordinare din sat. Astfel, satul are un muzeu care reflectă o gospodărie tradițională din zona etnografică Codru. Există o mânăstire ortodoxă cu Hramul Sfântul Apostol Andrei, construită recent, în amintirea vechii tradiții mânăstirești a satului (vezi mai jos și legenda locală). Prima ctitorie a bisericii ortodoxe din localitate este documentată din 1706
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
se încadrează în tipologia specifică [[Țara Oltului|Țării Oltului]], din regiunea [[Avrig]]ului, având puține elemente de interferență cu [[Mărginimea Sibiului]] aflată în imediata apropiere. Așezarea prezintă o dispunere „de-a lungul văii”, cu o structură „îngrămădită” a ulițelor și gospodăriilor, prezentând de asemenea și o dispunere amestecată a caselor „de-a lungul drumului”. Construcțiile gospodărești au evoluat de-a lungul timpului în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
a lungul drumului”. Construcțiile gospodărești au evoluat de-a lungul timpului în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, [[fântână|fântâna]], grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Sibiu.jpg|150px|left|thumb|"Tablou de familie", u/c de [[Paul Mecet]]]] Așa cum a fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea, portul popular racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de 12 km, iar până la Satu-Mare și Baia Mare fiind de aprox. 40km. Culturile de căpșuni erau des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost cunoscut mulți ani prin călugărul Mihai Neamțu, care, prin tratamente naturiste(în mare parte pe
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost cunoscut mulți ani prin călugărul Mihai Neamțu, care, prin tratamente naturiste(în mare parte pe bază de ceaiuri) a vindecat în perioada ante-decembristă un număr foarte mare de bolnavi, ajungându-se ca în anii 1980
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
În anul 1733 au fost înregistrate în Badon 9 familii române unite, care-l aveau preot pe Ieremie. La 1750 erau 216 credincioși. Matricolele bisericești au fost introduse în anul 1824. În anul 1908 erau 638 credincioși și 120 de gospodării. Școala confesională era frecventată în anul 1908 de 78 copii; erau 38 elevi la școala pentru elevii între 12-15 ani. În anul 1882 parohia greco-catolică din Badon număra 418 credincioși, iar filia Guruslău 625. Biserica construită în secolul al XVIII
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
teamă de lucrurile tehnice, nu era în stare să oprească gramofonul, nici să pună discurile sau să aprindă gazul. Pe măsură ce îmbătrânea. aceste dificultăți se agravau. După război, de obicei mai locuia o altă femeie cu ea, care o ajuta în gospodărie. În rândul celor care i-au acordat ajutor sunt menționate Hanna Vulfovna Gorenko, cumnata Annei Ahmatova, sau Sarra Iosifovna Arens, soția lui Lev Evghenievici Arens (fratele primei soții a lui Punin, Anna Evghenevna Arens). După moartea lui Stalin, Anna Ahmatova
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
la ora 5 dimineața, s-a rupt iazul de decantare al Exploatării Miniere Certej, din Certeju de Sus, iar sute de mii de metri cubi de mâl, steril și apă au plecat la vale, măturând totul în cale. Blocuri, case, gospodării, grajduri cu animale, toate aflate în apropierea sediului exploatării, au fost rase de pe suprafața pământului. Deși la Primărie s-au înregistrat doar 82 de acte de deces, supraviețuitorii dezastrului cred că numărul real al morților este de 114 persoane. Cu
Certeju de Sus, Hunedoara () [Corola-website/Science/300542_a_301871]
-
și-au îndeplinit și îndatoririle de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul „Nemzeti Társalgó” din 1839 secuii care își îndeplineau îndatoririle de grăniceri: „Puțini dintre aceștia, au un meșteșug, nu sunt negustori, nu au servici, nu primesc soldă, totuși au o gospodărie cumsecade, asigură hrana și îmbrăcămintea necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
stâng al pârâului Brotuna, în susul și josul acestuia. După anul 1937, odată cu construirea localului de școală, perimertul construibil a început să se extindă ajungând până la " drumul țării" , respectiv DN 76 și chiar dincolo de aceasta. Actualmente în sat există 88 de gospodării și 280 locuitori ( din care 139 bărbați și 141 femei ). Dacă în zilele cu soare și cer senin în depărtare se pot zări crestele Munților Zarandului și Munților Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parcă ar străjui hotarul
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
Hunedoara, Transilvania, România. Așezată la poalele Munților Retezat, în Depresiunea Hațeg, pe cursul râurilor Șerel și Rușor precum și pe "Apa Lazului". Satul aparține administrativ de comuna Pui iar la recensământul din anul 2002 se înregistrau 550 de locuitori. Deși numărul gospodăriilor nu depășește 200, satul este întins pe valea râului Șerel aproape 5km, fiind foarte răsfirat, având și câteva cătune mai izolate: "În bălți" și "În Luncă". Drumul de acces în sat (DJ 72) se ramifică din DN 66 (E 79
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
așezate clădirile mai importante din punct de vedere administrativ. Cele 2 străzi ce străbat satul sunt legate între ele cu patru poduri confecționate din beton armat ce trec peste Valea Vaidei. După un recensământ din 1979, satul avea 370 de gospodării cu clădiri bine îngrijite, construite din piatră și cărămidă,acoperite cu țiglă,curți pietruite sau pavate cu beton. Ca prim document de atestare a satului Vaidei este anul 1140-1150, ani care privesc prima colonizare a sașilor în comuna Romos, dar
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
din lut cu toartă, un vas mare de lut și o râșniță din piatră dacice.(V.Lazăr , Repertoriul arheologic al județului Mueș, p.172) Conscripția din 1567 o pomenește cu 8 porți , iar la 1867 o întâlnim cu 148 de gospodării și hotarul în suprafață de 2573 jugăre. Este un vechi sat iobăgesc, stăpânit de-alungul vremilor de diferite familii nobiliare. La 22 noiembrie 1569, Ioan Sigismund Zápolya donează întreaga comună văduvei lui János Tamásfalvi , iar în secolul XVII trece în posesia
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
în anul 1343 cu numele de "Danus". Numele a suferit schimbări în timp, apărând în diferite documente după cum urmează: În octombrie 1661 satul este pustiit, iar tătarii răpesc țăranii de pe câmp, astfel că în 1663 se mai recenzau numai 3 gospodării. Pentru a repopula localitatea pustiită de războaie și ciumă, sașii au hotărât pe la 1668 să admită și stabilirea românilor în sat, în 1668 instalându-se un preot român. La recensământul din 1671 se consemnează 7 gospodari (=cives) sași și 28
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
pe la 1668 să admită și stabilirea românilor în sat, în 1668 instalându-se un preot român. La recensământul din 1671 se consemnează 7 gospodari (=cives) sași și 28 de gospodari români, un sas chiriaș, cinci români chiriași (care nu posedau gospodărie proprie) și trei văduve. Satul se întinde pe râul Târnava Mare la vărsarea pârâului Criș în Târnava Mare. Se află pe drumul național DN 14 Sighișoara-Mediaș, în imediată apropiere de Sighișoara.
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
Costin Meltiș (stabilit ulterior în Arad). Satul nu a scăpat nici de încercarea de cooperativizare. Astfel în anul 1959 în sat își fac apariția mai mulți activiști de partid care încearcă să-i convingă pe locuitorii satului să formeze o gospodărie colectivă. Propaganda a eșuat și atunci s-a trecut la măsuri coercitive: amenințări, arestări, bătăi, confiscări de bunuri, dar toate s-au dovedit zadarnice deoarece după trei ani de presiuni, satul a rămas tot necooperativizat. Drept pedeapsă pentru aceasta, cele
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot culege de la oamenii mai în vârstă al localității care încă mai păstrează vechile tradiții ale satului. Localitatea se încadrează din punct de vedere tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
influențat cel mai mult de climă, pentru că îmbrăcămintea călduroasă a constituit o necesitate vitală, în evoluția portului popular se dinsting două perioade. O primă perioadă a fost cea a economiei naturale, când au dominat piesele tradiționale, din materiale țesute în gospodării, din cânepă. în și lâna. O a doua perioadă în evoluția portului popular a început odată cu dezvoltarea economiei de schimb. Intensificarea legăturilor cu orașele Reghin și Târgu Mureș, în care s-au dezvoltat meșteșugurile, au influențat evoluția portului popular, prin
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care obișnuiește să fie mai „închis”, mai putin comunicativ, mai putin prezent în viață comunității. De cele mai multe ori, sunt însă vizați gospodării care au fete de măritat, ținute prea din scurt, pe care nu le prea lasă să iasă seară la poarta. Porțile omului sunt scoase din tătâni și duse cât mai departe de casă, aruncate în pârâul din sat sau ascunse
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
se formeze și teren agricol, pe care se cultiva porumb și cartofi și în măsură foarte redusă păioase. Dar și în trecut și în prezent creșterea animalelor rămâne ocupația de bază a locuitorilor satului, ocupație care asigură veniturile necesare întreținerii gospodăriilor. Ciobănitul este una din ocupațiile de bază a locuitorilor din Idicel-Pădure, fiind o tradiție transmisă din tată în fiu, primăvara oile fiind duse pe pășunile de munte „Cica” și „Drâgla” din Munții Călimani, pășuni primite de comuna Idicel la reforma
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]