26,364 matches
-
vaccinare care să ateste efectuarea tuturor imunizărilor. - Vaccinurile au redus patologia infecțioasă dar au creat o patologie cronică. O serie de semnale, insuficient argumentate, au legat apariția unor cazuri de autism de administrarea vaccinului MMR, a unor cazuri de scleroză multiplă de vaccinarea anti-hepatită B etc. Aceste afirmații au fost anulate de studii pe mii de cazuri care au exonerat vaccinurile de o astfel de patologie. Incidentele menționate au survenit în același domeniu de frecventă pe care îl au bolile respective
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul românesc"18. Regândirea tranferurilor de putere prin actul desemnării este singura modalitate de a evita multiple probleme, dezvoltate de actul reprezentării: Ce anume se desemnează? Cum se desemnează? Problema acestui principiu al reprezentării politice este legată de un sistem de transferuri și de un mod epistemic prin care se exercită actul decizional și elaborarea unor legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre mentalitatea omului occidental. Ea ne spune că sexul (la fel ca puterea) trebuie (!?) destructurat pentru a-i înțelege resorturile și "natura". Reversul acestei "științe" sunt secvențele "crucificării" sexiste din pornografia zilelor noastre. Între predica preoților și practica sexuală există multiple relații complementare. Pentru lumea modernă sexualitatea a devenit o "nouă religie", iar reprezentările sale (mentale, lingvistice și plastice) concurează, la modul serios, reprezentările și credințele unor religii tradiționale (Islamul, Mozaismul, Creștinismul). Un soi de ritualizare publică și solemnitate discursivă traversează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Curtea și media în raporturile tale de putere! Ești liber să alegi cum anume să practici sexul și politica! Autoritățile noastre (legea, suveranul) sunt ineficiente în fața preocupărilor cotidiene legate de sex și de politică și, mai ales, în fața unor relații multiple între oameni cu privire la cele două domenii. Legea și suveranitatea statului au ambiția de a controla puterile și relațiile de putere dintre civili, dar este numai o iluzie că fenomene, atât de complexe, ce ating viața cotidiană în profunzimea ei, pot
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
puterilor produc politică și interese antagonice. Discriminarea pozitivă nu a rezolvat problemele homosexualilor ci, dimpotrivă, le-a amplificat. Occidentul s-a spălat pe mâini, precum Pilat din Pont, plasându-i pe homosexuali într-o "categorie aparte", fără vreo rezolvare a multiplelor probleme ale acestora; probleme legate de afectivitate și de identitate, de mentalitate și de integrare socială. Nefirescul a fost acceptat drept firesc, dar acest lucru nu rezolvă problema dorinței de a avea relații afective și sexuale cu un partener de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a unor multiple probleme sociale. Politica reprezentării per se este religiozitatea modernă în simbolistica ei socială, în virtualul ei mediatic și anticivic. Sinele politicienilor strivește dreptul la educație de sine al civililor moderni printr-un învățământ ținut în mediocritate, printr-un sistem public
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea modernă privilegiul politic este mai mult o formă arbitrară și partizană de instituire a puterii, mai ales în cadrul unor regimuri pseudodemocratice, unde puterea politică nu creează posibilități multiple de a alege, nu echilibrează raporturile de forțe, ci doar corupe și distruge potențialul uman. Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund impregnat în mentalitatea omului modern. Puterea nu este obiect, nu este privilegiu, ea este exercițiu și control
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din ipostaza sa de mare luptător, al doilea după Nietzsche, împotriva marelui mit occidental, cum numea gânditorul francez antinomia platoniciană cunoaștere-putere. Cu toate că societatea modernă este una politizată și docilă cunoașterilor disciplinate de către instituțiile social-politice, există multiple posibilități de a crea cunoaștere în afara puterii politice, iar multe forme și conținuturi de cunoaștere scapă acțiunii limitate a Politikului. Cunoașterea-putere este valabilă doar în cadrul instituțiilor și mecanismelor social-politice, unde este modelată de norme și directive corespunzătoare intereselor unui grup
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
efecte: tactici, amplasamente, mecanisme, rețele de relații. Acest mod de a practica puterea este mai mult o luptă istoricistă decât un contract; exercitare decât posesiune; menținerea privilegiilor dobândite, de multe ori prin practici incorecte, discriminante, decât posibilitatea unor alegeri social-politice multiple. Un soi de luptă mutuală între guvernanți și ceilalți, între grupuri umane între ele, între diverși lideri politici și intelectuali; o luptă ce "trece dincolo de ei, se sprijină pe ei, așa cum și ei, la rândul lor, în lupta împotriva puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin "forță brută". Puterea nu poate fi confundată cu violența și agresivitatea, nici cu idolatria unor simboluri și a unor programe politice. În dezvoltarea ei modernă, puterea politică e strict legată de dreptate, iar orice deviere de la principiul dreptății în multiple raporturi sociale și politice este o contra-putere, anihilarea puterii "deținute". Puterea e putere în măsura în care poate garanta și susține material o serie de drepturi și libertăți universale. Dacă această putere politică nu poate garanta o serie de drepturi și libertăți universale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acest raport putere-dreptate, iar orice putere care, de fapt, nu are nicio treabă cu ideea de putere, această "putere" politică modernă fiind contra-putere pe o serie structurală de nedreptăți sociale (prin atitudini partinice și de gașcă!), poate fi distrusă în multiple funcționalități și prin diverse moduri. Contrar scepticismului foucauldian, individul modern poate distruge sistemele arbitrare de putere politică, formarea lor socială pe o serie de nedreptăți, derivele lor de sens social și politic. Individul modern dispune de multiple posibilități de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi distrusă în multiple funcționalități și prin diverse moduri. Contrar scepticismului foucauldian, individul modern poate distruge sistemele arbitrare de putere politică, formarea lor socială pe o serie de nedreptăți, derivele lor de sens social și politic. Individul modern dispune de multiple posibilități de a lupta împotriva unei contra-puteri, împotriva unui regim social-politic, împotriva unei întregi ramificații social-politice transfrontaliere. Singura șansă de supraviețuire a individualității moderne sunt aceste posibilități ca individul să lupte împotriva unor contra-puteri politice pentru: 1) demnitatea sa; 2
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a reprezentanților pentru ceilalți și, mai tot timpul, împotriva celorlalți a murit. Așadar, treapta civilizării globale de azi nu mai este "legea"102, venită de undeva din "spiritul" unei elite "atotcunoscătoare și atotputernice", ci această treaptă este formată din posibilitățile multiple de autoeducare (umanistă) și de autoguvernare social-politică, corelate cu libertățile de alegere din cadrul societăților. Sistemul reprezentării este un inferior de dat politic și istoric. Inferiorizează omul... Surveiller et punir este o istorie a modului cum se manifestă puterea disciplinară la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de stânga", "de dreapta". Societatea modernă este departe de libertate atunci când acele firave condiții de libertate (dacă nu cumva de îndoctrinare liberă!) sunt monopolizate intelectual și politic. Societatea modernă este departe de prosperitate atunci când nu avem capitalism (definit prin posibilități multiple de a alege în cadrul aceleiași societăți), ci o Formă sălbăticită de economie de piață, bazată pe practici oligarhice și pe instrumentalizarea pieței de capital. Economia și societatea românească (1990-prezent) suferă de efectul câinelui dingo. Ea nu reușește să supraviețuiască economic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și armonios dezvoltată, bazată pe competiție și progres, așa cum au teoretizat-o gânditorii Luminilor, avem nevoie de o egalitate bazală, la fel cum într-o cursă de atletism toți concurenții pornesc de la aceeași linie. Unul dintre motivele pentru care există multiple conflicte social-politice în interiorul societăților și în relațiile dintre state este răsturnarea acestui principiu, refuzul de a mai porni de la aceeași linie într-o competiție cu ceilalți. Inegalitatea de ieri și de azi, în relațiile sociale interne și internaționale, pe care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a mai porni de la aceeași linie într-o competiție cu ceilalți. Inegalitatea de ieri și de azi, în relațiile sociale interne și internaționale, pe care Occidentul a creat-o și distribuit-o în toate societățile occidentalizate, are drept rezultat multiplele antagonisme între oameni și între statele lumii. Suntem toți egali în șanse, dar pornim de la distanțe diferite în aceeași competiție națională și globală... Această societate civilă este în contradicție cu statutul social-politic al omului occidental; este în contradicție cu interesele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bogățiilor și în guvernarea sufletelor! Care este tabloul acestei relații dezechilibrate a migrației capitalului și a forței de muncă de ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în Occident după 1945, clivaj social, segregație materială și rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel că în locul unor societăți echilibrate, armonios
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Dezvoltarea liberă a fiecăruia este strict legată de gradul de libertate din respectiva societate, de un mod eficient și plural de a gândi. Individul și societatea contribuie la formarea condițiilor de libertate, iar acestea sunt legate de posibilitatea unor opțiuni multiple de alegere... Ceea ce i-a deranjat pe capitaliștii de secol XIX, nu este atât fantoma comunismului, nu este atât societatea egalitară, nu este dispariția "claselor", ci îndrăzneala lui Marx de a regândi libertatea în raport cu activitatea economică. Și tu, muncitorule, poți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
suveranitate politică, ci un instrument de armonizare socială, care se poate atinge printr-o renunțare la retorica interdicției. Societatea modernă și relațiile din cadrul ei au fost gândite în termeni de interdicție, și nu în termeni de posibilitate și de alegere multiplă. Nu o lege devenită "o gestionare a ilegalismelor", cum spunea Deleuze, ci o lege care-ți arată posibilitățile de acțiune, care se gândește într-o relație mutuală și echilibrată cu ceilalți. O lege cu adevărat pozitivă începe cu "Da", și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
forțe, de puteri. Este o iluzie periculoasă, întreținută de tradiția filosofică occidentală (de la vechii greci la Hegel, Schopenhauer, Marx, și, mai recent, J.-P. Sartre), la capătul căreia (sper să aibă un final acum, în secolul XXI) avem istoricisme, conflicte multiple de idei și de interese, războaie civile, care au distrus națiuni și state. Pentru Sartre, pe baza ideilor lui Hegel, "producerea" și "reproducerea vieții" constituie un proces dialectic 139. Oricum, ar fi în folosul regimului politic să nu intre în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
baza conceptului de libertate este de "un comic amar" sau, poate, dulceag, dar oricum se transformă într-o utopie a gândirii, atât timp cât posibila filosofie nu ține cont de cadrul legal al acțiunii, de modul cum legile oferă sau nu posibilități multiple de acțiune, de condițiile materiale existente la un moment dat în societate; 4) năzuința oamenilor de pe stradă, a acelor oameni ai cotidianului spre "mai mulți bani" este, în esență, năzuința spre libertate, căci, într-un sistem materialist, de factură occidentală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la alta. Identificarea unor aspecte reale dintr-o multitudine de enunțuri, texte și arhive devine o treabă de "arheolog", care scoate la lumină o cunoaștere, dar în același timp produce și o altfel de cunoaștere pe baza cunoașterii precedente prin multiplele posibilități de a spune. Oricum, această altfel de cunoaștere nu se poate întemeia decât dacă ține cont de evidența trecutului, de "mersul" oamenilor și al lucrurilor. Altfel de cunoașteri nu se pot produce numai prin interpretări sau prin raporturi semnificante
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
produs original picat din Ceruri, ci ca pe o serie de condiții (epistemice, sociale, politice, istorice, personale) în care "autorul" este prins între ele. Toată această "prindere între condiții", deopotrivă personale și social-politice, creează reprezentarea ca originalitate și ca posibilitate multiplă de a spune/ arăta. Reprezentările și orice posibile reprezentări se află în actul de a spune, de a face. Numai într-o societate de sorginte latină Vorbele (din vânturile mediatice) devin "importante" în raport cu faptele concrete și umane. Decalajul de gândire
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu are, în mod explicit și de la natură, o vocație războinică. În schimb, ea are, în obiectivul ei, acea vocație de a prezenta disputele între oameni, eternul spectacol al disputelor umane. Ea are vocația de a educa și a oferi multiple posibilități de gândire originală, în ciuda faptului că istoria este un "a fost..." un "făcut" de alții actorii istoriei. Pentru că omul are o natură războinică, istoria scrisă îl urmărește îndeaproape. Evident că istoria nu prezintă doar lupte și "relații de putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spațiu vid al negânditului sau al necunoașterii, condiție inextricabilă oricărei cunoașteri. A gândi și a spune reprezintă moduri figurate de a fi în cunoaștere. Cunoașterea e limitată și nu poate viza totalitatea sau întregul unui subiect. Întotdeauna vor exista relații multiple de a gândi și de a spune despre un subiect. Deși termenul de "figurare" este unul abstract, el este legat de unul concret (text, idee scrisă etc.). Aceste relații multiple sunt departe de adevăr dacă nu urmează două condiții epistemologice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]