25,496 matches
-
A. Oișteanu, 1998), motivul Pământului sprijinit pe un stâlp și mereu amenințat de o figură malefică, transformarea lui Iuda În divinitatea cosmogonică și escatologică (vezi M. Coman, 1983), imaginea zmeilor sau a păsărilor cu cioc de fier (venite probabil odată cu povestirile despre Alexandru cel Mare), lupta cosmică dintre divinitățile Binelui și cele ale Răului. Este interesant de observat cum străvechiul mit oriental al lumii făcută din sau susținută pe o piele de taur apare aici, oarecum inversat - pe această piele se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitice eroice se află În corelație cu riturile de inițiere masculină și cu confreriile de războinici (vezi, Între alții, G. Dumézil, 1929, 1939, 1942; M. Eliade, 1992, 1995; H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot fi asociate cu acțiuni rituale: retragerea În natură și imitarea Înfățișării (prin acoperirea cu blană) și a comportamentului unui animal carnasier, metaforă a vânătorului și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este distribuită inegal În diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la secția de limbă spaniolă a Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (1954-1989). Debutează în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Twain, Opere, I-IV, București, 1954-1958 (în colaborare cu Frida Papadache, Petru Comarnescu și Petre Solomon), Pretendentul american, București, 1964, Bancnota de un milion de lire, București, 1964 (în colaborare cu Petru Comarnescu și Petre Solomon); Charles Lamb, Mary Lamb, Povestiri după piesele lui Shakespeare, București, 1956; H. M. Stanley, Călătorie prin Africa, București, 1960, În căutarea lui Livingstone, I-II, București, 1982; Luigi Squarzina, Expoziția universală, București, 1960 (în colaborare); Cian Tien-I, Tărtăcuța fermecată, București, 1961 (în colaborare cu S. Drăghici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
firesc al lucrurilor: ,,Comicul este neplăcerea lăsată de percepția unei ciudățenii și urmată imediat de o mai mare plăcere, aceasta derivând din relaxarea forțelor noastre psihice care erau încordate în așteptarea a ceva ce se prevedea important. Când ascultăm o povestire de exemplu, prin care ni se descrie hotărârea măreață, eroică a unei persoane, noi anticipăm cu imaginația apariția unei acțiuni mărețe și eroice și ne pregătim să o întâmpinăm, încordându-ne forțele psihice. Dar dintr-o dată în locul acțiunii mărețe și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
descrie hotărârea măreață, eroică a unei persoane, noi anticipăm cu imaginația apariția unei acțiuni mărețe și eroice și ne pregătim să o întâmpinăm, încordându-ne forțele psihice. Dar dintr-o dată în locul acțiunii mărețe și eroice pe care premisele și tonul povestirii o prevesteau, printr-o răsturnare neașteptată se produce o acțiune măruntă, meschină, stupidă, disproporționată cu așteptarea. Am fost înșelați și descoperirea înșelătoriei aduce cu sine o clipă de neplăcere. Dar această clipă este ca și depășită de cea imediat următoare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se face (și cum nu trebuie să se facă) literatura"79. Un exemplu elocvent îl constituie "onesta" mărturisire auctorială din finalul nuvelei Două loturi: "dacă aș fi unul dintre acei autori care se respectă și sunt foarte respectați, aș încheia povestirea mea astfel[...] dar [...] fiindcă nu sunt unul dintre acei autori prefer să vă spun drept: după scandalul de la bancher, nu știu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu și cu madam Popescu". Arma parodică țintește schelăria osificată specifică structurării materialului epic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sub semnul dictonului A bon entendeur, salut! 3.8. Diplomație postcaragialiană Ironia este atât de indisolubil legată de numele lui Caragiale, încât orice text care i s-ar atribui și-ar putea instantaneu metamorfoza semnificația. De pildă, celebra concluzie din povestirea Negustor lipscan din Hanu Ancuței " Apoi atuncea, dacă nu au toate acestea [vin, pui la țâglă, miel fript tâlhărește și tăvălit în mujdei, sarmale, borș, crap la proțap] să rămână ei cu trenul lor și noi cu Țara Moldovei!"166
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
resurselor, nu doar a celor identificate în situații sau tipologii rizibile, ci și a celor oferite de discrepanțele de la nivel lingvistic. I. L. Caragiale are și incontestabilul merit de a fi realizat o primă ilustrare în literatura română a umorului negru. Povestirea orientală Pastramă trufanda bazată pe o întâmplare macabră, este admirabil prelucrată de creatorul român care știe să dozeze astfel informația, încât efectul de surpriză să fie total. În esență, umorul prevalează, deși se bazează pe un fel de quid-pro-quod tragicomic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imixtiunii modurilor comicului și a sustragerii de sub influența caragialiană este nuvela Un prânz de gală. Deși are un titlu vădit ironic și amintește și prin odiseea neplăcutelor incidente de Grand Hotel "Victoria Română", scrierea lui D. D Pătrășcanu este o povestire ilustrativă pentru umorul care stârnește un zâmbet trist, indispoziția mascată de o veselie a resemnării. Personajul central, franțuzul Jean Renaud, ajuns profesoraș din provincie, este tipul fanfaronului inofensiv care provoacă sentimente contradictorii de dispreț și de compătimire, prin penibilul încercării
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
interbelică și continuată după așa-zisa Eliberare, trebuie menționat Tudor Mușatescu, nu doar ca dramaturg, ci și ca romancier (Mica publicitate, 1935) și publicist. În calitate de colaborator al revistelor umoristice și al magazinelor ilustrate, Tudor Mușatescu publică nenumărate schițe, momente și povestiri și se remarcă prin scrisorile apocrife compuse în manieră caragialiană reunite în ciclurile Doresc ca micile mele rândulețe și Post-restant. Umorul acestora, bazat pe efectele ilare ale vârtejului de agramatisme de tipul celor comise de "eroii" din comediile și schițele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conversații surprinse cu fidelitatea aparatelor de înregistrat, tind să conserve mostre de existență cotidiană ca niște veritabile capsule ale timpului. Notăm ca exemplu o parte dintr-un dialog extrem de banal, reținut cu precizie de magnetofon de naratorul prozator din Sfericitatea povestirii scurte de Gheorghe Crăciun: Îți spun drept eram aproape să leșin am avut niște emoții grozave. Am plecat de la cursul ăla că tot nu înțelegeam nimic că tipu vorbea de nu putea nimeni să-și ia notițe toți erau revoltați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un experiment, o căutare, un eseu, nu neapărat al noului (inflaționist), ci al unei noi integrale personale...171 4.4.3. Transparența textuală Spre deosebire de Zarifopol care considera că "întreruperile și anexele teoretice"172 din Poveste, Două loturi și alte câteva povestiri, axate exclusiv pe probleme de tehnică literară, sunt supărătoare și "strecurate fără rost"173, reprezentanții "Școlii de la Târgoviște" și cei din generația '80 par a aprecia în mod deosebit aceste incipiente forme de referențialitate și autoreferențialitate caragialiene, devenite între timp
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a normelor, de izolare și individualizare prin frondă asumată. Finalul nuvelei Două loturi se impune cu ușurință ca hipotext în acest fragment: Dacă nu m-aș teme de qui-pro-quo-uri, ca și de alte elemente care pot părea artificiale într-o povestire, aș relata imediat în ce condiții am devenit unul dintre prea puținii muritori care, atunci când din întâmplare le cade în mână Life-ul, nu privesc coperta a patra ca pe o simplă reclamă, ci ca pe o poză în care recunosc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară."81 Deși nu atât de străvezie, ca în relația extraconjugală a lui Stamate, sub aparența absurdului din ritualul posesiunii, alegoria actului sexual ascunde asemenea întunericului nopții și rușinoasa pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
abundenței și diversității de "lucruri tot ușoare"89 consumate "frumos"90 la serate literare 91, amalgamului de sortimente comandate zile în șir prin berării sau în mod nesățios de către "voluptoase"92 coane Lucsițe la Moși. Până și bătrâna cerșetoare din povestirea Calul dracului poate să-i încropească un adevărat festin oaspetelui nocturn din "o costiță de purcel, niște colaci și turtă dulce și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mircea Horia Simionescu, în special "dicționarul" onomastic și cel bibliografic, sunt pulverizabile în mici fragmente susținute laolaltă doar prin magnetul alfabetic. Puzzle-ul narativ din Nesfârșitele primejdii, interpolările sau ruperile de nivel din Breviarul (Historia calamitatum), obsesia parantezelor, sub forma povestirii în povestire, incluzând vise în vise, din Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Simionescu, în special "dicționarul" onomastic și cel bibliografic, sunt pulverizabile în mici fragmente susținute laolaltă doar prin magnetul alfabetic. Puzzle-ul narativ din Nesfârșitele primejdii, interpolările sau ruperile de nivel din Breviarul (Historia calamitatum), obsesia parantezelor, sub forma povestirii în povestire, incluzând vise în vise, din Toxicologia sau dincolo de bine și dincoace de rău etc. sunt tot atâtea modalități de fracționare a continuumului narativ tradițional. Revigorând proza scurtă, Costache Olăreanu excelează ca autor de schițe și portrete, dar și de simple
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vizibil temperat și substituit de un scop mai înalt, de însușire creatoare a sugestiilor și a motivelor sursei, finalizat într-o nouă operă, simultan reconfirmare a validității modelului și certificare a virtuților alchimice ale succesorului. Acceleratul complimentelor din volumul de povestiri cu titlul Banchetul, este un astfel de hipertext prin care Mircea Horia Simionescu, deși pare că-l pastișează pe Caragiale, nu-l imită facil și steril, ci își dovedește competența de a-l continua original. În creuzetul său textual amalgamează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 1974. Caragiale, Ion Luca, Opere, vol. IV, ESPLA, București, 1965. Caragiale, I. L., Opere, Ediție critică de Al Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, vol. II. Momente, schițe, notite critice, București, Editura pentru Literatură, 1960. Caragiale, I. L., Opere, vol. III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru literatură, 1962. Caragiale, I. L., Scrisori și acte, ediție îngrijită, prefață și note de Ș. Cioculescu, Editura pentru Literatura, 1963
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
122, 124, 150, 151, 156, 157, 288, 289, 296, 300, 313, 314 Zarifopol, Paul, 21, 33, 42, 56, 71, 92, 96, 126, 128, 131, 143, 178, 182, 213, 218, 239, 271, 299 În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Proză literară, ed. îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, prefață de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, p. 382. 51 Ibidem. 52 Idem, pp. 382-383. 53 Idem, p. 383. 54 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, 1962, p. 82. 55 Tudor Vianu, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996, p. 369. 56 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contranote, Editura Humanitas, București, 1992, p. 53. 181 Interesantă este preluarea și prelucrarea în registrul sinistrului a motivului răzbunării din scrierea caragialiană, în sadismul demențial al vendetei din nuvela lui Villi Beneș Hanul roșu. 182 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, 1962, p. 53. 183 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 184 Eugène Ionesco, Note și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
teatrului, vol. I., De la Caragiale la Brecht, antologare, postfață și note de B. Elvin, Editura Minerva, București, 1973, p. 400. 202 Ioan Slavici, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), Editura "Cultura națională", 1924. 203 I. L Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 121. 204 Vladimir Jankélévitch, L'ironie, Editura Flammarion, Paris, 1964 (Ironia, traducere și postfață V.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]