25,673 matches
-
Vrancea). Din punct de vedere litologic: Vegetația Munților Tarcău este în proporție de 90 % de tip forestier, deosebindu-se două etaje: cel al molidului (Picea abies - Picea excelsa) și cel al fagului(Fagus sylvatica), asociate secundar cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
multe pâraie aparțin Doftanei Ardelene, care se varsă în Părlung. Dispunerea geografică a Munților Baiului în cadrul Carpaților de Curbură, desfășurarea sistemului orografic de la 800 m la 1 923 m și variația condițiilor climatice în raport cu acestea imprimă diversitate în distribuția învelișului vegetal și a lumii animale. Structura naturală a acestora a fost mult influențată de activitatea omului, care uneori a intervenit destul de brutal, producând modificări esențiale. Din acest motiv, în ultimii ani s-au aplicat măsuri de protejare și ocrotire atît a
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
intervenit destul de brutal, producând modificări esențiale. Din acest motiv, în ultimii ani s-au aplicat măsuri de protejare și ocrotire atît a specillor rare, endemice, cît și a elementelor de peisaj. Biogeografic, Munții Baiului se încadrează în provincia dacică. Asociațiile vegetale și distribuția faunei se fac în cadrul mai multor etaje, specifice Carpaților.
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
asupra climei, precizăm că Munții Vrancei nu fac excepție de la regula generală, conform căreia stările vremii stabile, relativ calme și cu temperaturi moderate, ce se instalează toamna, sunt favorabile celor mai plăcute excursii montane, ambianța fiind întregită de policromia covorului vegetal. Cât privește sezonul alb, gerurile pătrunzătoare nu au persistență îndelungată, iar caracteristicile stratului nival sunt impuse de etajarea reliefului, expoziția pantelor, gradul de acoperire a terenului cu vegetație etc. În general, pe munții cu înălțimi de peste 1 450-1 500 m
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
singură deschidere de 10,40 m, formată din patru traverse metalice arcuite, asamblate la cheie prin bulonare și decorate cu rozete și cu câte un brâu de elemente înscrise în cercuri. Arcele au secțiune constantă (circa 50x10 cm) cu ornamente vegetale sau geometrice de factură neogotică. Traversele metalice arcuite din partea de sud au cercurile cu diametru maxim decorate cu stema Sibiului, iar cele din partea de nord poartă inscripțiile “1859”, respectiv “FRIEDRICHS HÜTTE”. De o parte și de alta a podului, înspre
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
coloranți, și în cele din urmă este pusă la uscat la soare. Înainte de apariția coloranților sintetici (descoperirea anilinei în anul 1856 și apariția coloranților în Persia la sfârșitul secolului al XIX-lea), vopsitorii foloseau doar coloranți naturali, provenind din substanțe vegetale. Printre coloranții utilizați menționăm : Astăzi, majoritatea vopsitorilor utilizează coloranți sintetici (cu excepția covoarelor țesute de către triburile nomade, care mai folosesc încă coloranți naturali), majoritatea acestora fiind coloranți pe bază de crom, care dispun de avantaje în raport cu anilina și permit scăderea costurilor
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
costurilor de producție. Pe anumite covoare și în anumite locuri sau chiar în mijloc, este posibil ca vopseaua să-și schimbe nuanța. Această modificare a culorii este denumită "abrash" și reprezintă dovada că acel covor a fost vopsit cu coloranți vegetali. Urzeala este ansamblul de fire verticale întinse între cele două extremități ale războiului de țesut. Franjurile covorului sunt extremitățile firelor de urzeală. Bătătura este formată dintr-una sau din mai multe fire transversale (în general două, unul lăsat liber și
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
solemnă și interogație, surprinse în ipostaze hieratice de un simbolism sacerdotal. Liniștea contemplativă de pe chipul lor precum și monumentalitatea corporală vorbesc despre suferință, reculegere și dăinuire peste veacuri, dar recuzita vestimentară, voalurile și rochiile lor, brodate fastuos cu motive geometrice și vegetale, degajă abundență și somptuozitate. Răsfrânte în drapaje ample, ele însele constituie un decor întreg, zona de seducție predilectă a ochiului, unde jocul de ape sidefii atrage privirea în spațiul vibrant al luminii. Această bogată și muzicală proliferare a ornamentației dă
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
etnofolclorice, iar naturile statice sunt, de fapt, niște explozii florale într-un spațiu robust și tonic. Singurul peisaj (“Grădină”) semnifică, în ansamblul expoziției, atât excepția genului, cât și expresia plastică marcată de un conținut ideatic mai evident: expansiunea luxuriantă a vegetalului în natura invadată de culoarea verde... " "Grupajul expozițional demonstrează din plin ireproșabila execuție tehnică și perfecta stăpânire, de maestru, a mijloacelor de exprimare artistică. Se poate, de asemenea, observa că vizualitatea formelor este construită rațional, într-un demers “programatic” eficace
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
mică, este de 16 n. Important este faptul că gradul de poliploidie nu este corelat cu poziția sistematică a acestor animale. În prezent este demonstrată prezența ADN și ARN și în alți constituenți celulari în afara cromozomilor. Astfel, plastidele din celula vegetală (cloroplaste — când conțin clorofilă, leucoplaste — când sunt lipsite de acest pigment), mitocondriile, kinetosomii conțin atât ARN cât și ADN. Se cunoaște, de asemenea, că cel puțin organitele amintite au capacitatea de autoreproducere prin diviziune. Este, deci, firesc să ne așteptăm
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
au fost atașate administrativ de colonia Madagascar iar din 1955 acestea fac parte din Teritoriile australe și antarctice franceze. Baza permanentă de cercetări "Port aux français" a fost înființată în 1950 iar principalele activități științifice sunt meteorologia, geologia vulcanologia biologia vegetală și animală și oceanografia. Din 1992 Centru Național Francez de Studii Spațiale a instalat o bază de urmărire a sateliților. De asemenea baza principală are și rol de suport logistic pentru diverse baze științifice antarctice, având un spital și alte
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
stilului brâncovenesc în pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din țesutul lemnos xilen și țesutul liberian - floem. Microscopic lemnul este diferit privit, în funcție de planul în care este secționat. Lemnul este alcătuit din mai multe tipuri de țesuturi vegetale: țesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă. Lemnul are o structură anatomica specifică fiecărei specii de arbore, astfel încât acestea pot fi recunoscute în funcție de diferențele structurale. Descrierea științifică a structurilor lemnului și de determinarea speciilor de arbori ține de anatomia lemnului. Lemnul
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
m, iar greutatea de 400-600 kg, acest urs fiind mult mai mare ca ursul brun, femela fiind mai mică decât masculul, acest dimorfism sexual observându-se și azi la urși.Madibula "ursului peșterilor" era bine dezvoltată, ursul fiind omnivor (consuma vegetale și carne), este reprezentantul tipic al animalelor din timpul glaciațiunii, urmele lui fiind găsite numai până unde se întindeau în acel timp pădurile de foioase.Locurile din Europa unde s-au găsit urmele lui sunt peșterile: Neclarificată este problema vânării
Ursus spelaeus () [Corola-website/Science/305929_a_307258]
-
O parâmă este o frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. În mod tradițional, parâmele navale se împart în 4 categorii: Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (cânepă, manila, sisal, cocos, in, bumbac etc.) având o largă întrebuințare la bordul navelor. <br/br>Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
O parâmă este o frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. În mod tradițional, parâmele navale se împart în 4 categorii: Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (cânepă, manila, sisal, cocos, in, bumbac etc.) având o largă întrebuințare la bordul navelor. <br/br>Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila este cu 25% mai ușoară și cu 70% mai
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
mod tradițional, parâmele navale se împart în 4 categorii: Parâma vegetală poate fi de diferite diametre, confecționată din fibre vegetale (cânepă, manila, sisal, cocos, in, bumbac etc.) având o largă întrebuințare la bordul navelor. <br/br>Cele mai utilizate parâme vegetale sunt cele din cânepă și manila, însă parâma din manila este cu 25% mai ușoară și cu 70% mai rezistentă decât celelalte, iar când se udă devine chiar mai rezistentă. Parâma sintetică poate fi fabricată din poliamidă (nylon), polistiren (teron
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
foarte mari. Parâma trebuie să îndeplinească unele condiții cum ar fi: rezistență uniformă, flexibilitate și elasticitate, suprafață cât se poate de netedă și uniformă pentru a putea fi mânuită cu ușurință precum și durată de folosire îndelungată. Principalele caracteristici ale parâmelor vegetale și sintetice sunt: Aceste valori specifice diferitelor categorii de parâme sunt stabilite de către productor în urma testelor efectuate și apoi clasificate pentru fiecare tip și mărime de parâmă. Se recomandă a nu se lucra cu parâme solicitate până la limita valorilor respective
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
Aceste valori specifice diferitelor categorii de parâme sunt stabilite de către productor în urma testelor efectuate și apoi clasificate pentru fiecare tip și mărime de parâmă. Se recomandă a nu se lucra cu parâme solicitate până la limita valorilor respective. De asemenea, parâmele vegetale își pierd aproximativ 50% din sarcina de rupere când sunt ude. Valorile sarcinii la rupere pentru parâmele din cânepă, funcție de diametrul parâmei, sunt date în STAS 2203-51. Elementul constitutiv al oricărei parâme vegetale sau sintetice este sfilața (în ), formată din
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
până la limita valorilor respective. De asemenea, parâmele vegetale își pierd aproximativ 50% din sarcina de rupere când sunt ude. Valorile sarcinii la rupere pentru parâmele din cânepă, funcție de diametrul parâmei, sunt date în STAS 2203-51. Elementul constitutiv al oricărei parâme vegetale sau sintetice este sfilața (în ), formată din mai multe fire răsucite spre dreapta. Mai multe sfilațe răsucite spre stânga constituie o șuviță sau un toron (în ), iar 3 - 4 toroane răsucite împreună spre dreapta formează parâma sau lanțana. Când sunt
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
multe fire răsucite spre dreapta. Mai multe sfilațe răsucite spre stânga constituie o șuviță sau un toron (în ), iar 3 - 4 toroane răsucite împreună spre dreapta formează parâma sau lanțana. Când sunt 4 toroane, acestea se răsucesc în jurul unei inimi vegetale netorsionate. Prin răsucirea împreună spre stânga a 3 lanțane (cordoane) se obține un garlin (în ), folosit pentru remorcaje, manevra și legarea navei. După grosime și utilizare, diferitele parâme vegetale sunt: Parâma metalică este un cablu din fire de sârmă neagră
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
lanțana. Când sunt 4 toroane, acestea se răsucesc în jurul unei inimi vegetale netorsionate. Prin răsucirea împreună spre stânga a 3 lanțane (cordoane) se obține un garlin (în ), folosit pentru remorcaje, manevra și legarea navei. După grosime și utilizare, diferitele parâme vegetale sunt: Parâma metalică este un cablu din fire de sârmă neagră sau zincată de oțel, de structuri, caracteristici și grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor pentru confecționarea manevrelor fixe și curente, parîmelor de manevră și legare. Parâmele
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
în STAS 1553-80 pentru parâmele metalice 6x12 și 6x30. Rezistența de siguranță trebuie să reprezinte 33% -20% din rezistența de rupere, în funcție de eforturile de tracțiune la care este expusă sârma. Parâma mixtă este confecționată din fibre de sârmă și fibre vegetale, utilizată ca manevră și la legarea navei. Un număr de 4-6 șuvițe din cîte 7 - 19 fire metalice se răsucesc în jurul unei inimi vegetale și se înfășoară apoi cu un înveliș, de asemenea vegetal, destinat să protejeze firele de sârmă
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]