26,912 matches
-
de exorcism fac parte din "Al-Tibb al-Nabawi" ("Medicina Profetului") , care ne învață cum să ne curățăm și să ne purificăm trupul. Exorcismul islamic constă în punerea la pământ a persoanei posedate , în timp ce un imam (preot musulman) îi pune posedatului pe frunte mâna în timp ce recită versete coranice. Versetele coranice specifice exorcizării sunt incluse în capitolul 72 din Coran, intitulat Al-Jinn (Spiritele), dar și în capitolul următor numit Al-Muzzammil (cel învăluit), și în ultimele sure din Coran, numite Al-Ikhlas (crezul), Al-Falaq (zorii) și
Exorcism () [Corola-website/Science/306448_a_307777]
-
Finanțează numeroase persoane, asigurând dezvoltarea unei burghezii autohtone. A lucrat în cadrul Băncii mai mult de 30 de ani, asigurându-i o asemenea organizare încât multe personalități ale vremii spuneau că, și în cazul în care niste neghiobi ar veni în fruntea ei, Banca s-ar conduce singură. Spre sfârștul vieții, Carada rămăsese ultimul supraviețuitor dintre cei trei șefi istorici ai Partidului Național Liberal (ceilalți fiind C.A. Rosetti și Ion C. Brătianu). L-a sprijinit pe Ion I.C. Brătianu în preluarea
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
princeps a celor "Douăzeci de poeme de dragoste și un cântec de deznădejde". Tot în editura "Nascimento" apare volumul "Pagini alese" de Anatole France, introducerea, selecția și traducerea fiind semnate de Neruda. În anul 1925, Pablo Neruda se află în fruntea revistei "Caballo de Bastos". Colaborează la diferite piblicații literare, cum sunt "Andamios", "Ali Baba", "Dinamo", "Renovación", precum și la ziarul "La Nación". La editura "Nascimento" apare ediția princeps a volumului "Încercarea omului infinit", volum care poartă două date: anul 1925, data
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
1941), amândoi au fost arestați și internați în Lagărul de la Târgu Jiu. În 1944 și 1945 Dulberger a făcut parte Biroul Auxiliar al Formațiunilor de Luptă Patriotică. La 6 martie 1945, susținut de Vanea Dudenko (Ion Vidrașcu), militant comunist de frunte pe care îl cunoscuse în lagăr și care devenise unul dintre conducătorii serviciilor secrete ale PCR, Dulberger a fost angajat ca inspector al Siguranței Statului (Corpul Detectivilor) și și-a românizat numele: Dulgheru. În 1947 a făcut parte din comisia
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl urmaseră la Ieși, dar regretă că au părăsit „țară și codrul blagoslovit“, mai ales că acum Răzvan este
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
devenit pentru prima dată rege al României, iar la 20 iulie 1927, cei trei membri ai Regenței au depus jurământul în fața Parlamentului. Odată cu momentul morții regelui, s-au conturat două grupări cu vederi opuse asupra instituției Regenței: o grupare, în frunte cu Partidul Național Liberal acționa pentru menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, în timp ce o alta, reprezentată în primul rând de Partidul Național Țărănesc critica virulent Regența și amenința cu anularea actului de la 4 ianuarie și cu aducerea lui Carol în
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
la 20 de metri de sat. Muzeul Ulmidava /Vatra strămoșeasca/ bogat în materiale muzeistice a ocupat premiul 1 pe raionul Cimișlia fiind cel mai bogat muzeu. Liceiștii plasați în direcție sportivă, participă la întreceri republicane și internaționale ocupând locuri de frunte. Z. Arbore "Basarabia în secolul XIX",1904,Iași. Z. Arbore "Dicționar geografic al basarabiei",1904 . Basarab "Scrisori din Basarabia",1880,1890 vol I,ediția București. Arhiva de Stat a Rep. Moldova: 1 Besarabscaia Oblasti,1861. 2 Dicționar al Basarabiei 1923
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
Talmud la o școală iudaică. În perioada războiului a trăit mai mult timp ascuns, fiind căutat frecvent la domiciliu de poliție pentru a fi deportat în Transnistria. Până la sfârșitul anului 1946, ajunge să fie ales succesiv în trei poziții de frunte din viața religioasă a evreilor din București: președinte al secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari din București și al sinagogii Malbim. În decembrie 1947, șef-rabinul dr. Alexandru Șafran, a fost expulzat din România (într-un termen
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
autonomia și formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, a fost creat "Partidul Național Moldovenesc", sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan și Daniel Ciugureanu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia a avut o importantă contribuție
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
perioada în care a îndeplinit funcția de guvernator interimar, Emil Ghizari a adoptat o măsură controversată: el a semnat în dreptul guvernatorului pe bancnotele de 10.000 lei vechi și 500.000 lei vechi pe suport de polimer. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu, acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei vechi și 500.000 lei vechi identice cu primele, cu excepția faptului că semnătura lui Ghizari a fost înlocuită cu aceea a lui Isărescu
Emil Iota Ghizari () [Corola-website/Science/305832_a_307161]
-
administrative sau politice. Biroul, departamentul sau zona de control al unui prefect se numește prefectură, dar există cazuri în care există un prefect fără prefectură sau vice versa. Numele provine din latină, unde înseamnă "cel care a fost pus în fruntea ..." și era un funcționar din Roma antică ce era numit de stat într-un post precis având atribuții bine definite. În Roma antică, termenul "Praefectus" fără un alt calificativ, era titlul formal al multor oficiali militari sau civili de rang
Prefect () [Corola-website/Science/305880_a_307209]
-
jurisdicția civilă. Prefect al paznicilor ("praefectus vigilum"). August, care a organizat o miliție de șapte cohorte de străji, recrutate din rândurile sclavilor și liberților, însărcinați să lupte împotriva incendiului și să asigure ordinea pe străzi, în timpul nopții, a numit în fruntea lor un prefect recrutat din rândurile clasei cavalerilor. Prefect al pretoriului (praefectus praetorio). În epoca Imperiului, doi prefecți ai pretoriului, aleși din rândurile clasei cavalerilor, comandă cohortele pretoriene, care constituie garda imperială. Însă foarte de timpuriu ei primesc și comanda
Prefect () [Corola-website/Science/305880_a_307209]
-
în secolul al II-lea, rolul lor devine din ce în ce mai politic și juridic: ei prezidează consiliul imperial în absența împăratului și au o jurisdicție penală și civilă, care se extinde treptat. Când Dioclețian împarte Imperiul în patru prefecturi, el numește în fruntea fiecăreia dintre ele un prefect al pretoriului. În latina medievală, termenul "præfectus" era utilizat pentru a indica diferite poziții administrative, militare, judiciale, etc., de obicei împreună cu un termen vernacular precis. Termenul este utilizat de către Biserica Romano-Catolică a cărei terminologie legală
Prefect () [Corola-website/Science/305880_a_307209]
-
să confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau în devălmășie, logofătului Tăutul. Cu siguranță este vorba de Marele logofăt Ion Tăutul (d. 1511), care se afla în fruntea boierilor țării pe timpul lui Ștefan cel Mare. A fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeași dregătorie. A îndeplinit numeroase solii: a fost trimis de Ștefan cel Mare să ceară regelui polon să se retragă din
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
în discuțiile cu o terță persoană că alegerile aveau să fie o competiție a măsluirii votului popular între două tabere: cea a premierului și a Secretarului General al PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe de-o parte, și cea a "cominterniștilor" în frunte cu Emil Bodnăraș, pe de altă parte. În conformitate cu afirmațiile lui Berry, Groza și Dej ar fi fost mulțumiți cu un procent de 60% și o mai scăzută fraudă electorală, în vreme ce Bodnăraș visa la un rezultat de 90% W. Averell Harriman
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
asigurarea ordinii și liniștii în țară. Dezvoltând ideea, premierul român ar fi afirmat că guvernul încerca să prevină "provocările" extremiștilor de dreapta și în egală măsură a celor de stânga, dezordinile din timpul alegerilor putând duce la îndepărtarea lui din fruntea guvernului de către comuniști. În legătură cu arestarea mai multor angajați români ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii din București, se spune că Groza ar fi pretins că el a încercat să-i elibereze, dar comuniștii s-au opus inițiativei sale. Într-un context semioficial, premierul
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
suprem în vest), care era "Generalfeldmarschall" Gerd von Rundstedt (mai târziu mareșalul Gunther von Kluge). Cu timpul fragmentarea s-a mărit, deoarece operațiuni navale și aeriene aveau propriile lor comandamente ("Oberkommando der Marine", OKM, și "Oberkommando der Luftwaffe", OKL, în frunte cu Hermann Goering) care, teoretic subordonate, erau totuși destul de independente de OKW sau OBW. OKW a fost condusă pe întreaga perioadă a războiului de Wilhelm Keitel care răspundea direct față de Hitler, de la care proveneau majoritatea ordinelor operaționale, deorece el se
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
Antonescu, patriarhului și președintelui Curții de Casație. În Casa Nouă a avut loc la 23 august 1944 convorbirea dintre regele Mihai și dictatorul Ion Antonescu, audiență în urma căreia președintele Consiliului de Miniștri a fost arestat și demis, fiind înlocuit în fruntea guvernului cu generalul Sănătescu. Pe parcursul după-amiezii au fost chemate pe rând mai multe persoane cheie ale regimului Antonescu spre a fi arestate, gărzii regale revenindu-i misiunea de a aresta gărzile lor și a le muta cu discreție mașinile din
Palatul Regal din București () [Corola-website/Science/305915_a_307244]
-
Carol I s-au caracterizat printr-o mare agitație politică și o continuă instabilitate guvernamentală. Între 11 mai 1866 și 7 august 1871 au avut loc nu mai puțin de nouă schimbări de guverne, (durata medie sub 7 luni). În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, după ce contribuiseră la înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, nu se împăcau cu gândul de a avea un domnitor pe viață, care ar putea abuza de situația sa, drept care îl acuzau pe Carol I de
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
Brătianu, prin care se comunica: Totodată, Candiano Popescu a anunțat că el a fost numit prefectul județului Prahova. Participanții au aplaudat și au început să strige: „Ura! Am scăpat de neamț”. Apoi, mulțimea - estimată la „trei mii de oameni” - în frunte cu „noul prefect” și cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanților, unde sergentul de la depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”. Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
telegramă: Șeful stației telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame și a anunțat guvernul de la București. Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecților, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu și generalul Nicolae Golescu. La Ploiești, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistența, Candiano Popescu a
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
adoptiv. Fiind conștient de problemele obștii sale, Samuel Pineles a sprijinit cu devotament, financiar și moral, toate marile acțiuni de întrajutorare pentru populația evreiască din vremea sa, fiind denumit din acest motiv "stâlp al filantropiei". El s-a aflat în fruntea celor care au dat ajutor refugiaților evrei veniți - cu asentimentul guvernului român - să caute adăpost în România, ca urmare a pogromurilor țariste, și mai târziu în urma vicisitudinilor create și pentru mulți evrei de Revoluția bolșevică. De asemenea, a fost deosebit de
Samuel Pineles () [Corola-website/Science/305925_a_307254]
-
nobililor, Filip a pierdut controlul în agitatele Țări de Jos. El nu a văzut altă soluție decât să trimită o armată pentru a înăbuși rebeliunea. În 1567, Fernando Álvarez de Toledo, al treilea duce de Alba mărșăluia în Brussel în fruntea a 10000 de soltați. Alba a luat măsuri aspre și a înființat rapid o curte specială ("Raad van Beroerten") pentru a judeca pe oricine se împotrivea regelui. Nimeni, nici chiar marii nobilii care pledau pentru măsuri mai puțin severe, nu
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
mai mare parte a orașelor din provinciile Olanda și Zeelanda și-a declarat loialitatea față de rebeli. Excepții notabile au fost însă Amsterdam și Middelburg, care au rămas orașe loiale cauzei catolice până în 1578. Wilhelm de Orania a fost pus în fruntea revoltei. Influența rebelilor a crescut foarte rapid în provinciile din nord și a dus războiul într-o a doua fază, mult mai decisivă. Totuși, această situație a dus la o discordie crescândă printre olandezi. De o parte exista o minoritate
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
În baza celor 4 mahalale principale s-au format 4 colhozuri — gospodării collective. În mahalaua brinzenilor s-a format colhozul ,Molodaia Gvardia’’și l-au ales președinte pe Andrei Spînu, în mahalaua zaicanenilor s-a format colhozul ,Moldova Socialistă’’ în frunte cu Dumitru Galasanu. Al treilea colhoz ,Pravda’’s-a format în mahalaua mustetenilor — președinte fiind ales Petru Rusu, iar mahalaua galasenilor și-au numit gospodăria colectivă Țăranul Sovetic’’ alergindu-l președinte pe Nicolai Ciobanu. În anul 1952 toate cele patru gospodării
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]