27,128 matches
-
de pe scenă sau "Teatrul fu principalul meu studiu sub decursul petrecerii mele la București. Rășinarii evocă familia preotului Cioran, Mirceștii, poezia lui Vasile Alecsandri. Satele bănățene îl provoacă să gândească asupra rolului generațiilor, perpetuate prin coruri și devotamentul învățătorilor. Această lectură concomitentă a celor două volume ale ediției este prilej a urmări cât de mult îl provoacă la meditație vizitarea unor locuri după anume număr de ani. Podul Mogoșoaiei devenit Calea Victoriei. Orașul Constanța, care în primul volum de călătorii se fixează
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
liberalismele ei, apărută relativ recent la Editura Fundației Culturale Române. Deși critic și teoretician literar, și-a organizat cartea pe capitole care vin din lumea politicului (Comunism, Dreapta românească, Perspective de centru-dreapta, Liberalismul istoric și politic, O cultură liberală). La lectura cărții, realizezi instantaneu că asta, de fapt, îl interesează, aici, pe autor, să distingă între concepte și căi politice cea pe care trebuie să le urmeze numaidecît România dacă voiește să progreseze pe albia unui liberalism luminat și eficient. De
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
schimb, iată sînt și romaniști importanți care, trăind în Europa occidentală, au crezut de cuviință a-și extinde studiile și la informații provenite din afara României. Unul dintre aceștia a fost W. Noomen, profesor la Groningen (Olanda), care în cabinetul de lectură al profesorului Emil Turdeanu de la Sorbona (Paris IV), citea cu nesaț Caietele de dor, revista de exil a lui Virgil Ierunca și care era în contact și cu regretatul Mihai Niculescu, de la Londra. Un altul a fost Louis Mourin, profesor
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
ne provoacă, dându-ne sentimentul încălcării unui tabu (ca subiectul romanului Lolita al lui Nabokov), și trezește în noi acea indiscreție insațiabilă pe care ne străduim să o ascundem în viața de zi cu zi. Curiozitatea ne este întreținută pe parcursul lecturii de senzaționala sinceritate a autoarei, care lasă deoparte orice ipocrizie pentru a-și relata experiența. în roman nu apare, bineînțeles, Nora Iuga însăși, ci o proiecție a ei, Anna, dar în timpul lecturii ne abatem de la regula jocului și o identificăm
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
zi cu zi. Curiozitatea ne este întreținută pe parcursul lecturii de senzaționala sinceritate a autoarei, care lasă deoparte orice ipocrizie pentru a-și relata experiența. în roman nu apare, bineînțeles, Nora Iuga însăși, ci o proiecție a ei, Anna, dar în timpul lecturii ne abatem de la regula jocului și o identificăm în eroină pe scriiitoare. Există prejudecata că un om cultivat nu poate fi sincer, întrucât cultura artificializează. Nimic mai departe de adevăr. în realitate ignorantul se dovedește incapabil de sinceritate, din cauză că orice
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
nu va deveni este numai din cauză că în paginile lui, în afară de momente care au o funcție estetică și prezintă interes pentru toată lumea, există și unele inerte, care autoarei i s-au părut importante numai pentru că fac parte din viața ei. în timpul lecturii avem impresia că răsfoim un album de artă care din când în când se transformă într-un album cu fotografii de familie. Acasă la Șeherazada Romanul are o construcție simplă și originală. Anna se află la ea acasă și stă
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
abhoră asimilarea actului creator și a creației în accidentalul existenței, reducerea artei la istorie. Pornind de la premisa unei legături între biografie și interpretare, volumul de față nu mizează totuși pe cartea simplă (și simplistă) a corespondenței autor-individ. Impresia mea, după lectura eseurilor, este că principalul lor merit constă tocmai în faptul că problematizează însuși conceptul de autor, cu aplicație la Paul Celan. Problema e în ce măsură o asemenea problematizare e general valabilă, sau dimpotrivă, legitimă numai în cazul poetului german. În prefață
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
în care autoarea își urmează firul gîndurilor e la rîndul său fascinant. Scarry nu construiește argumente după tiparul obișnuit al stilului academic: rareori citează surse, iar cînd o face, acestea tind să fie Platon sau Kant, Flaubert sau Dostoievski, în lectură directă și puternic personalizată. Logica ideilor e bizară și capricioasă, ipotezele sînt deseori mai interesante decît concluzia ori demonstrația (care nu de puține ori lipsește), divagațiile abundă, dar în final nu ai sentimentul că ți-ai irosit timpul citind o
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
eventual întrezăriri de idei, fulgurații care aproape se pierd în textura densă a scriiturii autoarei, dar nu ezit s-o declar pe Elaine Scarry una dintre cei mai originali și pasionanți scriitori ai vremii noastre. Un critic american compara experiența lecturii textelor ei cu un consum exagerat de cofeină: te simți alert și totodată amețit, mintea-ți vibrează de idei, dar nu toate-ți sînt, nici măcar ție, clare. Ultima carte a autoarei, Dreaming by the Book, confirmă perfect această metaforă. În
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
contraindicat să se publice orice despre Nae Ionescu. N-am izbutit în strădaniile mele. Ani de zile a zăcut în dulapul redacției manuscrisul Beldie, eu refuzînd să-l public fără capitolul Nae Ionescu. Mărturisesc că pentru a facilita necesitatea numeroaselor lecturi făcusem, după manuscris, o copie dactilografiată care a rămas în redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii optzeci. Dar eu mai trăgeam nădejdea că odată, cîndva, voi publica aceste memorii savuroase. În sfîrșit, din 1990
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
atare în regimul economiei de piață. Și dacă am putea explica prin eventuale fatalități golurile și malformațiile inițiale ale Ordonanței-Lege sau modul de funcționare a instituției aferente în anii 1997-1998, nici un fel de fatalism nu reușește să ne consoleze după lectura noii Ordonanțe de Urgență, "pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență..." etc., proaspăt ieșită de sub tiparul Monitorului Oficial, în această toamnă 2000, la un an de cînd n-a mai avut loc nici o premieră cu vreun film românesc. După "mai
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
detaliată a scrierilor lui Freud - și este în sine pasionantă precizarea critică a unei teme pe fundalul unei opere atât de vaste și de novatoare. Volumul consacrat lui Sacher-Masoch, prin forța lucrurilor marcat de impresii literare, îndemna totuși la o lectură cu un ochi clinic; cartea lui Rosenberg, bazată pe subtilități tehnic interpretative, solicită în schimb din plin o apetență pentru intriga literară. Responsabile de acest paradox sunt angajamentul autorului și pregnanța afectivă a problemelor ridicate. Deși poate părea de două
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
are mai bun afirmarea diversității. Corpusul de documente orale bănățene prezintă un interes multiplu: istoric, antropologic, folcloristic, lingvistic (în septembrie, de altfel, a avut loc la Timișoara o interesantă dezbatere despre relevanța pluridisciplinară a mărturiilor) - dar se oferă și unei lecturi pasionante, atrase de experiențele umane, de simplitatea și autenticitatea vocilor memoriei și ale identității; personajele reale își povestesc viața, regretă sărbătorile de odinioară, se amuză pentru lucruri trecute, evocă experiențe tragice sau explică rețete culinare... Materialul cuprins în aceste volume
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
Catrinel Popa În receptarea unui text dramatic funcționează, în general, un paradox. Există, mai totdeauna, o anumită distanță între lectură și "performance", între reprezentarea mentală și reprezentația scenică. Orice piesă de teatru, citită pur și simplu, îi lasă lectorului sentimentul frustrant că a ratat esențialul, că numai printr-un uriaș efort de imaginație va reuși să își ia în stăpânire
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
Pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat că, tocmai ceea ce ar putea părea un obstacol în receptarea teatrului, înlesnește, până la urmă, stabilirea unei complicități, cu totul speciale, între textul dramatic și cititorul său. Se deschid piste inedite de lectură, indicațiile de regie stimulează imaginația, iar replicile - citite, și nu rostite sau ascultate, deturnate, adică, într-un fel, de la destinația lor - se învăluie, imperceptibil, în farmecul nostalgic al oricărui lucru nedesăvârșit. Nu altfel stau lucrurile în cazul celor cinci piese
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
franceză, în L'Avant-scène du Théâtre, iar ultimele sunt publicate acum, pentru prima oară), ne lasă impresia că ar putea fi citite, foarte bine, atât în cheie estetică, cât și în cheie estetică. Afirmația poate părea hazardată, însă la capătul lecturii nu putem să nu remarcăm că multe replici, gesturi, elemente de decor ne trimit cu gândul la un univers claustrofobic, specific oricărui regim totalitar; Toma, personajul din Cutia, care, între altele insistă să i se spună Rom și nu Tom
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
personală, William Styron. Dragă D-le Popescu, Cu întîrziere, după cîteva călătorii (care include Praga, unde am fost "arestat" la un congres de scriitori), am reușit să-ți citesc cartea și am vrut să-ți transmit cît m-a bucurat lectura ei. Ești un scriitor elocvent și am fost captivat de la început pînă la sfîrșit de istoria tranziției dumitale de la o cultură la alta, ca și de vizita de întoarcere acasă. Americanii au fost atît de feriți de totalitarismul și spaima
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
Andreea Deciu O veche problemă a teoriei literare, însă una încă nelămurită satisfăcător, este cea a interpretării. Există o unică interpretare corectă a unui text literar, sau dimpotrivă, o serie aproape nelimitată de posibile scenarii de lectură, toate pornind de la același text și ducînd la rezultate spectaculos diferite? Practica interpretativă curentă, nutrită la teoriile unor postmoderniști radicali ca Stanley Fish (între mulți alții) pare să opteze mai degrabă pentru a doua variantă, cea a plurivalenței, a alternativei
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
la teoriile unor postmoderniști radicali ca Stanley Fish (între mulți alții) pare să opteze mai degrabă pentru a doua variantă, cea a plurivalenței, a alternativei, nu a adevărului unic. Dar oricît de atrăgătoare ar fi perspectiva unei asemenea dezinvolturi de lectură, măcar pentru extazul liberator pe care îl presupune, ea vine cu o serie de neajunsuri care nu pot fi ignorate. Cel mai simplu, și mai grav deopotrivă dintre ele, este următorul: dacă un text poate fi interpretat într-o varietate
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
osteneala să-i fac praf. îi ignoram. Alt indiciu este acurateța considerațiilor critice. Juste ori nu, temeinice ori superficiale, cumpănite ori pripite, aceste considerații se inspiră, începînd cu aceeași dată pe care n-o pot preciza, dintr-o experiență de lectură așa-zicînd onestă, fără influențe ori prejudecăți (în afara celor datorate împrejurărilor în care m-am format, mediului, aerului cultural pe care l-am respirat), dintr-un gust personal (nu neapărat sigur, nu neapărat foarte cultivat, dar apăsat, dat pe față, ca să
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
Cronicar Proiecte și corvezi Din multele reviste literare ce se adună pe biroul Cronicarului, câteva reprezintă întotdeauna promisiunea unei lecturi interesante. Nu e mai puțin adevărat că, după aproape un deceniu de "revista revistelor", răbdarea Cronicarului s-a diminuat. Din ce în ce mai des îl încearcă refuzul de a-și mai irosi ore din viață și vederea prin dioptrii sporite, cu plicticoșenii, grafomanii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
chirurg la spitalul din Târgu-Jiu... l-a salvat, ca medic, de la moarte pe căpitanul Grigore Brâncuși, partizan, grav rănit în luptă cu Securitatea... a murit la Craiova, din cauza torturilor la care a fost supus de Securitate în timpul anchetei..." Este suficientă lectura unor asemenea fragmente pentru a începe să înțelegem ce proporții a avut masacrul. Profesori, preoți, ingineri și medici, bărbați și femei au intrat deopotrivă într-o apocaliptică mașină de tocat carne omenească. Pe lista lor adăugăm, pe măsură ce citim și alte
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
Suzanei Gîdea" (pentru cititorii mai tineri: comic-corozivul Caragiale, prin personaje, e "tatăl" șefei cenzurii din anii '80: si non e vero, e ben trovato!). Cîtă literatură, atîta viață în Jurnal (de) ludic; pînă și tăcerile, momentele de inspirație (de după respirația lecturii), de reculegere - micile spații albe dintre segmentele textului - semnifică de fiecare dată ceva anume, ivesc sensuri din însăși ambiguitatea lor. Autorul caută cu încîntare, cu voluptate aș spune, citatul, aforismul, concentratul de gîndire - emise dau (re) transmise după ce va fi
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
adevăruri simple ca bună-ziua, asupra cărora, ne avertizează, e bine, ba chiar vital să medităm. Cartea se scrie din cărți, se zice; gîndul se produce din gînduri, adevărul din adevăruri, iar această căutare se însoțește de o mare bucurie a lecturii cărților (autorul adorat: Milan Kundera, "genial constructor al romanului modern") și a spectacolelor văzute ori montate de el însuși, fremătînd - mi-l închipui - în așteptarea întîlnirii cu aforismul sau fie și numai cu o situație ori o replică din care
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
ca acesta este o capcană; prima regulă de care trebuie să țină cont un cititor al lui Mircea Horia Simionescu este simplă: momentele de respiro, aparențele inocente, tradiționale, ale textului sînt capcane care, dacă vor fi descoperite, vor dubla savoarea lecturii. Schema parazitată în acest volum este cea a jurnalului de călătorii: un compozit de notații de tip diaristic și descrieri ale locurilor vizitate, invocări nostalgice ale locurilor natale etc. Tonul monoton, imperturbabil, al însemnărilor de călătorie devine o strategie, nu
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]