25,868 matches
-
acesta l? a �ntrebat ce va face dac? va fi eliminat, a r? spuns sfid? tor. �P? i, dac? am s? fiu eliminat, am s?? ncerc s?? mi f? uresc viitorul că sacagiu sau ca ministru �n Bulgaria�. Dup? această, hoț? r�rea a fost cea previzibil?: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu ? i nici nu l? a invitat nimeni �n Bulgaria că s?? l fac? ministru. A �nfruntat �n schimb mari greut?? i; hoin? rea prin Ia? i, f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dup? această, hoț? r�rea a fost cea previzibil?: a fost eliminat din nou31. Dar nu a devenit nici sacagiu ? i nici nu l? a invitat nimeni �n Bulgaria că s?? l fac? ministru. A �nfruntat �n schimb mari greut?? i; hoin? rea prin Ia? i, f? r? s? aib? un acoperi? deasupra capului. �n cele din urm? , unuia dintre profesorii lui i s? a f? cut mîl? de el ? i i? a oferit ad? post. Ulterior, acesta a reu? it s?? i fac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca fiind vital pentru �ns?? i existen? a fiec? ruia dintre aceste dou? popoare 7. Iorga consideră Transilvania ca fiind �inima poporului rom�n! � Rom�nii consider? Transilvania ca fiind mai important? dec�ț Basarabia, iar pe la 1900, dob�ndirea Transilvaniei p? rea mai realizabil? dec�ț elibararea Basarabiei. Din nefericire, problema este de nerezolvat deocamdat?. Se poate ajunge la o solu? ie constructiv? doar schimb�nd mentalitatea adversarilor; �n acest scop, at�ț rom�nii c�ț ? i ungurii ar trebui s? se pun? unii �n locul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a emis cu insisten?? legi noi care le f? ceau evreilor traiul amar. El a declarat oficial c? (drept urmare a politicii sale) o treime din evrei vor pieri, o alt? treime vor pleca din ? ar? , iar ultima treime va disp? rea, asimilat? de ru? i. Din 1881 au �nceput �ngrozitoarele ? i incredibilele lin? aje �n mas? care au dus la apari? ia �n toate limbile a cuv�ntului pogrom. Aceste pogromuri au devenit o politic? oficial? , o supap? de siguran?? �mpotriva nemul? umirii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, m�ndru c? este supus britanic, �i? ar pl? cea s? p?? easc? din nou pe p? m�ntul natal�, sus? în�nd c? evreii au o afec? iune profund? pentru ?? răni, care nu le voiau nici un r? u. Problemă p? rea s? fie guvernul. Gaster a �ncheiat afirm�nd c? evreii erau prea s? răci că s? fie c? m?țări ? i c? dac? ar fi avut bani ar fi plecat de mult din Rom�nia. Prima jum? țațe a expunerii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
api isp?? itori. Profesorul Barbu se referea la o tranzi? ie de la schizofrenie la paranoia, dar pentru patrio? îi rom�ni, na? iunea, cultura ? i economia rom�n? urmau trei direc? îi diferite. Intelectualii c? utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste; dup? 1900, mul? i dintre ei vor deveni iorghi? ți. ?i �ntruc�ț nici iorghismul nu constituia o solu? ie, dup? Primul R? zboi Mondial, mul? i dintre ei vor c? uta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cercat s? se �nzorzoneze prin cuvintele sale... De acolo vin eu; dintr? un loc mai bun ? i mai mare �, chiar ? i soarele str? luce? te mai tare aici! Acolo de unde vin eu nu lipse? te nimic; este o ? ar? m?rea?? , o na? iune grandioas? , jos p? l?ria �n fă? a mea! � Iorga s? a lovit de un astfel de na? ionalism, printre unguri, evrei ? i francezi. �Dar adev? ratul na? ionalism �nseamn? dragostea fă?? de na? iunea ta mai presus de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
influen? a optimismului na? ionalist al lui Mazzini. Dup? aproape un secol, nu putem dec�ț s? coment? m: numai de? ar fi posibil că succesul primei faze s?? l asigure ? i pe cel al celei de a doua! S?ar p? rea c? sim? ul istoriei pe care �l avea el era mai important pentru Iorga dec�ț ponderea extraordinar? a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiec? ie indispensabil? a imagina? iei creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, �ntotdeauna plin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu ? i?a exprimat niciodat? opinia cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street a Bucure? tilor). Presă rom�neasc? (�n timpul �perioadei constitu? ionale� a domniei lui Carol I) se bucură de mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai �nalt? de a l? să unele vorbe de duh nerostite. Ego? ul s? u formidabil d? dea impresia c? se sim? ea aproape infailibil ? i c? era singurul care de? inea adev? rul �n probleme istorice, politice ? i literare. Iorga p? rea s? se identifice cu na? iunea rom�n? prin numele ziarelor ? i a editurii sale. Virtu? ile intelectuale pe care le revendică s�nt ilustrate de numele altor publică? îi ale sale: ?i? a intitulat ziarul literar �Drum drept� iar forumul na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inventate. Cum spunea Tudor Vianu: �... dificultatea frazelor lui Iorga se datoreaz? densit?? îi lor. Concentrarea unui mare num? r de idei, fapte, date ? i imagini constituie un fapt izolat, necesit�nd �ntotdeauna stabilirea de paralele ? i diferen? ieri�95. P? rea s? ? în? �ntotdeauna sub control ideea pe tot parcursul inaint? rîi prin labirintul de fapte prezentate, dar cititorii s? i (? i auditoriul) erau adesea pierdu? i pe drum. Cu toate c? proza publicat? a lui Iorga era dificil? , era un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uneori m�ng�ietor, alteori secretos (că ? i cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mu? c?tor, trec�nd apoi brusc la un ton calm ? i sec. Concluziile lui erau memorabile: �P? rea s? pronun? e fraze biblice care treceau dincolo de pasiunile m? runte�; �? i formulă conferin? a că ? i cum ar fi fost �nv? luit? de fum negru, ca Moise, care, dup? ce le adusese oamenilor de r�nd Cele zece porunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
gusturi ? i �n stilul de via?? pe care o ducea ? i putea fi spurcat la gur? �n compania b? rba? ilor, de? i (că latin tradi? ional) nu tolera vulgaritatea �n prezen? a femeilor 123. Era �ntotdeauna protocolar ? i rezervat �n public. Nu ap? rea niciodat? �n fă? a musafirilor �n pijama. �ntruc�ț nu a avut o copil? rie normal? , poate c? adultul Iorga �ncerca zadarnic s? recupereze o copil? rie de care nu se bucurase niciodat? cu adev? raț. Doamna Zulnia era st? p�na gospod
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? i. Chiar ? i �n particular vorbea mereu despre corup? ia r? sp�ndit? că o cium? �n ? ar? , dar vorbele lui nu prea aveau efect. Comportamentul lui Iorga a fost �ntotdeauna dincolo de orice repro?; tr? ia modest, �n stil spartan ? i p? rea insensibil la lux. Dar naivitatea să politic? �i submina cruciada moral?; Aristide Blank, Regele Carol al ÎI? lea ? i asisten? îi s? i au profitat cu to? îi de acest lucru. Deoarece Iorga nu era atras de c�? tigarea banilor pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i i? a venit lui Iorga ideea fond? rîi unui ziar care s? devin? purt? torul de cuv�nt al noului spirit. Ziar care va ap? rea nu mult dup? aceea: �Neamul rom�nesc�. Ziarul era par? ial finan? at de aristocra? ie: Nicolae Filipescu, Gheorghe ? i Barbu ? tirbei ? i al? i descenden? i ai familiilor istorice f? ceau dona? îi. Iorga vorbea despre familia ? tirbei că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui �iorghi? ți�; (...) un partid care tr? ia �n umbră lui�226. Regimul politic de la Bucure? ți nu consideră provoc? rile drept amenin?? ri; Partidul Conservator? Democrat al lui Take Ionescu, fondat dup? ce p? r? sise �n 1907 Partidul Conservator, p? rea un adversar mai serios. Iorga �l atacă consecvent pe �Tachi? Mochi� (influen? a capitalist? evreiasc? ? i Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu? l deranja acest lucru, ? i nici pe liberali. Mai important este c? regimul politic de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu putea �nsemna dec�ț c? �Hotzendorf (a venit) s? treac? �n revist? un stat satelit�234. �ncep�nd cu 1912, rela? iile lui Iorga cu Cuza au �nceput s? se deterioreze; Cuza ? i?a fondat propriul ziar, �Unirea� (la Ia? i), ? i p? rea gata s??? i �nfiin? eze propriul partid. Cel de? al doilea r? zboi balcanic a �nceput odat? cu atacarea Șerbiei de c? tre Bulgaria. Rom�nia fusese neutr? p�n? atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Na? iunile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europa de sud? est dac? este privit? izolat fă?? de istoria regiunii luat? că un tot. Spre deosebire de institutul similar de la Viena, care (dup? p? rerea lui Iorga) preg? tea guvernatori imperiali? ți care s? domneasc? �n Balcani, Iorga urm? rea că �n acest institut s? fie propov? duit? dragostea ? i �n? elegerea reciproc? �ntre popoarele balcanice 240. Ac? iunile pros�rbe? ți ? i deci antiaustriece ? i antigermane ale lui Iorga erau dezaprobate de c? tre b? tr�nul rege241. �n vară lui 1914
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acuză de iresponsabilitate �pripit? �21. Pe tot parcursul neutralit?? îi, Iorga ? i?a redus activitatea din cadrul Partidului Na? ionalist Democrat pentru a asigura �unitatea na? ional? �. A? a cum explică mai ț�rziu: �A face politic? �ntr? un astfel de moment p? rea s? nu fie nimic altceva dec�ț un act criminal, �ntruc�ț toate for? ele trebuiau s? fie folosite pentru un ultim efort disperat de ap? rare�22. Rela? iile lui Iorga cu A.�C. Cuza s? au deteriorat ? i mai mult dup? ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
miez de noapte ale clopotelor noastre care exprim? bucuriile ? i necazurile noastre� (clopotele au proclamat mobilizarea ? i r? zboiul pe tot cuprinsul ?? rîi). �Ce nu poate �ndura omul pentru sosirea unui asemenea ceas? Iat? c? a sosit. S?ar p? rea c? el a adus p�n? ? i �n v? zduhul ?? rîi noastre o ț? cere ad�nc? , deoarece un potir sf�nt plin de s�nge ? i lacrimi a fost �n? l?at spre binecuv�ntare�. Iorga evocă memoria sacr? a martirilor ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu eliberarea Alsaciei ? i Lorenei sau a ? inuturilor daneze r? pite de Prusia �n 186444. La �nceputul toamnei lui 1916, armata rom�n? a suferit, pe malul bulgar al Dun? rîi, la Turtucaia, o �nfr�ngere care a costat? o scump. Dun? rea era sub st? p�nirea navelor de r? zboi fluviale austro? ungare. Iorga nu a avut niciodat? vreo �ndoial? asupra judec?? îi sau a rezultatului luptei. Atunci c�nd ungurii au acuzat Rom�nia de tr? dare, el a replicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d s?? i ajute s? se simt? la largul lor la Bucure? ti46. Dar germanii, cu for? a lor modern? , mecanizat? , disciplinat? ? i �ncercat? �n lupte era cea care conta. Feldmare? alii von Falkenhayn ? i von Mackensen au for? at Dun? rea, �ndrept�ndu? se direct spre Bucure? ți. Avioanele germane au �nceput s? bombardeze oră? ul. Iorga a protestat �mpotriva acestor bombardamente crude, violente ? i f? r? discriminare care f? ceau multe victime civile, printre care femei ? i copii 47. Consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ofi? er rom�n plin de hoț? r�re, l? a salvat pe generalul ? cerbacev, comandantul �Frontului Ruso? Rom�n� de la �arestare� (ucidere cu s�nge rece)80. Pe Iorga l? a alarmat ? tirea adus? de Buzdugan. Elementele acestea anarhiste erau mai rele că bol? evicii; astfel �nc�ț s? a decis s? treac? imediat la ac? iune. A �ncercat mai �nt�i s? comunice informa? ia conducerii politice, dar s? a lovit de un haos ? i de o incompeten?? total?. Dup? cum relateaz? Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anarhia. Generalul Prezan, ministrul rom�n al Ap? r? rîi, Vintil? Br? tianu ? i ? eful Statului Major al armatei rom�ne, generalul Cristescu, au apelat �n aceea? i zi la armată rom�n?. Ei au explicat c? , �ntruc�ț nu putea submina hoț? r�rea armatei rom�ne, du? manul �ncerca s? o submineze din? untru. Rakovski fusese eliberat de agen? i str? ini; alia? îi ru? i �? i vor face datoria �ntr? un mod exemplar ? i toate zvonurile despre o pace separat? erau false
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i personalul s? u f? cușer? o treab? bun? , dup? c�te se p? rea. Aceast? armat? rom�n? nu era de neglijat; era o for?? alc? tuit? din 300.000 de osta? i fortifica? i acum ? i psihologic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]