26,750 matches
-
urmărește numai decelarea unor fenomene patologice, ci și evaluarea capacităților psihice normale. Trebuie să avem în vedere că orice deficiență este determinată de un complex de factori etiologici cu acțiune nefavorabilă asupra creierului și are ca urmare: oprirea sau încetinirea ritmului de evoluție și în special a factorilor cognitivi; diminuarea competenței sociale. În scopul adoptării unui punct de vedere unitar în ceea ce privește depistarea debilității mintale de diverse grade, deficiență care însoțește adesea majoritatea handicapurilor, 172 diagnosticul capătă o extindere mai marcantă determinată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unor texte scurte dictate întregii clase, corectate și apreciate de colectivul de specialiști. S-au pus astfel în evidență tulburările de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Credem că o bună parte din procedeele folosite în prezent în cabinetele logopedice, ar putea fi extinse în cadrul muncii individuale din clasă sub îndrumarea metodologică a specialistului în logopedie. În procentaj scăzut au fost diagnosticate logonevroze și ușoare dereglări de ritm (0,69 %). Au fost înregistrate aspecte de ușoare dereglări condiționate de împrejurări tensionale, până la cele permanente și grave. La vârstele mici apar corelate cu tulburările de articulație și pe un fond de nedezvoltare a vorbirii. Se complică ca manifestare și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Având în vedere că potențialul de cunoaștere este limitat la D.M. și ca puterea de diferențiere, și ca întindere (durată), la un moment dat aparatul de recepție se blochează prin fatigabilitate sporită, prin lipsă de motivație și refuză să colaboreze. Ritmul biologic, ritmul de activitate (al S.N.C.) poate fi reabilitat; deci de la starea de inhibiție se poate realiza starea opusă, dezinhibarea-relaxarea, utilizând o simbioză între jocul cognitiv și învățarea-joc. Relaxarea se instituie ca o formă de scădere a tensiunii, de suprasolicitare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vedere că potențialul de cunoaștere este limitat la D.M. și ca puterea de diferențiere, și ca întindere (durată), la un moment dat aparatul de recepție se blochează prin fatigabilitate sporită, prin lipsă de motivație și refuză să colaboreze. Ritmul biologic, ritmul de activitate (al S.N.C.) poate fi reabilitat; deci de la starea de inhibiție se poate realiza starea opusă, dezinhibarea-relaxarea, utilizând o simbioză între jocul cognitiv și învățarea-joc. Relaxarea se instituie ca o formă de scădere a tensiunii, de suprasolicitare și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de mai multe deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea limbajului să fie scăzută. Deficiențele se manifestă sub diverse aspecte, cum sunt: al perceperii și înțelegerii vorbirii; al volumului vocabularului; al complexității frazelor utilizate; al expresivității vorbirii; al articulării, fonației, ritmului vorbirii și chiar al mijloacelor auxiliare de comunicare. A fost discutată în literatura de specialitate problema: dacă deficiențele limbajului copiilor D.M. sunt similare cu acelea ale copiilor normali de o vârstă cronologică mai mică, dar cu aceeași vârstă mintală. Concluziile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plecare trebuie să aibă motivații adecvate, profesorul logoped trebuie să obțină cooperarea copilului, să-i trezească interes pentru activitatea de comunicare prin limbaj, să-i trezească dorința de a vorbi corect. Activitatea educativă nu se reduce la corectarea articulării, a ritmului, a fonației, ci urmărește dezvoltarea limbajului ca instrument al gândirii și ca mijloc de reglare a activității. De acea prin foarte multe metode și mult material intuitiv, prin jocuri didactice se stimulează copilului debil mintal bagajul de reprezentări, gândirea, iar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracterizat printr-o dinamică interactivă, pe care i-o oferă mediul înconjurător. Mamele nu dau cursuri de limbă copilului și nici nu urmăresc un învățământ programat. Este adevărat însă că ele se adresează copilului cu o anumită voce, cu un ritm mai lent, cu simplificări fonologice, lexicale, semantice și sintactice, mai bine format gramatical, mai scurt, mai adaptat permanent la nivelul de vorbire al copilului cu o complexitate sintactică și semantică a limbajului crescândă. Această adaptare a limbajului matern joacă un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul de maturizare neuro și psihofiziologică poate fi consecința unor afecțiuni somatice mai grave și prelungite, poate fi consecința unui ritm propriu, ereditar de maturizare. Oricare ar fi substratul etiologic, din cele arătate mai sus, întârzierea simplă se exclude din patologia limbajului și vorbirii. Întâlnim însă adesea o întârziere gravă care persistă și după 3 ani caracterizată printr un vocabular sărac
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
impresivă a limbajului mai puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare auditivă; capacitate scăzută de memorizare a sunetelor (memorie și atenție auditivă); capacitate redusă de discriminare motorie din partea organelor periferice ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu). Corectarea, educarea și reeducarea tulburărilor de limbaj și vorbire sunt condiționate în primul rând de corectitudinea diagnosticului diferențial pe baza căruia se apreciază
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că incidența se află în creștere. Această creștere este pe de o parte relativă, în sensul unei depistări mai active a deficienților mintali în rândul populației tinere, pe de altă parte este reală, exigențele vieții sociale devenită tot mai complexă, ritmul rapid al tehnicizării, procesul de urbanizare etc. solicită un grad de adaptare și un nivel intelectual din ce în ce mai ridicat, evidențiind stări de deficit intelectual, care în alte condiții treceau neobservate. Caracteristicile definitorii și generale pentru toate categoriile de handicap au fost
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aleatoriu. De asemenea, lipsa exprimării corecte se datorează și rigidității articulării, succesiunii cuvintelor în propoziție, ceea ce grevează și aspectul semantic și de structură al ideilor. Incoerența este alimentată de imobilitatea structurilor verbale dar și de tulburările de articulare, dislalice, de ritm sau de lipsa omogenității în lateralizare, stângăcia însoțită de o lateralizare încrucișată, de tulburări spațio temporale, care la rândul lor sunt condiționate de afecțiuni corticale ereditare și foarte rar de didactogeniile concretizate într-o metodologie instructiv-educativă neadecvată. Precizez că în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oral și scris cu dominanța emisferului stâng, care este mai importantă și oportună. Lateralizarea dreaptă determină o serie de dificultăți de ordin funcțional care conduc la disfuncționalități în conduita verbală, orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o pronunție corectă, fără omisiuni sau intervertiri de sunete, fără deformări articulatorii, fără accent bine plasat și fără ritm bine coordonat prin suflu respirator. Toate aceste cerințe sunt necesare de implementat în comunicarea copilului. Fără dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii, fără îmbogățirea și activarea vocabularului pasiv, fără o exprimare corectă a ceea ce gândește, ce dorește, copilul creează confuzii, nu este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de gimnastică generală continuate în toate etapele corectării. Psihoterapia individuală și de grup însoțește toată activitatea psiho-logopedică, evidențiind rezultatele bune obținute de copii în activitatea de corectare cât și în reușite școlare. Paralel cu corectarea fiecărei abateri a limbajului (fonetică, ritm etc.) se cultivă interesul și motivația pentru o vorbire corectă a copilului, se are în vedere colaborarea cu medicul, aplicarea terapiei psihotrope, colaborarea cu familia și școala, factori imperios necesari în reabilitarea vorbirii și a personalității deteriorate prin abaterea de la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul verbal în comparație cu cei ce nu aveau nici un defect de vorbire. Se constată cum îi apasă această tulburare, că sunt stigmatizați, subapreciați de ceilalți. La cei cu logonevroze, prin natura disco ordonatoare a ritmului vorbirii, apare o determinare specifică a psihicului, cu raporturi și orientări particulare față de mediul social ce-i înconjoară. Comportamentul unui logonevrotic este diferențiat de al unui dislalic adolescent. Logonevroticul, prin natura defectului său (prin prezența cloniilor, convulsiilor, aritmiei, embolofraziilor, sinchineziilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un cuvânt, apoi la mai multe, pe baza fenomenului de iradiere a inhibiției, ce creează blocaje în centrul vorbirii. După acestea poate avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-ar putea transmite anumite trăsături
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să ducă la apariția acestei tulburări. Se mai întâlnesc cazuri de bâlbâială pe fondul unui sindrom de nedezvoltare a vorbirii, ca urmare a întârzierii psihofizice generale. Sigur că la acești copii se mențin până târziu niște tulburări de articulație și ritm cum ar fi dislaliile și dizartriile. De teama pronunțării unor sunete, copilul începe să se bâlbâie. La aceștia mai ales, tulburările în metabolismul calciului favorizează apariția bâlbâielii. Literatura mai citează printre cauze și supraîncărcarea vorbirii copilului, la o vârstă când
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza ritmul mijlociu în orice moment al vorbirii, a vorbi cu glas moderat și adânc, a nu neglija pronunțarea integrală a vocalelor și chiar prelungită și a-și preciza bine în minte formularea ideilor, iar apoi în exprimare să respecte regulile mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și a familiei, în timp ce bâlbâiala secundară sau reactivă, apărută după o bună perioadă de vorbire normală e mai greu de corectat. Aceștia, arată prof. Ghiliarovski, au o tulburare specifică funcțională, de natura fiziologică, disco ordonatoare a vorbirii. Tulburările convulsive ale ritmului sunt provocate de unele tulburări neurologice și psihice acute. Deși e legată de stări nevrotice, în ansamblu bâlbâiala nu se acoperă prin noțiunea de nevroză întotdeauna. În momentul traumei psihice (spaimă, furie, jignire), copilul se află într-o puternică stare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bâlbâielii. Tot acest autor face observația că ar exista o consecutivitate în formele bâlbâielii: clonică, clono-tonică, tonică. Ipoteza lui despre clonus ca predecesor al tonusului, contrazice realitatea, căci în foarte multe cazuri, balbismul apare dintr-o dată în forma tonică. Tulburarea ritmului este determinată de tulburarea raporturilor juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc sunete, silabe sau cuvinte suplimentare (paraziți) care, chipurile îi ușurează vorbirea. Se obține astfel o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pulmonare, dozând volumul de aer în funcție de lungimea sintagmei de comunicat. Se introduc în mesaj cuvinte scurte, care încep cu vocale, apoi și consoane. Se fac exerciții de numărare după o inspirație prelungă, iar în expirație se numără, se vorbește în ritm mediu. În prima etapă exercițiile sunt asociate cu logopedul, în etapa a doua le execută reflectat (singur, după model), iar în etapa a treia le execută independent, trecerea făcându-se treptat. Metodica conversației Se aplică tot treptat, de la întrebări ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se trece apoi la întrebări (pe bază de imagini) care solicită un răspuns complet deosebit de întrebare, deci trecerea se face treptat de la o vorbire ușurată la cea independentă. În esență vorbirea lui va trece de la ușor la complicat, de la un ritm încetinit la cel normal. Chiar etapa vorbirii independente are grade de dificultate. Se pornește de la descrierea pe imagini, vederi, etc. Se continuă cu texte literare ușoare, dar interesante, apoi mai complicate, cerându-le reproducerea conținutului pe bază de idei principale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
are grade de dificultate. Se pornește de la descrierea pe imagini, vederi, etc. Se continuă cu texte literare ușoare, dar interesante, apoi mai complicate, cerându-le reproducerea conținutului pe bază de idei principale, apoi libere. Logopedul urmărește respirația corectă și păstrarea ritmului mediu pe tot parcursul corectării. De reținut că, la formele grele de balbism și vocabularul este sărac, ceea ce afectează ritmul vorbirii și chiar expresivitatea ei (elemente de prozodie). Iată deci că nu lucrăm numai asupra ritmului. Pentru cei cu vocabular
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]