26,132 matches
-
desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia și mai departe, în Transilvania și Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, pește, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau în țară obiecte de îmbrăcăminte și podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii. Importanța care se acorda Calafatului
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
-lea. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor îngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane. Era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848. Timișoara avea
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848. Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
această categorie se include și Avrig-ul, pe lângă Bungard, Cârța, Orlat, Săsăuși, Ludoș, Fofeldea sau Topârcea. Reglementarea propriu-zisă a păstoritului oierilor mărgineni în Țara Românească se face cu începere din 1721, prin întocmirea unui regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
începere din 1721, prin întocmirea unui regulament,în care erau prevăzute locurile de vamă, unde se făcea numărarea oilor și eliberarea „țâdulelor”, după achitarea taxelor vamale 1,5 fl., pentru 600 de oi. Numărea oilor se realiza la Turnu Roșu, ”vama cea mare”, sau la Poiana Neamțului de lângă Avrig. Pentru trecerea turmelor se îngăduia oierilor să folosească drumuri largi de 15 stânjeni (30 metri), numite „drumurile oilor”, fără ca proprietarii terenurilor respective să ceară vreo despăgubire. Printre comunele considerate „pertinentiae” ale Sibiului
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
de municipiul București, la nord de municipiul Ploiești și la sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București - Ploiești - Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul. Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen. Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen. Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433. La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta. Municipiul este situat pe șoseaua europeană E576 (DN 17) la o distanță de aproximativ 70 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
politic al descălecătorilor maramureșeni, întemeiat fiind de Dragoș Vodă odată cu Principatul Moldovei”." Prima mențiune scrisă despre Câmpulung Moldovenesc și cunoscută până acum datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, "„mai jos de Câmpulung”". Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare frecvent în documentele epocii, în hrisoave și urice din vremea domnitorilor Ștefan cel Mare (1457-1504), Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517) sau Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care dăruiesc mănăstirilor munți și
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Eminescu într-un articol: "„Celula constituitivă a vechilor sate române este republica țărănească, precum s-a păstrat mult timp la Câmpulung (în Bucovina) și la Vrancea.”" În anul 1717 Mihai Vodă Racoviță poposește și el în zona Câmpulungului, ridicând la Vama un monument numit până astăzi „Stâlpul lui Vodă”, în amintirea victoriei asupra trupelor austriece. Monumentul este un monolit în formă de columnă pătrată, de 3 metri înălțime, cu o pălărie piramidală de piatră așezată pe vârf. Pe pereții monumentului sunt
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a oricui moșie, al
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a oricui moșie, al șasele pentru vinul ce
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de căi ferate. În 1938, este inaugurată linia ferată Vatra Dornei-Cluj-Napoca, prin Floreni și Ilva Mică. În perioada 1888-1918, orașul Câmpulung Moldovenesc cunoaște o evoluție puternică, fiind influențat de construirea căii ferate principale și a celor două ramificații: una de la Vama spre Moldovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. Ca urmare, în această perioadă apar în zonă numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. De asemenea, se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri de fier, cupru
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune. Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus, Gura Beliei, Nistorești și Surdești, având în total 2814 locuitori; o școală deschisă în 1864 (după ce începând cu 1850 localnicii deja plăteau un învățător) în care învățau
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Breaza, prin muntele Gurguiata”. Începând din luna mai 1790, „drumul Prahovei” a obținut recunoașterea oficială ca drum comercial de mare importanță, Divanul Țării Românești luând o hotărâre în acest sens. Din anul 1834, prin dispoziția domnului Alexandru Ghica, a funcționat vama în Breaza de Sus, fiind mutată de la Câmpina. Aceasta era amplasată pe locul actualei Casei de Cultură, stația de poștă fiind în apropiere, pe lângă strada Morii. După anul 1852 a fost relocalizată la Predeal, pe locul fostului parc al orașului
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
sunt ortodocși (95,98%). Pentru 3,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Breaza au fost descoperite vestigii din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană. Populația acestei localități a cunoscut o importantă creștere după declararea acesteia ca vamă pentru negustori, devenind în jurul anului 1900 cea mai populată așezare subcarpatică. La primul recensământ după atestarea sa documentară, Breaza avea 11 122 de locuitori, urmând ca 10 ani mai târziu, la 15 martie 1966, populația să crească cu mai mult
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
atunci în aceată localitate nou înființată. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, Zimnicea a fost reședința județului Teleorman. Însă datorită neînțelegerilor dintre boieri și negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele. Din 1860 Zimnicea a devenit punct de vama. În timpul războiului de independență (1877 - 1878), a fost sediul de campanie al trupelor rusești și românești care treceau în Bulgaria pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman. Și tot în timpul războiului de independență a fost din nou reședința de județ pe
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port = 5 linii de garare. c) Transportul naval: Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea - situat la 2 km de oraș. d) Feribot: Punctul de trecere a frontierei către Bulgaria prin Zimnicea - Svishtov - Vama Zimnicea este funcțional, trecerea se realizează cu unul din cele mai mari bacuri de pe fluviul Dunărea, cu o suprafață desfășurată de 600 mp și o capacitate de 4 Tiruri sau 20 autoturisme sau 7 camioane sau 8 autocare. http://www
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Țăranii dependenți-pareci au rămas pe loturile lor, dependenți de pronoiarii bizantini sau latini. Arhonții greci își puteau transmite pronoia ereditar. În Imperiul de la Niceea , organizarea militară era pe baza bunurilor stratiotice și sistemului pronoiar. Mulți indivizi obțineau locuri de pescuit, vămi și mine sub formă de pronoia, doar că unii pronoiari obțineau posotes-ul de la pareci, alții îl realizau din taxele pentru locurile de pescuit, taxele vamale sau din veniturile minelor. S-a emis documentul "Formular pentru atribuirea de pareci unui pronoiar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
influențe slave mai mici și apropape total lipsită de împrumuturi lexicale maghiare. La nord de Dunăre, populația romanică asimilează elementele slave și, odată cu ele, un important lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici, între
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
Reginei. Actele Parlamentului Britanic nu se aplică în acestea decât dacă este stipulat în mod explicit, dar acest lucru este din ce în ce mai rar. Guvernul Britanic este singurul responsabil pentru apărarea și reprezentarea internațională a dependințelor, dar fiecare insulă are responsabilitatea gestionării vamelor și a imigrației. Dependințele se află în responsabilitatea Departamentului pentru afaceri Consituționale ale guvernului britanic, până în 2001 ele fiind sub responsabilitatea ministerului de interne ("Home Office"). Proximitatea culturală și constituțională între insule și Regatul Unit a dus la o serie
Insulele Canalului () [Corola-website/Science/296832_a_298161]
-
cu capre negre, aduse din Munții Retezatului. Tabăra Harțagu este așezată în Munții Buzăului, la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe malul râului Buzău și al pârâului Harțagu. Tabăra se află în clădirea unde se afla "Cheia Buzăului", fosta vamă a Buzăului, la 100 km de orașul Buzău. Din Harțagu pleacă principalele trasee turistice către Munții Siriu, Vrancei, Penteleu și Podul Calului. Băile Siriului a fost o stațiune folosită pentru un sezon scurt (1 iunie -1 octombrie), dispune de trei
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]