26,075 matches
-
de la primul loc de muncă sau prima ocupație la alt loc de muncă sau altă ocupație. De obicei, aceasta înseamnă un salariu mai bun, status mai ridicat, creșterea ocupațiilor cu guler alb și declinul ca număr al celor cu guler albastru. Mobilitatea intergenerațională este mai interesantă pentru sociologi deoarece oferă posibilitatea de a estima măsura în care inegalitatea se construiește în societate. În momentul actual, în toate economiile cu clase sociale mulți oameni muncesc acum în ocupații "mai bune" pur și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se revelă astfel tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
mică a Veronicăi) de revelion 1891; în octombrie publicase colajul de mai sus în decembrie-ianuarie vine logodna (și vor avea doi copii), deci este de presupus că prin ea le-a cunoscut. Pachetul editat în anul 2000, „pachetul cu panglică albastră” cum era cunoscut de către G.T.Kirileanu prin anii ’40 ai secolului trecut, este preluat, însă, de la moștenitorii celeilalte fiice a Veronicăi, Valeria, fata mai mare născută în 1866. Este de presupus că cele două surori nu-și împărțiseră încă manuscrisele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zile. Când ajunge la versurile: Rând pe rând și-ncet în tristul țintirim bătrân și sfânt Lin se scutur liliecii clătinați de-al nopții vânt Beldiceanu sare din fundul patului și spune că el vede versurile acestea într-o culoare albastră. Unii zâmbesc, crezând că Beldiceanu vrea să și bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu are ceea ce se cheamă „audiție clorată”. Probabil că pentru el litera / este de culoare albastră și, predominând litera /, culoarea predominantă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
versurile acestea într-o culoare albastră. Unii zâmbesc, crezând că Beldiceanu vrea să și bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu are ceea ce se cheamă „audiție clorată”. Probabil că pentru el litera / este de culoare albastră și, predominând litera /, culoarea predominantă a totalului acestor versuri trebuie să fie cea albastră. De atunci s-a legat, între Gruber și Beldiceanu, o prietenie specială, o intimitate care excludea prezența multor dintre obișnuiții cercului nostru literar. Și Beldiceanu s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu are ceea ce se cheamă „audiție clorată”. Probabil că pentru el litera / este de culoare albastră și, predominând litera /, culoarea predominantă a totalului acestor versuri trebuie să fie cea albastră. De atunci s-a legat, între Gruber și Beldiceanu, o prietenie specială, o intimitate care excludea prezența multor dintre obișnuiții cercului nostru literar. Și Beldiceanu s-a supus unor experiențe, unor cercetări asupra minții lui, care au contribuit să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toate se pierdură / Un înger de-a ’ncetat a fi femee”, sau, și mai explicit: „De ce nu mai ești înger, ci femee, / De ce te-ai stins în lumea mea... Marie.” Pentru Eminescu femeea are un minim absolut: Eva (din „Floare albastră”, de pildă) și, pentru că există acest minus absolut, are un plus necesar absolut care este Fecioara Maria. Cred (și am argumentat în cărțile mele de ce) că volumul său de poezii, construit de el însuși, trebuia să se încheie cu „Rugăciune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare și merg la o fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul flăcăilor!"366 Tot în această dimineață, când merg la muls vacile, fetele iau apă în doniță, se spală și rostesc: "Apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și ce-ai ales; Ai lăsat floarea de fragă, / Mândra care ți-a fost dragă."157 Alteori, relația dintre om și cosmos este prefațată de refrenul tematic care este reluat în plan semantic ca motiv al devenirii: "Foaie de floare albastră, / Cântă mândra la fereastră, / Cântec din Moldova noastră; Cântec drag de moldovean / Alduit de-un pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și puterea lui."55 În creația folclorică arhaică românească, fiecare anotimp are o cromatică proprie (v. cromatica împăraților din basmele populare); astfel, primăvara se reprezintă prin culoarea roșie, vara are drept blazon culoarea verde sau galbenă, toamna este neagră sau albastră, iar albul descrie anotimpul iarna.56 În Bucovina, sărbătorile pe care se măsoară anotimpurile sunt puțin diferite: ziua de Sfântul Gheorghe este considerată prima zi de primăvară, Duminica Mare (Rusaliile) este început de vară, Ziua Crucii dă semn de toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au reprezentat un impuls și un catalizator al tranziției de la filozofia timpurie la filozofia mai târzie a lui Wittgenstein. Este acea tranziție care va putea fi urmărită în numeroase manuscrise, ca și în note dictate de Wittgenstein studenților, în Caietul albastru și în Caietul brun. Forma matură a ceea ce comentatorii au numit filozofia târzie a lui Wittgenstein o constituie manuscrisul Cercetărilor filozofice, un text la care va lucra mulți ani, începând cu toamna anului 1936. În comparație cu acea existență de „sfânt nefericit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
va întâmpla ceva cu el atunci, prin aceste note, vor fi păstrate unele rezultate ale gândirii sale. În anii 1934-1935, Wittgenstein a dictat câtorva din studenții săi favoriți acele texte care au fost publicate, după moartea lui, cu titlurile Caietul albastru și Caietul brun. Își dorea însă ca accesul la aceste însemnări să fie strict limitat. Ele urmau să fie puse la dispoziția altor persoane numai cu aprobarea lui expresă. Wittgenstein protesta împotriva oricărei relatări publice a vederilor prezentate în lecțiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui Engelmann a fost că dacă în Tractatus găsim întrebări și răspunsuri, apoi mai târziu Wittgenstein ar fi trecut de la forma categorică a propoziției la întrebarea socratică.27 Iar Alice Ambrose, una din persoanele căreia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru, a exprimat opinia că pentru el Tractatus-ul era deja de pe atunci „filozofie în sens tradițional“28. În sfârșit, Stephen Toulmin, care a fost studentul lui Wittgenstein în anii 1946-1947, aprecia că în măsura în care dezvoltă un demers transcendental, adică urmărește să identifice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ascultă sau citește cât mai multe sugestii și imbolduri pentru căutările proprii. Alice Ambrose, care a editat note luate la lecțiile lui Wittgenstein din anii 1932-1935 și a făcut parte din grupul de studenți căruia Wittgenstein i-a dictat Caietul albastru și Caietul brun, își amintea: „Comparat cu limbajul Tractatus-ului, care folosea cuvinte într-un sens neobișnuit, de exemplu «obiecte» și «imagini», sau introducea noi expresii, ca «propoziție elementară» și « stare de lucruri atomară», limbajul lecțiilor sale nu prezenta enigme. El
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de amintiri pentru un anumit scop.“ (§ 127) „Care este țelul tău în filozofie? - Să-i arăți muștei ieșirea din sticla de muște.“ (§ 309) Multe însemnări ale lui Wittgenstein, începând cu cele care au fost publicate sub titlurile Gramatică filozofică, Caietul albastru, Caietul brun și continuând cu Cercetările filozofice, sugerează că acele încurcături și înfundături ale gândirii care pot fi identificate în dezbaterile și controversele filozofilor sunt cauzate de incapacitatea acestora de a lua în considerare și de a examina alternative față de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
modern un loc proeminent ocupă atât tendința de a pune în evidență ceea ce este general în raport cu ceea ce este particular și specific, cât și convingerea că orientarea analitică a gândirii și exactitatea noțiunilor reprezintă un câștig în toate împrejurările. În Caietul albastru, Wittgenstein acuză ceea ce numește „setea noastră de generalitate“ și „atitudinea disprețuitoare față de cazul particular“20. Ea se exprimă în tendința de a socoti că ceea ce este comun cazurilor particulare este întotdeauna mai important decât ceea ce le deosebește. Este un mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de exemplu că apa este constituită din hidrogen și oxigen, în timp ce în filozofie noi cunoaștem de la început toate faptele de care avem nevoie.26 2. În ce constă semnificația unei expresii a limbajului? Tema ocupă un loc central în Caietul albastru, în Caietul brun, în multe paragrafe de la începutul Cercetărilor. Termenul de referință al discuției este intuiția că semnificația unui cuvânt este ceva care corespunde cuvântului. Tocmai această intuiție constituie punctul de plecare al diferitelor teorii ale semnificației, care au fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o educație filozofică standard vor avea impresia că înțeleg un text abia atunci când reușesc să identifice în el anumite concepte conducătoare și elaborări teoretice. Îmi aduc aminte că acum două decenii, când citeam și discutam într-un mic grup Caietul albastru și Caietul brun, și noi ne străduiam din răsputeri să le identificăm, că ne simțeam pe teren mai sigur abia atunci când aveam impresia că am reușit. Modul cum reacționează și astăzi mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
n.) Ultima descriere a înfățișării reginei Suediei aparține unui anonim, intrând astfel în sfera literaturii apocrife:„Are peste șaizeci de ani, este mică de statură, foarte grasă și bondoacă. Pielea, vocea și trăsăturile sunt bărbătești: un nas mare, ochi mari albaștri, o bărbie dublă cu urme de barbă și o buză inferioară proeminentă. Părul său, castaniu deschis, potrivit ca lungime, este pudrat și nepieptănat. E îmbrăcată cu o haină bărbătească din satin negru [...] și încălțări bărbătești[...]“ (trad. n.) 24 Datorită comportamentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o serie de simboluri ale lui Isis. Conform legendei este soția și sora lui Osiris, regele soare. În plus, în cele mai multe reprezentări pictografice, Isis este înfățișată alături un crin de apa (floeur de lis in franceză, n.n) de culoare albastră (Foto nr.9, Foto nr. 10., Anexă). Vehiculul cu care se deplasa era o corabie, fiindcă era și zeița navigației (Foto nr. 11 Anexă). în astrologie reprezintă planeta Sirius, care este cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rândul său acest simbol. Din punct de vedere istoric apocrif, între simbolurile folosite de Isis și simbolurile inscripționate pe sigiliile familiei de Burbon și ale orașului Paris este o similitudine evidentă. Familia de Burbon folosește Floarea de Crin, pe fond albastru, Orașul Paris are ca simbol o barcă cu trei flori de crin. Acest simbol este folosit chiar și în secolul nostru.(Foto nr. 15, Foto nr. 16, Anexă) Din punct de vedere istoric oficial, Ludovic al XIV-lea oferă pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
venit a nobilimii - și a favorizat comerțul - care era sursa de câștig a burghezimii. Mulți nobili sărăciți au acceptat compromisul unor mariaje cu persoane din pătura de mijloc a societății, urmărind bunăstarea economică personală, în detrimentul păstrării nealterate a originilor sângelui albastru. Mișcarea ascendentă a burghezimii l-a ajutat pe Ludovic în eforturile sale de a slăbi puterea economică a nobililor.„ De-a lungul secolului, monarhia și burghezia au continuat să se îmbogățească pe cheltuiala nobililor, iar înnobilarea persoanelor obișnuite a continuat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
palatine. Lucrarea, intitulată Secret Memoirs of the Court of Louis XIV de Charlotte-Elisabeth, duchesse d'Orléans a fost publicată la Londra în anul, 1895, după manuscrisul original:„El [Marchizul] a sosit sâmbătă dimineață, arătând foarte bine și purtând o [haină albastră brodată cu aur și argint] în stilul celor purtate în 1663. Intrând în camera regelui, a îngenunchiat... Regele i-a spus că nu l-a chemat atâta vreme pentru că inima i-a fost rănită, însă acum îl chemase din toată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întâmpla nimic rău.“ Aceleași memorii oferă detalii despre înfățișarea viitoarei curtezane regale:„Fața sa era atât de cunoscută, încât nu mai este nevoie să o descriem; a fost descrisă ca fiind imaginea creștină a lui Venus a Franței. Ochii săi, albaștrii ca ochii martirelor virgine, erau arareori văzuți; zâmbetul era grațios; deși avea o gură mare, cei care au iubit-o au admirat-o, dar rivalii săi, și Bussy, ecoul geloziei întruchipate, au pus acest lucru pe seama danturii neregulate; era fragilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din paie de ovăz, cu zahăr candel, cu semințe de orz. Deosebit ce eficient era considerat ceaiul din spin albastru și coada șoricelului. Sirop de ridiche neagră, preparat astfel: se ia o ridiche mai mare, se scobește și se pune În loc zahăr sau miere de albine. După 2-3 ore, se obține un sirop, din care se iau 1-2 lingurițe, Înainte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]