25,771 matches
-
de cuțit, care se pun în tavă și se ung cu ou. Se toarnă umplutura pe turte și se ung iar cu ou. Se dau la cuptor ca să se rumenească, iar la final, se pudrează cu zahăr. PRAJITURA DELICIOASA Se ard auriu 10 linguri de zahăr, apoi se sting cu 100 g apă și se face un sirop. Se ia o pâine proaspătă, se taie felii, care se însiropează, apoi se așează într-o cratiță peste care se pune o budincă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
4 linguri de margarină, 4 linguri de zahăr pudră și 2 linguri de ness. Deasupra, compoziția se unge cu 3 linguri de gem de caise și, după dorință, presărăm cu nucă măcinată. PRAJITURA DE ZAHAR ARS Crema - se pune la ars până se rumenește zahăr 250 g, apoi se adaugă 150 g unt și se mestecă mereu pe foc. Când s-a topit, se pune treptat untul și 2 linguri de făină, se adaugă 250 ml lapte și treptat, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi se adaugă 100 g ciocolată și 100 g fulgi de nucă de cocos. Se ia de pe plită și se pun 3 ouă întregi, unul câte unul. La final, după ce se răcește, se poate pune pe foi. CREMA DE ZAHAR ARS CU CACAO Punem într-o cratiță 200 g zahăr la ars; separat batem spumă 10 ouă cu 300 g zahăr, apoi adăugăm un plic de zahăr vanilat și o tablă de ciocolată topită. Punem compoziția peste zahărul ars și dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
nucă de cocos. Se ia de pe plită și se pun 3 ouă întregi, unul câte unul. La final, după ce se răcește, se poate pune pe foi. CREMA DE ZAHAR ARS CU CACAO Punem într-o cratiță 200 g zahăr la ars; separat batem spumă 10 ouă cu 300 g zahăr, apoi adăugăm un plic de zahăr vanilat și o tablă de ciocolată topită. Punem compoziția peste zahărul ars și dăm la cuptorul încins timp de 20 de minute. Se servește rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și măcinată. Compoziția se fierbe timp de 5 minute, apoi imediat se umplu foile. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (2) 250 g zahăr, 250 g miere, 250 g nucă, 250 g unt sau margarină și 2 linguri de cacao; se arde zahărul și se amestecă cu celelalte ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (3) 400 g zahăr, 400 g unt, 200 g nucă măcinată și 4 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (3) 400 g zahăr, 400 g unt, 200 g nucă măcinată și 4 ouă. 200 g zahăr se pun la ars caramel, peste el se pune untul și se amestecă, apoi se pune zahărul, nuca și ouăle, pe rând, câte unul și se amestecă bine în clocot. După preferință, se poate pune nucă măcinată și rahat. CREMĂ PENTRU FOI NAPOLITANĂ (4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Niciodată nu ieși nepătat din lupta vieții” - Renan. Dar și știri, ca următoarea, a publicat Aurora: „O 24 groaznică nenorocire s‐ a revărsat asupra populației din Lespezi. Tot orășelul a fost consumat de flăcări; aproape o sută de case au ars și peste o sută de familii au rămas pe d rumuri. Să venim în ajutorul văduvelor și copiilor rămași pe drumuri, fără un ajutor, fără un căpătâi unde să‐și plece capul”... (nr. 12 din 2 octombrie 1899). Costă anual
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Buletinului Ligei Culturale din Bârlad, drept „o puternică pavăză față de propaganda nemțească”, mai ales că”oficialitatea nu pune nici un frâu acestor îndrăznețe uneltiri...” steagul și visul foii, ca și a tuturor românilor fiind „unirea noastră cu românii din Bucovina și Arde al”. Redacția, administrația și sediul Ligei Cultura le - la Casa Națională. Comitetul Ligei Culturale Bârlad este alcătuit din: președinte: colonel D. Tocineanu, vicepreședinți - C.V. Slobozianu și Corneliu Droc, casier Artur Anast asiu, membrii în comitet - Victor Arteni și Const. Popescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi din Gura - Idriciului - Fălciu a ars cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca și celelalte, actul era scris pe pergament, cu litere chirili ce, în limba slavonă veche și avea pecete domnească și peceți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alterare a creației divine”, o stare de „impurificare”, iar bolnavul psihic un „posedat”. Din acest motiv, nebunia este condamnată, iar bolnavul psihic evitat sau izolat ca infamat. În decursul istoriei, considerați ca „posedați de diavol”, mulți bolnavi psihici au fost arși pe rug, ca act purificator, sau încarcerați în azile speciale. Ulterior, de la „culpabilizare” nebunia s-a deplasat în registrul „rușinii”. A fi bolnav psihic este o rușine care trebuie ascunsă. Acest aspect poate fi întâlnit și astăzi în medicină când
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Campos, inginer naval pe care Pessoa îl imaginează născut la Tavira, în 1890: În fața frumuseții pe care cei vechi n-au cunoscut-o,/ O, roți, o mecanisme nemu-rrrrrrrr-itoare! O, zgomote asurzitoare de azi, mi se usucă buzele/ capul îmi arde de dorința de a vă cînta/ cu preaplinul senzațiilor mele/ același cu al vostru, O, mașini! Ah, de-aș putea să mă exprim ca un motor! Să fiu asemenea unei mașini perfecte,/ să pot triumfa în viață precum ultimul model
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
familie care înainta în șir indian: tatăl, apoi mama, urmată de copii, de la cel mai mare la cel mai mic. Ne-au privit cum treceam și mi s-a părut că nimic nu se vedea pe fața lor. Soarele tropical ardea și, în afară de siluetele lor, nici o umbră nu unduia pe serpentinele din coasta muntelui. Povîrnișul drumului era mîncat de ape, blocat de bolovani. Pentru oamenii "civilizați" traseul în Jeep era istovitor. Pentru a ajunge în sat era nevoie de mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
elle aurait pu être (Istoria civilizației europene, așa cum ar fi putut fi). Filosoful francez merge pînă la capătul unei exercițiu riscant. Autorul se amuză spunînd că textul său este traducerea unui manuscris latin al unui călugăr din ordinul Fraților Predicatori, ars pe rug de Inchiziție la Roma, în 1601. Călugărul povestește, în stil propriu, istoria occidentală din secolul I pînă în secolul al IX-lea. În Cuvîntul înainte al cărții sale, Renouvier notează: "Scriitorul imaginează o ucronie, o utopie a trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ne scoatem ochii și inima/ pe masă// noi oamenii sinceri/ noi nu avem arme/ atacăm fără gloanțe murim fără discursuri” etc.) și profesează, în termeni modernist-alegorici, angajarea existențială ardentă („lumânările tuturor vieților scad/ fiecare unde e ascunsă / numai a mea arde și crește se consumă și crește/ din flacăra ei se clădește și rodește/ o și eu am să mor și de moartea mea se moare/ dar eu voi da foc cerului cerul/ va surâde acestui incendiu”). Poemele pot fi considerate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Astfel, la 13 ianuarie 1915, notează: „Gândurile mele sunt obosite. Nu văd lucrurile proaspăt, ci într-un mod obișnuit, fără viață. Este ca și cum o flacără s-ar fi stins și trebuie să aștept până când ea va începe din nou să ardă.“ (Ibidem, p. 54.) Mai târziu, la 31 martie 1917, îi scria noului său prieten Paul Engelmann: „Lucrez destul de intens și mi-aș dori să fiu un om mai bun și să am o minte mai bună. Acestea două sunt, de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar exista o deosebire semnificativă între magie și religie.60 354 GÂNDITORUL SINGURATIC El susținea că toate ritualurile magic religioase răspund nevoilor sufletești ale oamenilor, că pentru aceștia important este, în primul rând, ceea ce le oferă actul săvârșirii lor: „A arde o efigie. A săruta imaginea celui iubit. Acestea nu se bazează firește pe o credință într-un anumit efect asupra obiectului pe care îl reprezintă imaginea. Ele urmăresc o satisfacție și o ating. Sau mai degrabă ele nu urmăresc nimic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sistemul imunitar pierde lupta și devine pozitiv la reacția intradermică. Această reacție evidențiază că în organismul pacientului s-a instalat un focar de tuberculoză. Dacă reacția la tuberculină este pozitivă în cazul unui animal, acel animal se omoară și se arde, pentru a preîntîmpina apariția de noi infectări cu bacilul din animalul bolnav. În timpul vaccinării apar următoarele probleme : 1.Cantitatea de viruși introduși în organism este foarte mare. În cazul oreionului infectarea se face cu particule de salivă. Pentru a remedia
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
apa. Aceste cicluri sunt importante funcționării întregului organism. în explicarea Ciclul reductiv în care elementele sunt așezate ca în ciclul constructiv dar se citesc invers. Lemnul absoarbe apa. Apa corodează metalul. Metalul ia naștere din pămînt. Pămîntul stinge focul. Focul arde lemnul. Acest ciclu este important în armonizarea unor elemente ce unt contrare. Dacă avem două culori ce reprezintă două elemente alăturate în ciclul distructiv atunci se folosește pentru armonizare elementul ce se găsește între cele două elemente în ciclul reductiv
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
e al naibii de greu să alegi între toate felurile alea, unele cunoscute, altele de care habar n-am, de pildă cea cu ricotta. E și una cu migdale, dar și una cu ciocolată fondantă și una cu pepene galben. În depărtare arde vegetația, sunt dese incendiile în perioada asta a anului, iar fumul înălțat din spatele bărcilor ancorate în port desenează un peisaj pentru o bătălie navală. Sau privisem prea mult timp picturile lui Turner 29. Unul dintre avertismentele profesorului de estetică: să
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
că ... una giovane aristocratica, fu murata viva69. Ana lor nu a consimțit să-și aleagă zidurile, ele îi fură date ca pedeapsă pentru o dragoste nepotrivită cu statutul social. Când am ajuns la Milazzo, în provincia Messina, soarele începuse să ardă binișor, și pe vaporul către insule am încercat să mă ascund și de razele sale și de un ghid cicălitor care făcea paradă de cunoștințele lui în limbi străine. Repeta aceleași lucruri de nenumărate ori, în italiană, franceză, engleză, rusă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
sau pe cineva, și, instantaneu, ca și cum ai da la o parte dopul unei sticle, încep să iasă la iveală tot felul de lucruri pe care le-aș fi crezut definitiv pierdute. Andrei mirosea a grâu copt, poate de la pielea lui arsă de soare și de la cât timp petrecea în aer liber, și, ori de câte ori mă apropiam de el, îmi venea în minte un lan unduit, cu tot cu promisiunile lui: fie culoarea macilor, fie gustul pâinii. Mai întâi Strombolicchio, apoi Stromboli. Mai întâi un
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
A. Husar, Gesta Deorum per Romanos. O istorie a Romei imperiale, III. De la Valentinieni la regatele barbare din Occident, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 66-125. 21 P. Lemerle, Istoria Bizanțului, București, 1998, p. 51. Se pare că ar fi ars de viu, apud A. Husar, op. cit., p. 116. 22 Pentru amănunte în acest sens, a se vedea A. Husar, op. cit., pp. 151-157. 23 Ibidem, p. 130. 24 Apud A. Husar, op. cit., pp. 202, 244. 25 P. Lemerle, op. cit., p. 52
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea retrasă în colțuri obscure. Încordarea însăși a ideii e marcată de stilul conversațional, „abstract” și reflexiv până la proză. Misterioasele viziuni despre oraș ar putea fi, dacă roua harului ar arde pe blocuri, și mai impresionante, și mai convingătoare. NICOLAE MANOLESCU În mod paradoxal, teatrul lui Vișniec, deși ține de literatură prin materialul de construcție ce rămâne, totuși, cuvântul, este un teatru transverbal ce comunică nu prin autonomia replicilor, ci prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atîta credință încît să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sînt. 3. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fiu ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. 5. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mînie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]