25,767 matches
-
aceasta se numește ""dragoste de aproape"". În filozofiile laice, vorbim despre ""umanism"". Ea este o condiție necesară și esențială a vieții în grup. Ea apare la toate animalele sociale. Explicația fenomenului a fost dată în 1960 de către W. Hamilton, prin formularea "teoriei selecției legăturii parentale" (de înrudire). Fără a relua firul logic și demersul experimental al autorului și al succesorilor lui, faptul se poate schița pe scurt astfel: atitudinea de întrajutorare își explică existența ca trăsătură selectată prin faptul că ea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mulți biografi și istorici moderni văd totuși o corespondență între cele două ecuații. Trebuie totuși precizat că, din punctul de vedere al fizicei moderne, principiul expus de Émilie du Châtelet este corect în ceea ce privește energia cinetică (E) în mecanica clasică (în formularea modernă: E = (1/ 2)mv²), dar nu poate fi corelat cu echivalența masă-energie din concepția lui Einstein. În scrierile ei, Émilie du Châtelet s-a dovedit reprezentantă a gândirii iluministe. Un exemplu îl oferă ""Discours sur le bonheur"", în care
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
comentariile lui Eugen Munteanu ies în evidență și în versiunea românească a mării antologii de poezie medievală " Carmina Burana", alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, "Aeterna Latinitas" cuprinde în jur de opt mii de sintagme, expresii, maxime și formulări memorabile în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind apreciată ca fiind cea mai completă lucrare de acest tip. a) Eugeniu Coșeriu: “Eugen Munteanu, de la Iași, este un bun susținător al teoriei mele. Alți lingviști români, adică adepți efectivi, nu cred
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
acest subdomeniu sunt: • Analiza punctelor țări și slabe • Analiza potențialului intern și de piață • Măsurarea eficienței și a performanțelor • Evaluarea patrimoniului • Evaluarea tehnologică • Analiza poziției pe piață și față de concurență • Benchmarking • Analize tipologice și comparative • Analiza factoriilor de succes cuprinde formularea Strategiilor generice și a alternativelor strategice și aplicarea metodelor de management care au avut succes și au devenit consacrate cum sunt: Lean-Management , Reengineering Management , Managementul tranziției și al schimbărilor ș.a. Principalele Produse de consultanță din acest subdomeniu sunt: Misiunea întreprinderii
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
A fost nevoit să-l informeze pe Maniu că nu va mai putea sosi la timp. Datorită absenței iminente a lui Carol, marșul și-a pierdut scopul inițial iar Maniu a decis ca la Adunare să se axeze doar pe formularea unei moțiuni prin care să-i oblige pe liberali să demisioneze din Guvern. Ion Mihalache însă, a continuat să susțină desfășurarea marșului, care ar fi strâns adeziunea unui număr mare de oameni, preconizați a participa la adunarea partidului. Maniu s-
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
doi). Înainte de a le reaminti, trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
de la una la alta este independent de drumul ales (pentru a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V) a celor două volume păstrându-le în echilibru. Există mai multe formulări ale principiului al doilea. Aici se discută versiunea cea mai puțin cunoscută, aceea a lui Carathéodory: Versiunea lui Carathéodory este în general evitată în manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
versiunea cea mai puțin cunoscută, aceea a lui Carathéodory: Versiunea lui Carathéodory este în general evitată în manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În penultimul paragraf discutăm echivalența ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
o stare inițială "σ" și deformăm sistemul în mod cvasistatic până la valorile geometrice finale ale unei stări σ, valoarea finală "y" se va găsi undeva în acest interval „permis”; celelalte valori sunt realizabile prin procese necvasistatice. Drept consecință însă a formulării generale a principiului (P2), valoarea "y" nu se poate afla decât la una din "extremitățile" intervalului, și nu în interiorul lui. Într-adevar, să presupunem că s-ar afla în interior; atunci toate valorile dintr-un interval "I = (y-ε, y+ε
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
volum inițial "V" la unul mai mic "V" se încălzește; lăsat pe urmă să se dilate liber la volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm în ce sens formularea lui Kelvin(-Planck) a principiului al doilea este echivalentă cu cea a lui Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net asupra exteriorului schimbând căldură cu un
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
liber la volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm în ce sens formularea lui Kelvin(-Planck) a principiului al doilea este echivalentă cu cea a lui Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net asupra exteriorului schimbând căldură cu un singur rezervor". Cu alte cuvinte, folosind convenția "L" ≥ 0 dacă se efectuează lucru mecanic "asupra" sistemului
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
cuvinte, folosind convenția "L" ≥ 0 dacă se efectuează lucru mecanic "asupra" sistemului și "Q" ≥ 0 este căldura "preluată" de la un rezervor astfel că intr-un proces ciclic "L + Q" = 0 este posibilă numai alternativa "Q" ≤ 0, "L" ≥ 0. Arătăm că formularea lui Kelvin implică pe aceea a lui Carathéodory: fie "(x, ..., x)" valori date ale paramatrilor geometrici și considerăm energia internă ca parametru de-a lungul liniei paralele cu axa "x"; fie două puncte A, B pe această linie cărora le
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
x)" numai prin acțiuni mecanice adiabatice: datorită conservării energiei, lucrul mecanic trebuie să fie negativ, (efectuat de "către" sistem), ceea ce nu se poate. Deducem că toate punctele cu "U < U" nu sunt accesibile plecând din B prin procese adiabatice; deci formularea (P2) a lui Carathéodory este adevărată. Implicația inversă nu poate fi însă strict adevărată: precum am vazut, fără o experiență suplimentară, nu putem decide dacă într-un proces ireversibil, entropia scade sau crește; deoarece "∂U/∂S = T > 0", alternativa scăderii
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
punctele cu "U < U" sunt accesibile adiabatic, dar nu acelea cu "U > U". Pentru astfel de procese ciclice simple, ca cele din paragraful precedent, ar fi adevărat ca "L" ≤ 0, "Q" ≥ 0. Această echivalență numai „aproximativă” este de așteptat, deoarece formularea lui Kelvin-Planck conține un „semn” ("Q" ≤ 0, "L" ≥ 0), pe când aceea a lui Carathéodory este „neutrală”. Ea garantează însă că alegerea între cele două alternative este universală. Echivalența între formularea lui Kelvin-Planck și cea a lui Clausius ("nu există nici un
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Q" ≥ 0. Această echivalență numai „aproximativă” este de așteptat, deoarece formularea lui Kelvin-Planck conține un „semn” ("Q" ≤ 0, "L" ≥ 0), pe când aceea a lui Carathéodory este „neutrală”. Ea garantează însă că alegerea între cele două alternative este universală. Echivalența între formularea lui Kelvin-Planck și cea a lui Clausius ("nu există nici un proces ciclic al cărui singur rezultat este trecerea căldurii de la corpul rece la corpul cald") este demonstrată în multe cărți. Conceptul de entropie a fost introdus de Clausius ca formula 28
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
strict matematice. Publicată într-o revista de matematică, lucrarea a fost ignorată total de fizicieni un număr de ani, pâna când Max Born a schițat (1921) o prezentare didactică nouă a termodinamicii folosind argumentele lui Carathéodory. Max Planck a criticat formularea (P2) a principiului al doilea ca fiind prea departe de realitatea experimentală; el a oferit o deducție a existenței temperaturii absolute și a aditivității variațiilor de entropie pentru fluide cu doi parametri de stare folosind argumente înrudite cu cele ale
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
constantă "y = y(y, y ... y)" prin condiția de lucru mecanic adiabatic minimal pentru a atinge deformația descrisă de "(y, y ... y)" pornind de la o stare inițială dată. Lucrarea folosește această construcție pentru a defini entropia și temperatura absolută evitând formularea (P2). Aceleiași perioade îi aparțin și articolele privitoare la echivalența formulării (P2) cu cele "clasice" ale principiului al doilea. Articolul original al lui Carathéodory este din păcate greu accesibil. Cartea a lui Max Born conține o prezentare a teoriei. În
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adiabatic minimal pentru a atinge deformația descrisă de "(y, y ... y)" pornind de la o stare inițială dată. Lucrarea folosește această construcție pentru a defini entropia și temperatura absolută evitând formularea (P2). Aceleiași perioade îi aparțin și articolele privitoare la echivalența formulării (P2) cu cele "clasice" ale principiului al doilea. Articolul original al lui Carathéodory este din păcate greu accesibil. Cartea a lui Max Born conține o prezentare a teoriei. În articolul prezent, urmărim în detaliu atât articolul lui Carathéodory (pastrând și
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
din. Spiritul axiomatizării lui Carathéodory s-a păstrat în încercările recente de prezentare a termodinamicii în cadru abstract: dintre acestea, cea mai impresionantă este aceea a lui E. Lieb și J. Yngvason. O discuție extrem de clară și plăcută a diferitelor formulări ale principiului al doilea și a relației lor cu problema "săgeții timpului" (ireversibilității) este articolul recent al lui J. Uffink.
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Fizică în 1965 pentru contribuția sa în domeniul electrodinamicii cuantice împreună cu Richard Feynman (S.U.A.) și Shinichiro Tomonaga (Japonia), reconciliind , astfel, Mecanica cuantică cu teoria restrânsă a relativității. A avut de asemenea contribuții importante în teoria radiației sincrotrone. a dat o formulare paralelă a teoriei radiației sincrotrone,elaborată anterior și pentru prima dată de Isaak Pomeranciuk și Dmitri Ivanenko în anul 1944 în versiune cuantică. În acest domeniu a avut de concurat cu discipolii profesorului D.D. Ivanenko Arsenii A. Sokolov și I.M.
Julian Schwinger () [Corola-website/Science/311197_a_312526]
-
anilor 20 și începutul anilor 30 de Paul Dirac, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. Schwinger și-a însușit perfect opera acestor clasici ai științei. În anii războiului Julian Schwinger independent de Richard Feynman, Shin-Ichiro Tomonaga și Freeman Dyson au dezvoltat formularea matematică a electrodinamicii cuantice, astfel, ca aceasta să fie consistentă cu teoria relativității restrânse, formulată de Albert Einstein. Noua teorie conducea la o înțelegere mai bună a interacțiilor particulelor cu sarcină electrică, cum ar fi electronii,sau pozitronii cu electromagnetice
Julian Schwinger () [Corola-website/Science/311197_a_312526]
-
sacrificiu afirmarea drepturilor naționale împotriva unor forțe copleșitoare, a constituit și un temei însemnat al acesteia. Eroica acțiune a sa, continuă și astăzi în clipe întunecate ale istoriei românești. Aceste împrejurări le amintesc, pentrucă ele sunt pietre de hotar în formularea și legitimarea revendicărilor noastre naționale și pentrucă din această luptă venim cei mai multi dintre noi." "Luând conducerea Ligii Românilor Liberi sunt călăuzit de convingerea că acțiunile noastre în lumea apuseană trebue să fie inspirate de principiile și tradițiile, care vădindu-se
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
eleganței prezentării care se obține astfel, cât și a relativei celebrități a disputei asupra ei, merită „osteneala” de a se urmări demonstrația. În cele ce urmează, pentru definițiile unor termeni se face referire la articolul principal asupra acestei probleme. În formularea lui Carathéodory, principiul al doilea este: Pentru construcția suprafețelor de entropie constantă, se folosește o versiune mai restrânsă (P2') a principiului (P2), în care ne mărginim la procese adiabatice "cvasistatice" (reversibile). Cantitatea de căldură transmisă într-un proces cvasistatic unui
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
oferit alte demonstrații, sau folosind teoreme generale de integrabilitate, sau arătând că, dacă DQ nu este integrabilă, atunci (P2') este falsă și orice punct din vecinătatea lui "P" este accesibil adiabatic. Există și posibilitatea de a deduce direct din alte formulări ale principiului al doilea existența suprafețelor de entropie constantă.
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]