27,010 matches
-
început să apară fotografii de familie. În unele case pe perete era pus un ceas de lemn, tip orologiu, care suna sau cânta din oră în oră. Lenjeriile de pat și cuverturile cu care erau acoperite se confecționau toate în gospodărie, cum sunt de exemplu: cearșafuri (lepedeie), pături (pricoițe), perine, covoare frumos colorate, etc. Camera de locuit se ,văruia” de două ori pe an (la Paște și la Crăciun), care era în acelaș timp o curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în gospodărie, cum sunt de exemplu: cearșafuri (lepedeie), pături (pricoițe), perine, covoare frumos colorate, etc. Camera de locuit se ,văruia” de două ori pe an (la Paște și la Crăciun), care era în acelaș timp o curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală mai avea în plus construcțiile: șura cu două grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau batoza (pentru treierat grâul). În secolul XIX , în curtea cu pământul bătătorit a șurii se făcea ,îmblătitul” grâului, treerarea manuală a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din piatră sau cărămidă, la proprietarii mai bogați. Referitor la acoperișul șurii se știe că acesta a fost la început de paie sau șindrilă, iar în secolul XX s-a trecut la acoperirea cu țiglă. În secolul XIX-XX în curtea gospodăriei a mai apărut o mică clădire, formată din 1-2 camere, în care se făceau o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
starea materială a gospodarului în curte se mai găsea o magazie de mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile erau dispuse la distanțe mai mari, fiind spațiile mai aerisite. Curtea gospodăriei în care se desfășurau toate activitățile curente zilnice era
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile erau dispuse la distanțe mai mari, fiind spațiile mai aerisite. Curtea gospodăriei în care se desfășurau toate activitățile curente zilnice era denumită ,ocol”. Satul Livadia, așezat la începutul văii Streiului, avea în componență locuitori care nu erau prea bogați deoarece
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile erau dispuse la distanțe mai mari, fiind spațiile mai aerisite. Curtea gospodăriei în care se desfășurau toate activitățile curente zilnice era denumită ,ocol”. Satul Livadia, așezat la începutul văii Streiului, avea în componență locuitori care nu erau prea bogați deoarece suprafețele de pământ deținute erau reduse și calitatea solului terenurilor era de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din sat s-au angajat îndeosebi la C.F.R., devenind navetiști cu un regim de lucru de câte o jumătate muncitor și cealaltă jumătate agricultor. Acest lucru era posibil de realizat prin continuarea activității începute la serviciu cu lucrul în mica gospodărie sau ,făceau zile de muncă” la colectivă. În timpul perioadei comuniste, muncile agricole și creșterea vitelor, reducându-se prin statutul G.A.C.-urilor, țăranii au început să se îngrijească predominant de gospodăria individuală. Având un anumit salariu de la intreprindere și produsele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
continuarea activității începute la serviciu cu lucrul în mica gospodărie sau ,făceau zile de muncă” la colectivă. În timpul perioadei comuniste, muncile agricole și creșterea vitelor, reducându-se prin statutul G.A.C.-urilor, țăranii au început să se îngrijească predominant de gospodăria individuală. Având un anumit salariu de la intreprindere și produsele legumicole recoltate de pe lotul ajutător, familiile își puteau permite să țină câte un porc și păsări, ceea ce le asigura hrana necesară. Starea materială mai bună a locuitorilor în perioada anilor 70-90
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
permite să țină câte un porc și păsări, ceea ce le asigura hrana necesară. Starea materială mai bună a locuitorilor în perioada anilor 70-90 le-a permis să-și să modernizeze casele și să betoneze curțile, schimbându-se în general aspectul gospodăriilor individuale, care poate fi perceput ca un element pozitiv al epocii de ,aur”, poate singurul. În case au apărut dotări cu aparate electrocasnice moderne: frigidere, mașini de spălat, televizoare, etc., ceea ce a condus la creșterea nivelului de trai în mediul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
confecționate în totalitate din fire de cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru introducerea unei tije de lemn, care avea la partea inferioară un disc cu care se ,bătea”vertical laptele până se separa la suprafață untul și jos rămânea ,zara”sau laptele bătut (se mai folosește și în prezent în unele gospodării), - bănieși - locuitori ai cătunului ,Valea lui Ion”din vecinătatea satului Livadia, care aveau meseria de dulgheri, producători de unelte agricole, - bilță - capcană pentru șoareci, - blăcii - unealtă pentru bătutul cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
semnificativ datorită modului de desfășurare și a multiplelor rele care au însoțit acest eveniment. Trupele sovietice ,eliberatoare”, ca și în alte părțiale teritoriului românesc, nu s-au purtat prea civilizat, au trecut la furat alimente și diferite bunuri materiale din gospodării, așa numita pradă de război. Trebuie totuși remarcat că pe teritoriul satului Livadia nu au fost evenimente majore, crime sau violuri care s-au produs pe alte meleaguri românești. Pentru siguranță, femeile tinere din sat se refugiau noaptea la rudele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
case era cu lămpi cu petrol), șosea asfaltată care introdusă prin sat (și nu pe lângă sat) își arată acum mai mult părțile negative, atât pentru viața satului (pericole de accidente), perturbarea activităților specifice, cât și pentru fluxul de circulație, modernizarea gospodăriilor din sat, asfaltarea curților, în case frigidere, băi, televizoare, etc. La aceasta a contribuit și părăsirea activităților tradiționale în gospodării (cultura cerealieră, păstoritul) activitatea în G A C fiind formală, populația în proporție de100% a devenit muncitoare la oraș (navetismul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mult părțile negative, atât pentru viața satului (pericole de accidente), perturbarea activităților specifice, cât și pentru fluxul de circulație, modernizarea gospodăriilor din sat, asfaltarea curților, în case frigidere, băi, televizoare, etc. La aceasta a contribuit și părăsirea activităților tradiționale în gospodării (cultura cerealieră, păstoritul) activitatea în G A C fiind formală, populația în proporție de100% a devenit muncitoare la oraș (navetismul a devenit una din coordonatele principale a satului). În G.A.C. lucrând femeile, bătrânii, parțial bărbații în schimburile libere. Marea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trai omenesc. Dar noile adaptări legate de condițiile de viață într-un regim comunist totalitar, așa cum se vede acum după dispariția lui, a lăsat urmări grave, foarte multe dăunătoare mentalității oamenilor. În satul Livadia, pe lângă transformările fizice ca aspect al gospodăriilor și a locuitorilor, această perioadă a lăsat urme adânci (din păcate foarte multe cu aspect negativ) în toate aspectele vieții satului. Generațiile vârstnice ale anilor 45-50 și mai ales 50-60, au suferit șocul introducerii comunismului în țară: sărăcirea datorată plății
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lor particulare, pentru unii livedeni s-au pronunțat detenții grele în închisori și la canal, fuga/evadarea din mediul sătesc pentru a se transforma în orășeni, valurile de activiști trimiși de la orașe, pe capul oamenilor, de a se înscrie în gospodăria colectivă ( G.A.C. ), la început în „întovărășiri" ( o jumătate de colectivă ). După colectivizarea în masă din anul 1961 oamenii au rămas fără nimic, deoarece li s-a luat nu numai pământul ci și animalele și utilajele agricole, iar pentru munca
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a extins alcoolismul atât la bărbați cât și la femei, cunoscut fiind că înainte în sat erau cunoscuții „băutori" care puteau fi numărați pe degete și în prezent numărul lor a crescut îngrijorător. Dacă înainte când lucrau munci agricole în gospodăria proprie nu existau în sat, decât cel mult 3-4 persoane obeze, după anul 1960, dar mai ales după anul 1970 au apărut tot mai multe persoane obeze, predominant acest lucru s-a extins la femei. Motivul principal al apariției obezității
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ceva" în mână. Aceste obiceiuri „însușite" obligatoriu de oamenii în timpurile de tristă amintire, au rămas Oamenii după anul 1989 mai regretă din timpurile comunismului și acele slujbe și pensii primite, chiar dacă erau minime, dar se adăugau la „nimicul" din gospodărie. G.A.C. a adus în sat și câțiva noi îmbogățiți din „slujba" la colectiv: brigadierii și președintele care de-a-lungul anilor mai profitau de „beneficiile" colectivei ( în dauna avutului colectiv ), de asemenea diverși șefi care veneau în inspecții de la raion și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
asemenea diverși șefi care veneau în inspecții de la raion și județ trebuiau mulțumiți. În ultimul deceniu al anilor 1980 se știa în tot satul că animalele colectivei mureau de foame ( se sustrăgeau furajele pentru a fi folosite la animalele din gospodăria proprie ). Apoi se mai sacricau animale și pentru „șefi", prin aranjarea „îmbolnăvirii" animalelor și necesitatea tăierii acestora. Toate aceste aspecte și multe altele s-au încetățenit în mentalitatea și obiceiurile sătenilor. Portul vechi a dispărut complet, totul cumpărându-se din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satului, îndeosebi pe bărbați, foarte mulți murind de cancer . Aceste fenomene nu au existat în satul Livadia al părinților și bunicilor noștri, sau au existat dar în proporție foarte redusă. Da, dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Livadia al părinților și bunicilor noștri, sau au existat dar în proporție foarte redusă. Da, dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început să fie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cunoștea locul de înmormântare al părinților și bunicilor. După 1989 la sfârșit de epocă (de dictatură comunistă) analizând toate aspectele mai sus enumerate și bune și rele (cele rele predominând de departe) se constată că satul Livadia de astăzi, oamenii, gospodăriile, obiceiurile, nu mai seamănă cu Livadia patriarhală a părinților noștri. Cu îndepărtarea în timp de anul 1989, se uită tot mai mult relele acelor vremuri, atmosfera de teamă, suspiciunea reciprocă, grija de a nu vorbi „ce nu trebuie". Sigur că
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]