26,424 matches
-
atribui rol tematic, iar diferența dintre ele constă în capacitatea de a atribui Caz: spre deosebire de a avea, a fi nu dispune de o proiecție funcțională AgrOP (grupul acordului obiectului), care să-i permită atribuirea Cazului obiectiv (acuzativ). Pornind de la analizele propuse, Rouveret (1998: 46) ajunge la două întrebări: (a) care este explicația absenței aproape sistematice a verbului a avea în limbile ergative? și (b) cum se legitimează cazual argumentul Temă în construcțiile cu a avea? Autorul (Rouveret 1998: 47-48) încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectiv vorbind, ar fi rămas imposibil. Operația s-a încheiat, așadar, în mod inevitabil, cu crearea unui nou tip de canto, obținut prin amestecul celor două repertorii, care poate fi considerat ca fiind cântul franco-roman. Pentru a obține scopul politic propus - cimentarea unității imperiului și prin intermediul muzicii -, suveranii carolingieni au impus tuturor teritoriilor supuse lor adoptarea acestui nou cântec liturgic oficial. Sfera sacrului este însă conservatoare, prin antonomazie, și nu lasă spațiu foarte larg inovațiilor; pentru a depăși obstacolul, a fost
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și rațiunea, de care, ca educatori, trebuie să ne apropiem cu grijă, căci fiecăruia îi corespunde atât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
grup formal, clasa de elevi are o structură organizată și impusă, care se concretizează în investirea membrilor grupului cu diferite roluri (funcții, responsabilități) pentru a permite utilizarea cât mai bună a resurselor elevilor în rezolvarea sarcinilor școlare și atingerea obiectivelor propuse. În urma acestei investiri vor apărea în mod firesc lideri formali (oficiali), care au un rol important în reglarea relațiilor din cadrul colectivului de elevi, ca și în stabilirea relațiilor profesor-elevi. Calitatea indispensabilă a unui lider este autoritatea, concretizată în recunoașterea și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute de elevi și posibilitatea sintetizării concluziilor. La unitatea de învățare Trăirea învățăturii creștine, folosind această metodă, elevii vor fi sprijiniți în: identificarea datoriilor membrilor unei familii, pe baza analizei relației dintre ei; dezvoltarea atenției
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai organic de integrare reciprocă, diminuându-se astfel distinctivitatea lor. Analizele de tip structural și funcțional, de exemplu, care pot fi găsite în practica actuală sunt semnificativ diferite de proiectele teoretice și metodologice clasice formulate de Parsons, Lévi-Strauss etc. Abordarea propusă aici este de alt tip. Ea încearcă să descifreze ceea ce eu consider - dacă întemeiat sau nu, cititorul este în drept să estimeze - a fistructurile fundamentale ale gândirii sociologice în calitatea ei de gândire științifică. Acestea sunt expuse în ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dificultăților pe care utilizarea ei le are de înfruntat. Structura explicației cauzaletc "Structura explicației cauzale" Deși conceptul de cauzalitate pare unul dintre cele mai simple și mai clare, definirea sa nu este totuși lipsită de controverse. Deoarece discuția diferitelor definiții propuse nu este importantă pentru obiectivele analizei noastre, voi porni de la o definiție mai simplă a cauzalității care pare să întrunească un consens destul de larg: cauzalitatea reprezintă o relație între două fenomene, caracterizată prin aceea că unul dintre ele îl produce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
american, pentru a sublinia faptul că ele sunt absolut obligatorii pentru orice sistem social-uman): • Adaptarea: în relația sa cu mediul, sistemul trebuie să obțină facilitățile care îi sunt necesare propriei sale funcționări. • Atingerea scopurilor: mobilizarea energiilor interne în vederea realizării scopurilor propuse. • Integrarea părților componente într-un tot armonios. • Latența se referă, pe de o parte, la asigurarea conformării comportamentului actorilor cu modelele sociale elaborate, iar pe de altă parte, la reglementarea tensiunilor interne care provin din relațiile dintre actori. Bronislav Malinowski
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt, clar, factori de tipul P, afectând posibilul acțional al populației. Analiza funcțională tradițională, ignorând relațiile cu mediul, avea o capacitate redusă de explicare a marii varietăți a sistemelor sociale, cât și a comportamentelor diferențiale ale acestora. Schema funcțională extinsă propusă aici pune în evidență tocmai mecanismele prin care condițiile exterioare produc schimbări în comportamentul sistemelor. Schema funcțională extinsă oferă în același timp posibilitatea estimării completitudinii unei explicații sociologice. O explicație strict funcțională, care ia în considerare doar dinamica internă a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și în limbajul comun mai mulți termeni: eficacitate, eficiență, cost, beneficiu. Fiecare disciplină i-a dezvoltat în contextul său specific. Datorită preocupărilor recente ale sociologiei pentru acest aspect, nu există încă aici opțiuni conceptuale suficient de cristalizate. Definirea acestor concepte propusă aici trebuie luată, în consecință, mai mult ca o opțiune personală care s-ar putea să nu coincidă cu cea care se va cristaliza prin evoluția preocupărilor. Eficacitateatc " Eficacitatea" Eficacitatea unui element sau sistem poate fi definită drept gradul în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Analiza dinamicii suprasistemelor deschide o perspectivă nouă asupra înțelegerii sistemelor înseși, din care sunt compuse primele. Un asemenea unghi de vedere ni-l oferă Ilie Bădescu (1984). Pornind de la teoria lui Immanuel Wallerstein (1979) asupra economiei capitaliste mondiale (în termenii propuși aici, un suprasistem) și a dinamicii „centru/periferie”, Bădescu oferă o imagine stimulativă a particularităților evoluției social-economice și, în mod special, culturale ale României, în contextul jocului forțelor europene și mondiale. Putem distinge două tipuri de suprasisteme, constituind adesea faze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clar pe opțiunea holistă. Individualismul metodologic pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii este individul. Societatea nu reprezintă decât rezultanta acțiunilor individuale. Ea este deci un suprasistem, în terminologia propusă aici, și nu un sistem orientat finalist. Individualismul metodologic are și el o lungă istorie. O opțiune clară de acest tip poate fi găsită la John S. Mill care, în celebra sa lucrare A System of Logic afirma că legile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schematic, pot fi rezumate în felul următor: 1. formularea obiectivelor de realizat sau a problemelor de rezolvat; 2. determinarea mijloacelor, a căilor, strategiilor de acțiune; 3. organizarea și desfășurarea activității propriu-zise; 4. evaluarea rezultatelor activității: gradul de realizare a obiectivelor propuse sau de soluționare a problemelor, identificarea consecințelor secundare, laterale ale activității. Sociologul poate fi angajat în oricare dintre aceste secvențe ale ciclului unei activități. Adesea, doar într-una dintre ele. Și aici, el poate fi solicitat să se integreze difuz
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la „imaginarea” de noi forme de organizare socială pentru diferitele sisteme particulare. Analizând modurile de organizare a diferitelor sisteme, așa cum s-au cristalizat ele în mod spontan, sociologia a evidențiat o mulțime de deficiențe structurale ale acestora. În locul lor sunt propuse noi forme de organizare, bazate pe cunoștințele științifice acumulate. Poate exemplele cele mai clare le găsim în domeniul sociologiei și al psihologiei sociale industriale. Proiectul lui Rensis Likert (1961, 1967) de elaborare a unor noi modele de organizare social-umană a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perspectiva proprietăților sale formale, ca „orientare spre realitate” și „orientare spre sarcină”, „spre funcție”, într-un proces activ de adaptare. O asemenea definiție a raționalității sistemelor sociale ar putea fi operaționalizată sub forma unui test de raționalitate. Testul de raționalitate propus aici (tabelul 11.1), pornind de la câteva sugestii ale lui Kenneth D. Benne (1961a), include optcaracteristici fundamentale, perechi, fiecare descriind o caracteristică a funcționării raționale, eficiente (coloana din stânga) sau, complementar, odeformare patologică ce conferă comportamentului o orientare irațională, ineficace (coloana
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reducerii cheltuielilor publice, respectiv a impozitelor. Aflat În conexiune, un al doilea element se referă la reducerea reglementărilor privind nivelul costurilor, limitele concentrărilor industriale și constrângerilor producției pentru favorizarea funcționării mecanismelor pieței libere. Un al treilea element considerat necesar terapiei propuse vizează creșterea intervențiilor macroeconomice, În exclusivitate, În plan monetar, reducerea inflației și a deficitului bugetar, ca premise favorabile transferului capitalurilor În sfera activităților industriale. În acest cadru, sunt luați În considerare ca vectori importanți politica monetară, stabilitatea macroeconomică, ajustarea structurală
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a economiei reale În anumite perioade, ceea ce a determinat guvernele să apeleze și la remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside economics”, prin „curba” construită de către A. Laffer, care evidențiază interacțiunea dintre modul de impozitare a veniturilor și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
suma TVA-ului pe care a Încasat-o dar nu i se cuvenea, În condițiile În care produsele sunt exportate și consumate În alte țări ale C.E.E. Deoarece, În fapt, nu s-a reușit alinierea nivelelor de impozitare până la termenul propus și nici a sistemului de evidență necesară În acest scop, ca o soluție interimară s-a acceptat combinarea impozitării, atât față de țara de origine cât și față de cea de destinație. Libera circulație a bunurilor În cadrul Comunității și funcționarea pieței unice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cele din exteriorul său; la nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activitățiilor, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Cartea este structurată pe opt capitole. Primul capitol, intitulat „Cultura - definiție, conținut, esență a definirii și funcționalității modelului cultural”, oferă În prima parte o prezentare generală a definițiilor aduse de-a lungul secolelor conceptului de cultură. Autorul acordă o atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele din exteriorul său. La nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus libertății umane, al unui adevăr care se refuză forței. între un divin care își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
foarte aproape de modul în care Forumul Civic a lui Havel a procedat în timpul Revoluției de Catifea. Propunerile Republicanilor cu privire la tipul de democrație pe care intenționau să-l introducă, după reformarea sistemului politic sunt oarecum vagi și incoerente. Printre reformele instituționale propuse se numără: dreptul alegătorilor de a-i destitui pe parlamentari, reprezentarea proporțională fără prag electoral, descentralizarea puterii la nivelul de comună, revenirea la structura provinciilor din perioada interbelică și reducerea guvernului central la doar 7 ministere (Sládek, 1992: 30, 65
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de disponibilități în cont, bani în casă, credite, granturi, plasamente etc. Cele patru categorii de resurse sunt complementare, se intercondiționează reciproc și se utilizează deopotrivă, permițând funcționarea organizațiilor, prin desfășurarea corespunzătoare a activităților acestora în conformitate cu profilul organizației, și realizarea obiectivelor propuse. Fiecare resursă are anumite dimensiuni și anumiți parametrii funcționali, corespunzător nivelului de contribuție în desfășurarea activităților organizației și implicit în realizarea obiectivelor acesteia; se combină cu celelalte, toate împreună asigurând funcționalitatea și performanța organizației. Dacă resursele umane sunt strâns legate
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]