KorAP: Find »[drukola/base=rău & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...998 999 1000 ...1035 >

25,868 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i personalul s? u f? cușer? o treab? bun? , dup? c�te se p? rea. Aceast? armat? rom�n? nu era de neglijat; era o for?? alc? tuit? din 300.000 de osta? i fortifica? i acum ? i psihologic de declară? ia regelui privind o reform? agrar? ? i �mpropriet? rirea 92. Linia frontului r? m�nea pe loc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
muzică ce? mi place mie, sau nu c�nt deloc. Bismark Bismarck ? tia c? politică este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradic? ie mai mare dec�ț cea dintre Realpolitik ? i S? m?n? torism. �n 1918, visul rom�nilor p? rea s? se fi �mplinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale na? ionali? tilor. Take Ionescu a v? zut por? ile raiului deschiz�ndu? se, de? i era prea supersti? ios că s? priveasc? �n? untru (deoarece �priveli? tea era prea frumoas

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al Academiei Rom�ne. Dar lumea se schimbase �ntre timp; Iorga nu se schimbase �ns?. A recidivat �n 1928 ? i �nc? de multe ori dup? aceea: �Politică lui Iorga este �n mod logic complementar? conceptelor lui culturale�, conținu�nd c? oamenii de rea credin?? pot spune c? exist? un Iorga istoricul, un Iorga omul de cultur? ? i un Iorga politicianul. Dar acest lucru este pur ? i simplu neadev? rat5. Dar, prin 1921, ? ansele politice ale lui Iorga, �n ciuda ocup? rîi �n 1931 a postului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta pe doi alia? i nu era u? or de luat. Br? tianu era intransigent. El cerea că Dun? rea s? constituie grani? a dintre Iugoslavia ? i Rom�nia pentru a fi evitate eventualele conflicte; voia tot Banatul sau nimic; nu acceptă �mp? r? irea acestuia 23. Iorga era un prieten al s�rbilor; cu toate acestea a proclamat adesea principiul �fiecare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o intermediere pentru clanul Br? tianu p�n? c�nd ace? tia vor fi gata s? preia direct puterea. ??r? nimea �l consideră pe Averescu, dup? cum spunea Iorga, drept un fel de zeu, s? rut�ndu? i picioarele atunci c�nd ap? rea printre ei45. �n Rom�nia au existat rareori speran? e sincere at�ț de crud �n? elate ca acelea �n? elate de regimul Averescu. �n deschidere, alegerile care s? au ? inut au fost la fel de corupte că ? i celelalte. Drept urmare, Partidul Poporului al lui Averescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politice lui Iorga, care era tot mai izolat. Cuza fusese ales la Teaca �n urma alegerilor aranjate de Averescu pe baza sterilei lui platforme antisemite. Br? tianu �? i preg? tea �n secret revenirea la putere. Toat? aceast? ignorare a procesului democratic p? rea s? fie justificat? de tulbur? rile de st�nga tot mai violente din 1920; la 9 octombrie 1920 a fost declarat? grevă general? (e? uat? , �n cele din urm?) , iar la 9 decembrie, un evreu dement a plasat o bomb? �n Adunarea Na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de colonelul Boyle că Iorga, cu toate c? ? i el era furios. De exemplu, Argetoianu nu era at�ț de caritabil; nici unii oameni importan? i din anturajul lui50. Prin? ul mo? tenitor Carol, dup? escapadele lui din timpul r? zboiului, p? rea s? se fi potolit ? i s? a c? s?torit cu Elenă, o prin? es? grecoaic?. La scurt? vreme s? a n? scut un b? iat numit a? a cum se cuvenea dup? primul unificator al p? m�nturilor rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
insul? i pe rege; 3)�Regele trebuie s? fie iluminat; 4) Regele trebuie ap? raț atunci c�nd face o gre? eal?; ? i, �n sf�r? it, 5) Regele trebuie s? fie aclamat atunci c�nd �nf? ptuie? te o fapt? m?rea?? �51. Toate bune p�n? acum; marea problem? apar? inea unei alte sfere. De la sosirea ei �n Rom�nia, dinastia avusese permanent leg? turi cu Br? tianu ? i cu clanul s? u. Tat? l lui Br? tianu adusese dinastia �n Rom�nia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu ne agreeaz? ? i nu ne poate agreă, dar poate c? va putea fi determinat? s? ne respecte. Iorga consideră Ț�rgu Mure? drept �un mare oră? secuiesc�. Despre Satu Mare spunea c? este �un centru str? în, o fort? rea?? str? în? �. Iar despre Bra? ov, c? �Bra? ovul mi se pare mai str? în că niciodat? �. Nu ezită s? condamne aspectul jalnic pe care �l afi? a conducerea rom�neasc? �n acest centru s? sesc77. �n jude? ul Trei Scaune, secuii manifestau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? aib? evrei la cursurile lui de văr? de la V? leni; trata �doctrina� lui Cuza (antisemitismul intransigent al acestuia) cu ironie ? i dispre?. Totul este relativ, chiar ? i antisemitismul. Chiar ? i �n timpul perioadei sale antisemite, l? tratul lui Iorga p? rea s? fie mult mai r? u dec�ț mu? c?tură să. Prin 1918, antisemitismul lui Iorga disp? ruse82. Prin 1920, atac�ndu? i pe Cuza, pe ? umuleanu ? i pe Ion Zelea Codreanu, Iorga spunea c? �... nu mai reprezint acest fel

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unguri evrei�99. Iorga ar fi fost de acord cu sioni? ții �ntr? o singur? privin??: evreul sionist care nu pleac? �n Israel este �un tr? d?tor� al ambelor lui ?? ri. El spunea c? dore? te că evreii �s? între �n fort? rea? a spiritual? a rom�nilor�, viziunea s? m?n? torist? fantezist? a lui Iorga asupra realit?? îi rom�ne? ți. Evreii din Rom�nia avuseser? diferite experien? e �n cadrul acestor realit?? i sordide. Dar chiar dac? realitatea rom�neasc? ar fi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
familiile ? i casele lor. Ei trebuiau s? se bizuie �n mai mic? m?sur? pe condi? iile haotice de tip Lumea a Treia create de neglijen? a guvernului. Mul? i studen? i evrei aveau o tradi? ie intelectual? care le m? rea ? ansele de reu? it?. Condi? iile groaznice de trai ale studen? ilor au devenit unul dintre motivele principale ale radicaliz? rîi lor. Iorga a condamnat radicalismul studen? esc (pe care �l eticheta drept �anarhie�), dar �? i amintea c�te suferin? e

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
evrei)105. �n anii �20, nu num? rul de studen? i evrei a fost factorul care a declan? at procesul radicaliz? rîi �n r�ndul studen? ilor, ci cre? terea general? , haotic? ? i neplanificat? a num? rului studen? ilor. Plus hoț? r�rea de a crea urgent o burghezie de etnie rom�n?. Poetul? politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre ace? ți b? ie? i?buni? la? toate ie? i?i din facult?? i, care f? ceau tot felul de afaceri ieftine

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pentru politica sus? inut? de el, că s? nu mai vorbim de propria lui persoan?. Cu o singur? excep? ie: a acceptat ajutorul lui Blank �n transferarea (propriilor sale) fonduri �n contul fiului s? u, care studia �n Italia, ? i ar putea p? rea jenant faptul c? Iorga a acceptat că fiul s? u s? lucreze ca inginer la una din filialele lui Blank, chiar dac? Mircea Iorga era competent �n profesia să. Dar Bucure? țiul acelor vremuri era at�ț de departe de etică puritan

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l lui Iorga, care, �n timpul ultimelor lui zile de com? , avea impresia c? i se �nv�rt �n cap o droaie de iepuri. Dup? aceea, Iorga nu a mai vorbit cu A.�C.�Cuza c�teva luni bune. Dar lui Cuza p? rea s? nu? i pese de nimic. I?a declarat lui ? eicaru c? �nu �n? elege hipersensibilitatea lui Iorga, care manifest? �simptome de menopauz? masculin? � din cauza unei glume nevinovate�. �n memoriile lui, Iorga nu a dat niciodat? am? nunte despre acest incident, men? ion

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tenise evident de la tat? l s? u ceva imagina? ie poetic?. Dar cum putea cineva s?? l considere drept un mare scriitor francez? Citindu? i articolele, remarcai stilul s? u spectaculos uneori, �ntotdeauna violent, dar mai ales faptul c? Daudet p? rea s? fi dat un nou sens vulgarit?? îi. �n 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea să reac? ionar? antirepublican? extremist?) ?i totodat? istoric i? a sugerat lui Iorga s? conferen? ieze la V? leni despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era un �Sistem de alian?? francez�. Iorga era �ndr? gostit de Fran? a, faptul ca pozi? ia Rom�niei s? fie legat? de cea a Fran? ei constituind pentru el un ideal. O asemenea politic? extern? a Rom�niei p? rea justificat? �n anii �20. Dat fiind c? Germania fusese �nfr�nt? , iar Rusia era la p? m�nt, Fran? a ajunsese cea mai mare putere de pe continentul european. Dar există ceva artificial �n situa? ia această, ? i m? sura �n care ea era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ce am v? zut, ? i este datoria mea fă?? de propria mea con? tiin?? s? o spun�163. Era �n m? sur? s? cunoasc? situa? ia pentru c? avusese leg? turi acolo �nc? de la �nceputul secolului. Dintre acestea, nimeni nu p? rea s? fie at�ț de devotat că Paul Gore. Acesta s? a impus �ncep�nd din 1905 că un fel de erou modest, ca un lupt? tor nonviolent. �n 1927, c�nd Gore a murit, Iorga i? a dedicat o evocare emo

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de convingerile sale politice, trebuie s? se ridice �mpotriva acestui monstru. �n timpul a? a?numitului �Puci de la ber? rie� ? i �n anii care au urmat, Iorga nu le? a acordat nazi? tilor o prea mare aten? ie. (Ziarul s? u tip? rea gre? it numele lui Hitler sub forma �Hittler�). �n 1928, c�nd se vorbea despre Anschluss, iar Mussolini i s? a opus, Iorga a fost de acord cu acestă din urm?; el a scos �n eviden?? faptul c? tratatele trebuie s? fie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i. �n anii �20, �Neamul rom�nesc� a fost suspendat de mai multe ori ? i a fost supus cenzurii �n perioadă instituirii legii măr? iale. �Neamului rom�nesc� i s? a interzis o vreme s? apar? cu acest titlu: nu putea ap? rea că �Na? iunea rom�n? �, ci doar sub numele de �Neamul�. �n privin? a editorialelor lui Iorga, el era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
alte p? r? i. Liberalii, care voiau s? �nf? ptuiasc? aceast? industrializare for? at? �numai prin propriile noastre mijloace�, �i nemul? umiser? at�ț pe ?? răni c�ț ? i pe capitali? ții str? ini. Iorga nu a sesizat dec�ț simptomele, dar nu p? rea s? fi �n? eles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industria? ilor �n opozi? ie cu cele ale agricultorilor etc. s? m?n? torismul s? u sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoran? a lui Iorga �n domeniul economic este total?; chiar dac? a scris c�teva

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
folosea adjective mai dure pentru aceste curente) trebuiau demascate ? i comb? tute. Acesta este un laitmotiv al istoriei literaturii rom�ne pe care a publicat? o la Bucure? ți �n 1929 sub titlul Istoria literaturii rom�ne? ți. S?ar p? rea c? pe m? sur? ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce �n ce mai �nchistat �n conservatorismul lui literar ? i tot mai combativ �n aceast? direc? ie. Iorga a f? cut tot posibilul (din cauza urii sale fă?? de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cople? itoare chiar ? i pentru Iorga ? i, conform opiniilor profesioni? tilor, nu a fost cea mai reu? it? str? danie a sa. Trebuie s? avem permanent �n minte caracterul colosal al sarcinii. Pu? ini istorici ? i?ar asumă? o. Iorga p? rea s? fie con? tient de m? re? ia sarcinii, pe care a continuat? o p�n? la ultimul ceas al vie? îi sale. Dup? r? zboi, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor Rom�niei, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
edinte al Senatului Corporativ ? i membru permanent al Consiliului de Coroan?. Iorga nu era niciodat? pasiv fă?? de nimic, astfel c? a r? spuns acestor atacuri. Dar lupta f? r? s? vrea �n cadrul structurii ? i totodat? (dup? c�ț se p? rea, din p? cate) �ntru ap? rărea unui rege ? i a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care distruge materia prim? , va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai rele. Trebuie g? sit un r? spuns acceptat de to? i, dar nu pe linia propus? de ru? i. Omenirea trebuie s? g?seasc? o solu? ie (mai ales Rom�nia) f? r? s? prejudicieze pe nimeni, f? r? s? imite cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]