25,920 matches
-
din familia sacerdotală (de "coheni") a lui Ioiariv și din Marele preot Ionaton - probabil regele hașmoneu Alexandru Ianai (Alexandru Jannæus, 103-76 e.v.) - și a apucat să servească ca preot în Templul din Ierusalim. El a fost căsătorit cu o rudă de ascendență asemănătoare cu care a avut 9 copii, printre care și pe Matityahu ben Simion (Matias Ephlias), tatăl lui Iosephus (în „testamentul” său Iosephus și-a numit bunicul „Patriarhul familiei”). Fratele mai mare al lui Iosephus Flavius, Matityahu ben
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
pot prevedea. O formă specifică de victimizare a minorilor este bătaia, considerată de unii o soluție extremă de autoritate și sancționare. O altă categorie vulnerabilă o reprezintă persoanele vârstnice. Procesul de victimizare poate sa apară în cadrul mediului familial, agresori fiind rudele sau persoanele care îngrijesc bătrânii, sau în afara acestuia, agresori fiind infractorii. Aceștia din urmă, profitând de capacitatea redusă a bătrânilor de a se apăra, și de unele caracteristici psihocomportamentale specifice (credulitate, neglijență, uitare, confuzie), pot comite acte infracționale mult mai
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
locul pe care-l merita și că împăratul acorda altora, cu deosebire nepotului său Ioan, pe care Andronic îl ura, demnitățile de care el ar fi fost mult mai demn. Din partea sa, Manuel era preocupat de calitățile prea strălucite ale rudei sale, de ambițiile lui secrete, de vorba lui prea liberă. O întâmplare cu niște femei, exploatată ingenios de dușmanii lui Andronic, sfârși prin a-i învrăjbi pe cei doi veri. Era prin 1151, Andronic avea aproape 30 de ani; era
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
că era mai grav cazul său decât acela al împăratrului: "El are legături cu fiica fratelui său (Andronic spunea aceasta mai brutal); eu numai cu fiica vărului meu". Se înțelege că astfel de vorbe supărau pe împărat și măreau furia rudelor Evdochiei. Manuel, crezând că pentru a pune capăt tuturor neplăcerilor trebuia să îndepărteze pe Andronic de la curte, îl trimise în 1152 în Cilicia, spre a lupta împotriva prințului armean Thoros. Dar Andronic, nemulțumit de acest exil, își îndeplini foarte superficial
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
și a-i supraveghea mișcările. În anturajul prințului, Andronic o regăsi pe Evdochia, cu care de altfel, de la întoarcerea din Cilicia, își reluase legătura amoroasă. Încântat de acest noroc, fără să se sinchisească de cursele pe care i le întindeau rudele tinerei femei, el reîncepu legătura, "judecând, cum spune un cronicar al vremii, că dragostea Evdochiei era o recompensă suficientă pentru toate primejdiile care puteau venii." În același timp Ioan, fratele Evdochiei și Ioan Cantacuzin, cumnatul ei, ponegreau pe Andronic în fața
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Evdochiei și Ioan Cantacuzin, cumnatul ei, ponegreau pe Andronic în fața împăratului și încercau chiar să scape de el printr-un asasinat. Într-o zi, după obicei, Andronic se dusese în cortul pe care-l ocupa amanta lui. Înștiințate de întâlnire, rudele Evdochiei pregătiră o ascunzătoare și puseră oameni înarmați în vecinătatea pavilionului, pentru a-l omorâ pe dușman, când va ieși. Dar Evdochia era o persoană prevăzătoare; nu se știe cum, ea mirosise complotul. Deși, spune cronicarul, ea avea în acel
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Bourdouin al III-lea, era văduvă din 1162 și locuia în orașul Acra, care era moștenirea sa. Avea atunci 22 de ani și era încântătoare. Andronic se aprinse dintr-o dată după ea, deși era, ca și Evdochia, ca și Filipa, ruda sa foarte apropiată; se pare că Comnenul găsea o plăcere perversă în a brava, în amorurile lui, legile civile și legile Bisericii. Teodora primi pe vărul ei la Acra și-l trată foarte bine; apoi se duse să-i întoarcă
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
va deștepta din somnul tău adânc. Și eu mă voi răzbuna pe familia ta și-i voi face pe ai tăi să-mi plătească tot răul ce mi ai făcut." Răutăcioșii glumeți nu se înșelau de loc. Unele după altele, rudele lui Manuel aveau să dispară, victime ale teribilei ambiții a lui Andronic. De fapt, stăpân peste toate, el administra imperiul ca un adevărat suveran: adversarii săi politici, mai ales șefii marilor familii aristocratice, erau îndepărtați fără milă și loviți; în
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
mod clasic, de dimensiuni mari, alegând posturi impozante care să caracterizeze prestanța modelului. Apcar Baltazar a fost preocupat de psihologia umană și, în acest sens a realizat o serie de portrete și picturi de gen în care și-a reprezentat rudele. Astfel, în pictura de gen intitulată "" apar mama și mătușa sa într-o postură oarecum rigidă, pictorul fiind mai degrabă preocupat de colorit și nu de aprofundarea psihologică a personajelor. O pictură remarcabilă este "Portretul lui Gaspar Baltazar", tatăl său
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută de către Apcar Baltazar, care s-a și născut în acest univers geografic. Scenele pictate sunt luate din mahalaua Silvestrului, unde s-a născut, iar personajele îi erau probabil vecine sau rude. Lucrările nu prezinta vreo critică socială sau morală atent gândită, cel mult se poate observa o critică la nivel estetic și nu a moravurilor, ci una a gustului. Se știe de altfel că lumea mahalalelor nu a excelat prin bun
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fi una dintre cele mai prodigioase. Similar picturii pe care a făcut-o, ea poate fi categorisită stilistic. A realizat pe vremea studenției studii de nud și capete de expresie academiste în cărbune și portrete în creion sau tuș ale rudelor sale și ale prietenilor. Și-a făcut autoportretul în peniță în anul 1898 într-o manieră tradițional-realistă, cu modelarea volumelor în clarobscur. Similar și-a portretizat fratele (vezi portretul "Fratele artistului") și a creat "Portret de bărbat" unde a folosit
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
drept al Loarei, la 26 km de Blois. În secolul al XIII-lea, Talcy a fost o seniorie și un bogat domeniu agricol. Istoria castelului începe în 1517 pe 8 noiembrie, când Bernard Salviati, un bogat bancher florentin din Toscana, rudă cu cei din familia de Medici (văr al Caterinei de Medici), cumpără castelul și dependințele sale, de la Marie Simon, văduva lui Antoine Sanguin. În jurul anului 1520 acesta construiește noua clădire. Este de asemenea și epoca în care s-au construit
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
primind și titlul de Ducesa de Västergötland. Victoria se află și în ordinea succesiunii la tronul britanic prin tatăl ei, care este stră-strănepot al reginei Victoria a Regatului Unit. Poartă numele de Victoria Ingrid Alice Désirée în cinstea mai multor rude. Numele de Victoria vine de la stră-străbunica ei Victoria de Baden, soția regelui Gustaf al V-lea al Suediei, dar și de la stră-stră-străbunica ei, regina Victoria a Regatului Unit. Celelalte nume i-au fost date în cinstea prințesei Ingrid a Suediei
Victoria, prințesă a Suediei () [Corola-website/Science/315632_a_316961]
-
în filozofie publicând această lucrare la Universitatea din Tübingen. La 30 de ani, în 1905, răspunde solicitării unei asociații evanghelice pariziene care solicita un post de medic. Dar convingerile sale doctrinare îi cereau mai mult. Spre surprinderea prietenilor și a rudelor, renunță la acest post și se înscrie din nou la Universitate cu intenția de a obține doctoratul și în medicină. La vârsta de doar 38 de ani, Schweitzer își luase deja doctoratul în trei discipline - filozofie, teologie, medicină și deținea
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
4 martie 1901 ca fiul cel mai mare dintre cei patru copii al lui Oswald Henry Philip Petre și Margaret Lucy, născută Cave. Oswald Petre era fiul unei cunoscute familii de aristocrați catolici, apropiați, în trecut, de ordinul iezuiților, și rudă apropiată a vechii familii normande Turville care venise în Anglia odată cu William Cuceritorul și care își trăgea numele din localitatea Turville-la-Campagne (Eure) din Franța. Oswald Petre și-a adăugat numele Turville atunci când a moștenit casa din Bosworth, după ce capul acestei
Francis Turville-Petre () [Corola-website/Science/316541_a_317870]
-
legătură între Est și Vest. Podul a fost proiectat de inginerul englez William Tierney Clark în 1839, la inițiativa contelui István Széchenyi din același an, iar construcția a fost supravegheată pe plan local de inginerul scoțian Adam Clark (nu sunt rude). El reprezintă o versiune la scară mai mare a unei construcții precedente a lui William Tierney Clark și anume Podul Marlow, construit peste Tamisa la Marlow, Anglia. Proiectul a fost extins considerabil, exclusiv prin fonduri personale, de către negustorul aromân Gheorghe
Podul cu Lanțuri din Budapesta () [Corola-website/Science/316586_a_317915]
-
de mormânt, înfrumusețată de către cneaghina Elisafta jupânului său panul Iane Calugheru, vistier din Pogoniani, răposat la 24 martie 1595 (7104), la Poperiu [?]. Acest boier a îndeplinit dregătorii înalte în Principatul Moldovei, în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579, 1582-1591), fiind rudă cu Nicoară Prăjescu și cu Movileștii. În pridvor se află o piatră de mormânt, pusă de Lupul Cărăscul pe mormântul fiului său Mihail Cărăscul, care a răposat la 28 decembrie 1664 (7173). De asemenea, în zidul exterior al lumânărarului construit
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
de Angelos și a început să întărească orașul, pregătindu-se de război. Adunând mijloace pentru acest scop, el i-a supus plății imppozitelor pe toți, inclusiv persoanele cu cele mai înalte titluri-cezari și sebastocratori, fără a-și menaja nici chiar rudele sale. În curând, socotind că are destule forțe pentru a se opune cavalerilor, basileul le-a propus cruciaților să se care acasă. Primind un refuz, împăratul a organizat un atac asupra detașamentelor lui Henric de Flandra, care colectau în Tracia
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
în acest an a izbucnit un incendiu puternic. Disperat, Alexios V a părăsit, seara capitala. În învălmășeala nocturnă, nobilimea i-a oferit tronul fie lui Constantin, fie lui Theodor Lakaris. Însă coroana a fost cerută și de Theodor Ducas, o rudă a fugarului Murtzuphlos. Din cauza unor dispute lipsite de sens a fost pierdut timpul prețios. Marți, 13 aprilie, în zori, garda de mercenari, neprimindu-și aurul, s-a predat. Imperiul bizantin a fost distrus de coreligionari în al opt dute nouălea
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
în practică, erau necesare unele concesii "slăbiciunii omenești". Ca urmare, o dată sau de două ori pe an, mama, sora, cumnata călugăriței erau autorizate să vină în mânăstire, spre a lua o masă împreună cu surorile; și dacă persoana cu care erau rudă se ăntâmpla să fie bolnavă, se tolera ca vizitatoarele să stea două zile întregi în mânăstire. Cât despre bărbați, tată, frate, cumnat, ei nu puteau să-și vadă rudele decât la poarta exterioară a mânăstirii și încă în prezența unei
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
lua o masă împreună cu surorile; și dacă persoana cu care erau rudă se ăntâmpla să fie bolnavă, se tolera ca vizitatoarele să stea două zile întregi în mânăstire. Cât despre bărbați, tată, frate, cumnat, ei nu puteau să-și vadă rudele decât la poarta exterioară a mânăstirii și încă în prezența unei respectabile surori în vârstă și pentru foarte puțină vreme. Dacă vreo călugăriță era bolnavă, spre a și putea vedea rudele era transportată cu targa la poarta cea mare: dar
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
tată, frate, cumnat, ei nu puteau să-și vadă rudele decât la poarta exterioară a mânăstirii și încă în prezența unei respectabile surori în vârstă și pentru foarte puțină vreme. Dacă vreo călugăriță era bolnavă, spre a și putea vedea rudele era transportată cu targa la poarta cea mare: dar, sub nici un motiv un bărbat nu trebuia să treacă zidul. Invers, dacă una din surori avea în oraș vreo rudă grav bolnavă, ea putea s-o viziteze, dar întovărășită de două
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
vreme. Dacă vreo călugăriță era bolnavă, spre a și putea vedea rudele era transportată cu targa la poarta cea mare: dar, sub nici un motiv un bărbat nu trebuia să treacă zidul. Invers, dacă una din surori avea în oraș vreo rudă grav bolnavă, ea putea s-o viziteze, dar întovărășită de două surori de vârstă și de ținută respectabilă și cu nici un preț nu trebuia să petreacă noaptea afară din mânăstire. De altfel, pentru a evita orice ieșire sau intrare suspectă
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
familie nobilă; una se căsători cu Mihail Taronitul, cealaltă cu Nichifor Melissenul. După moartea lui Constantin Ducas, împărăteasa Evdochia se hotărî să se recăsătorească cu Roman Diogenes. Acest fapt apropie pe Comneni de curte. În afară de faptul că Evdochia era puțin rudă cu ei, prin numele și amintirea împăratului Isac, unchiul lor, ei erau considerați ca reprezentanții cei mai iluștrii și partizanii cei mai hotărâți ai ideilor de reorganizare militară și de acțiune energică, pe care o simboliza ridicarea lui Roman; de
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
altfel, Ana Dalassena era prea încântată de căderea Ducașilor, dușmanii ei, pentru a precupeții concursul și a refuza simpatia noului regim. Toată familia se găsi deci în mare favoare la palat. Ana Dalassena își mărită ultima fică cu Constantin Diogenes, rudă apropiată a basileului; pentru fiul său Manuel, obținu cele mai înalte demnități. El primi comandamentul armatei din orient și în fruntea trupelor se distinse prin fapte strălucite. Mulțumită lui, numele Comnenilor devenea iar popoular în tabere și Ana Dalassena surâdea
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]