315 matches
-
POETULUI. La ora 10 s-a format un cortegiu impunător care a pornit spre cimitirul Bellu. La mormânt, de cu vreme, ardeau lumânări. Prin îngrijirea sufletelor pioase mormântul fusese împodobit cu flori. Cei doi tei înfloriți ce străjuiesc în jurul mormântului îmbălsămau aerul. Sub chipul lui Eminescu, reliefat pe piatră, printre coroanele de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz, versurile: „Reverse dulci scântei / Atotștiutoarea, / Deasupra-mi crengi de tei / Să-și scuture floarea. Ne mai fiind pribeag / De-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vite. După ce a trecut și prin China, s-a întors în Italia, unde a contribuit la unificarea deplină a țării sale. - Dictatura comunistă din Coreea de Nord a adus la extreme cultul personalității lui Kim Ir Sen(1912-1994). Trupul său a fost îmbălsămat, autoritățile comuniste nord-coreene obligând și astăzi cetățenii să meargă în pelerinaje și săl privească. Corpul este expus într-un mausoleu, în spatele unui perete de sticlă. Kim Ir Sen este îmbălsămat, ca și Vladimir Ilici Lenin.
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
personalității lui Kim Ir Sen(1912-1994). Trupul său a fost îmbălsămat, autoritățile comuniste nord-coreene obligând și astăzi cetățenii să meargă în pelerinaje și săl privească. Corpul este expus într-un mausoleu, în spatele unui perete de sticlă. Kim Ir Sen este îmbălsămat, ca și Vladimir Ilici Lenin.
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag Al fetei de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se schițează și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Îmbătate, sublime sînt simțurile aceluia ce vede: „Lumina dimineții [ce] se varsă În eter”. În golful Smirnei, grenadul, mirtul, olivierul și laurul se concurează În parfumuri și În culori de aur și de purpură. Aici este o eternă, mirifică primăvară: „Îmbălsămînd ferice locașul răpitor D-eternă primăvară, de vise și de-amor.” La Iscia, Proceda și Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să spun că în ambra culeasă de Stubb au fost descoperite niște plăcuțe rotunde, osoase, pe care la început Stubb le-a luat drept nasturi de pantaloni marinărești, dar care se vădiră a nu fi altceva decît oscioarele unor sepii, îmbălsămate în prețioasa substanță. Nu vă miră oare faptul că această substanță neprihănită și parfumată se găsește în miezul unei asemenea putreziciuni? Gîndiți-vă la ceea ce spune Sfîntul Pavel în Epistola sa către Corinteni, în legătură cu necurățenia și curățenia - despre faptul că ne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și aflase că toți vînătorii de balene care mureau la Nantucket erau vîrîți în bărcuțele acelea; ideea de a fi vîrît într-un astfel de sicriu îi plăcuse foarte mult, căci îi aducea aminte de obiceiul compatrioților lui care, după ce îmbălsămau vreun războinic mort, îl puneau într-o pirogă, pe care-o lăsau apoi să plutească slobodă, spre arhipelagurile înstelate, căci oamenii aceia cred nu numai că stelele sînt niște insule, dar că înseși mările lor pașnice, nețărmurite, se contopesc, undeva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mult sau mai puțin apropiat. Îl evocăm, îl cităm, îl renegăm, îl adulăm, îl detestăm, dar el, trecutul, s-a instalat în noi, definitiv, ca o boală incurabilă ce ne devoră cu voluptate, secretând periodic amintiri și atitudini. Amintirile ne îmbălsămează vârstele prin care trecem implacabil, iar atitudinile, de cele mai multe ori, ni le otrăvesc. Nu toate trecuturile sunt limpezi, refugii exaltante în "epoci" miraculoase; unele sunt tulburi, insalubre, maculate de compromisuri și de trădări. Mizerabilul calvar numit comunism a mutilat multe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și care apoi sunt aprinse, fiind impresionantă. Keris este un pumnal cu o mare valoare spirituală și de care se spune că are forțe magice, 456 confecționarea lui cerând multă pricepere și atenție. În fiecare an se curăță și se Îmbălsămează Într-un ritual specific.. Limba balineză are 5 forme, fiecare vorbită În funcție de statutul dintre vorbitori. Astăzi se vorbesc doar trei forme ale limbii: limba balineză de jos (Ia), folosită Între vorbitorii de aceeași vârstă sau rang, tineri; limba balineză de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
casă. În grădina muzeului, În aer liber, sunt reconstituite câteva locuințe ale triburilor din partea muntoasă a insulei Luzon: casa de ceremonii, unde mortul așezat pe un scaun era vizitat timp de cinci zile de rude, după care se afuma sau Îmbălsăma cu ierburi speciale; casa de locuit, supraînălțată pe patru stâlpi, rezistentă la inundații, seisme, grad sporit de ventilație, despărțită În două compartimente: bucătăria cu vatra focului și ustensilele necesare, dormitorul (lavițe și rogojini din rafie pe jos); casa cea mare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
prunc și-n timp ce-l alinți, jucându-te cu el, ți se agață de gât și adoarme... Lucruri la care îți bate inima mai tare: Să treci prin fața odăii unde se joacă copiii. Să dormi singură într-o cameră îmbălsămată cu miresme de tămîie. Să-mi știu părul proaspăt spălat și îmbrăcată în haine parfumate; chiar dacă nu e nimeni să mă vadă, în fundul sufletului simt o mare mulțumire. E noapte și-l aștept să vină; tresar la zgomotul ploii. Trăsura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
transformă, În epoca târzie, În sacralitate de orice fel. Tauri, berbeci, crocodili, pisici, maimuțe, ibiși, scarabei, ichneumoni și așa mai departe, sunt animale sfinte În diferite provincii; s-au descoperit și Încă se mai descoperă mari cimitire cu trupurile lor Îmbălsămate cu grijă. Toată această amplificare a zoolatriei nu trebuie confundată cu un alt fenomen aparent analog și la fel de caracteristic religiei egiptene: faptul că majoritatea zeilor apar cu capete de animale (Khnumxe "Khnum" are cap de berbec, Horusxe "Horus", de șoim
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
porților, după ce le-au adus acasă. Poseidonius mărturisește că el Însuși a văzut, În multe părți această priveliște și că la Început l-a tulburat neobișnuința ei, dar după o vreme, deprinzându-se cu ea, a privit-o cu seninătate. Îmbălsămând cu ulei de cedru craniile dușmanilor de vază, ei le arătau oaspeților și nu socoteau cu cale să le Înapoieze nici dacă erau răscumpărate cu greutatea lor În aur. Acestor datini, cât și practicilor legate de jertfe și de divinație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
restul panteonului național. Caracterul tardiv al cultului personalității în cultura românească merită subliniat de la bun început. În URSS, Stalin poate fi creditat ca marele antreprenor politic în materie de inovație cultică. El este cel care l-a canonizat pe Lenin, îmbălsămându-i trupul și prin aceasta i-a conferit "viață politică unui trup mort" (după expresia lui K. Verdery, 1999). Tot Stalin, capitalizând simbolic reputația lui Lenin, și-a asigurat legitimitatea politică necesară pentru a-i permite ulterior să își construiască
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]