161 matches
-
demult...o întâmplare și-o perfuzie...de-atunci îmi curge londra a dor prin vene...m-a înspăimântat și mă intimidează your account of london...și, on top of that, mă face să vreau să-mi întâlnesc londra afectiva, aproape îmbălsămata de nostalgie, cu londra asta uber, de care povestești...imm,imm,imm..ce chef de hai-hui...much obliged..
The new Babylon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83031_a_84356]
-
Cătălin Constantin Între un balcanism blamat, dar savurat, și un Occident admirat, dar ținut la distanță, lumea din Craii de Curtea-Veche nu se hotărește niciodată. "Străbătui iar șiragul de saloane unde între toate florile afară de cele firești, dăinuia ca îmbălsămat, cu Olimpul său sulimenit și pastorala sa dulceagă, veacul galant. Dar, în cel mai împodobit dintre ele, contrastînd viu cu minunile de gingășie ce se aflau acolo, răsărea posomorît, din umbra unui colț, chipul unui om cu o stirpe cu
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Dragomir nu credea în virtuțile scrisului și în putința lui de a surprinde gîndirea unui om. Pentru el, scrisul era forma inertă de consemnare a unor idei regizate, niște idei care, așezate în rînduri și ordonate în alineate, căpătau izul îmbălsămat a unor litere moarte. O gîndire moare din clipa în care te îngrijești să o așterni estetic în pagină, aceasta era convingerea lui Dragomir. Tocmai de aceea, în ochii cunoscuților, Dragomir era întruchiparea unei inteligențe prin excelență orale căreia îi
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Sălașul vântului se prăbuși și lumina din el ieși la lumina zilei așa cum iese din străfundul pământului o cârtiță. III. (Canción) Poate că ei o să m-aștepte să beau vârtos și desfrânat și să cobor vreo șapte trepte spre Viflaim îmbălsămat acolo unde mai domnește procurator Pilat din Pont și unde dintre zece dește n-a mai rămas decât un bont. Ce să mai crezi, cu care apă mai poți să speri că ai putea spăla ce orișicare Papă nu îndrăznește
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
martor pentru buna-mi credință) să zugrăvesc în expresii cît mai adecuate atmosfera, parfumul de autenticitate ale acestei curți "ŕ outrance" orientală, colorată, savuroasă și jovială. La cină, în a feștilelor fumegîndă lumină, patruzeci de feluri de bucate în mirodenii îmbălsămate. Arnăuți cu pistoale la brîu și la fesuri ciucuri de aur - rîu - ne-au turnat în pocale tot atîtea feluri de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc. Un eunuc, clătinînd ca pe-un clopoțel singuru-i cercel
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața?" să fie numai, cum scrie Eminescu, "cadavrul îmbălsămat al regelui ajuns până la noi"? Organismele sunt, în fulguranța eminesciană, "gheme de lumină", născute de nunta Soarelui cu Pământul. Eminescu era în căutarea unei ecuații universale, ale căror semne le descifra în arta tuturor timpurilor: "sfinxul e o întrebare și
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
a infinitului nu în lumea exterioară, ci în noi înșine. Mișcarea era concepută de Eminescu ca "raport constant între finit și infinit". Cum s-ar putea ca răspunsul la întrebarea "ce este viața?" să fie numai, cum scrie Eminescu, "cadavrul îmbălsămat al regelui ajuns până la noi"? Organismele sunt, în fulguranța eminesciană, "gheme de lumină", născute de nunta Soarelui cu Pământul. Eminescu era în căutarea unei ecuații universale, ale căror semne le descifra în arta tuturor timpurilor: "sfinxul e o întrebare și
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
Stalin l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar, la puțin timp după moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie. Somnul generalisimului în mausoleul din Piața Roșie nu va dura decît opt ani. înhumarea nocturnă a trupului îmbălsămat iscă premoniții sumbre: roata istoriei fusese smulsă din inerție și reîncepea să se miște încet, dar perceptibil. Prohodul utopiei comuniste se va sluji peste trei decenii. La scara timpilor lungi, e o nimica toată; ca învățătură de minte, un cîștig
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
în țărână. Cu gândul că asta ar fi venit de la sine... Cert e că s-a făcut o eco nomie... Acum, mai marii lumii trec totul în contul facerii de bine, omenirii. Cică ne-ar fi pregătit să fim gata îmbălsămați, pentru joia de joi când o să vină judecata de apoi. Mă întreb însă dacă, până atunci, o să avem loc și noi, ca morți, aici pe pământ? Că de murit se moare în draci! Nu de alta, dar zice-se că
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
Göring a bătut din picior și a plecat bombănind. La Muzeul Forțelor Armate din Moscova se pot vedea cele două tone de „Cruci de Fier” rezervate militarilor germani care ar fi cucerit orașul. Cînd nemții se apropiau de Moscova, trupul îmbălsămat al lui Lenin și stelele roșii de pe Kremlin au fost evacuate în Siberia. În Leningradul asediat și lipsit de hrană, 226 de persoane au fost arestate pentru canibalism. Rușii au o vorbă: nu există vreme friguroasă, ci doar îmbrăcăminte nepotrivită
De bello second by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2372_a_3697]
-
2014 Toate Articolele Autorului În Capitala Moldovei, Cuvioasa Parascheva, asemeni Sfinților Martiri dăruie minuni de slavă. Cu post și cu rugăciune a trăit în pusnicie, fără cugetări meschine, fără păcat de trufie. Moaștele i-au fost găsite, ca în mir îmbălsămate. Și de-atunci sunt prețuite în sfântă creștinătate. Pe tărâm sârbesc născută din doi părinți evlavioși, prin moarte, canonizată, venerată-i de credincioși. Moaște i-au fost strămutate până-n Imperiul Otoman. Și i-au fost răscumpărate de un voievod moldovean
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
sufletul-pereche, Azi singură-s și lăcrimez Într-o iubire veche. În calea mea cad flori de nuc, Viața curge înainte. Iubirea arde că pe rug, Nu mai e loc de jurăminte... COLIND DE VARĂ M-am rătăcit într-un Colind Îmbălsămat, cu flori de tei, Copaci ascult din frunze fredonând, Iar vântul se mai pierde pe ălei; Steluțe albe,-ngălbenind colindul, Din teiul verde îmi aduc sclipire, Ascult, cum iară se intoarce gândul, Ce-a rătăcit, și el pierdut, prin nălucire
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
a Ta iubire o stropim cu lacrima divină. FIINȚĂ DIN BETHLEEM La ceas al șoaptelor trecute, Cu stropi seduși de apå vie, Îmi reapari să mă asculți, Ființa mea, demult tirzie. Cu lauri, proaspeți într-ales, Si crez, în piept îmbălsămat, Îmi ești un cer în Univers Și tot pământul neumblat. Sărutul, prins în suflet fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n văpăi de foc divin, În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
trunchiul clarviziunii artistice. Discursul speculativ e ritualul care se petrece în trena artelor, poetul sau muzicianul avînd un fler al misterului pentru a cărui atingere filosoful nu are înzestrarea cerută. De aceea orice concept e o noțiune moartă care aduce, îmbălsămată și abstractă, amintirea unei intuiții vii. În această competiție menită a surprinde esențele lumii, științele sunt purtătorii sterpi ai mînerelor de lectică, principalul lor defect fiind că, văzînd pretutindeni doar fenomene, reduc superiorul la inferior și fac din cauzalitate criteriul
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
filozofie nu mai are decît vagi legături cu tiparul spiritual al întemeietorilor filozofiei, de aici senzația incomodă, de obicei nemărturisită, că acribia filologică aplicată limbii grecești seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama stratului inert al literei îmbălsămate. Suflul viu nu poate fi suplinit de tehnica seacă a unor distincții lexicale, și asta fiindcă sursa gîndirii nu stă în coaja efemeră a unor vocabule coruptibile, ci în reprezentarea mentală pe care niște oameni, alcătuind o comunitate, o poartă
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
rupt de mase”, își începe jurnalistul erata. ”Odată cu decesul, trupul neînsuflețit al marelui dispărut trebuia trecut, „în baza la o lege” dată de guvernul Ponta prin Ordonanță de Urgență, din custodia familiei în cea a statului. Pe urmă, trebuia eviscerat, îmbălsămat, conservat într-o raclă de cleștar și expus perpetuu la Buftea. Astfel, contra unui preț modic, el ar fi putut fi văzut nu numai de actualii săi admiratori, ci și de generațiile care vin, aduse în excursie cu școala”, scrie
Erata lui CTP la editorialul ”Tămâia și vata din nas” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80419_a_81744]
-
te mângâie pe piept cu aripi moi, roiuri de albinuțe dungate se învârt în jurul tău, tauri mari și negri mugesc din rărunchi în semn de bun venit, pământul îți sărută tălpile obosite, tu continui să alergi, ajungi pe o prispă îmbălsămată, inima ta nu e liniștită, zărești la apus o ploaie neagră de săgeți de amanită care otrăvesc sufletele fericite, îndreptându-se încoace, cu un ultim efort smulgi din pridvor săgeata galbenă a conducătorului urșilor clanului abenaki, întinzi arcul greu, de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ca niște șerpi lipicioși. Se smucește, lipindu-se de peretele opus. Ca o fiară încolțită. Pe cei doi îi apucă un râs bezmetic. Printre sughițuri, doctorul spune: "Am pregătit totul". În ușă apare faraoana cu machiajul ei desăvârșit. Frumusețe rece, îmbălsămată. Se uită cu dispreț la ea. În minte îi apare chipul celui de care s-a îndrăgostit, părul, mâinile, ochii, îi aude vocea: "Va trece, ai să vezi că va trece". Ea știe că nu o să-i treacă niciodată cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
simțea, deși erau duși cu dușii, neclintiți și făr‑de suflare, ca Îmbălsămați, nu mai aveau nici un miros de om, nici o miasmă, deși el le simțea prezența nepământeană, presimțind mai la stânga sa, la picioarele lui Iovan, și trupul nepământean și Îmbălsămat al câinelui păstorului care, cu labele din față Întinse, zăcea lângă stăpânul său, veghindu‑l inert la poarta somnului său letargic. 3. Trupuri Încremenite, membre Înțepenite pe velința răpănoasă, a cărei jilăveală n‑o simțea Dionisie, căci se căznea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
da, o să vină. Se săpunește, se clătește cu apă când caldă, când rece, ca să-și învioreze porii, iese afară din cadă, se înfășoară în prosop, își scoate din păr clamele apoi se parfumează după urechi, sub sâni, baia toată este îmbălsămată, scăldată în miresme. Se întinde pe pat, cu picioarele ridicate pe marginea noptierei, mâinile și le ține ridicate sus pe tavan, știe că încet, încet, sângele se va lăsa de-a lungul brațului, colorând mai puțin intens mâna, dând capilarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tăria vinului amestecat cu soare fixând hipnotic ochiul nopții, Luna. Ba da. Când? Anul trecut, care an trecut, adevărat, nici n-a apucat să plece, trăim cu plecarea ei, bogată, lăsată, păstrată, nealterată, descântată, nediluată, neuitată, de nestemată, alunecată, îmbibată, îmbălsămată, neterminată. Silozurile pârâie de porumb. Dunărea geme de pești aruncându-se peste maluri împreună cu noaptea, de-a valma. Greierii cântă, ziua dă buluc cu parfumurile care s-au dus, agresiv te cuprinde amintirea ei, amintirea sapă gropi în suflete, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fac lucrurile pe jumătate / ori le las nepereche. / .../ Și eu rămân în memoria lor / (de mă vor) / un pe-jumătate-nțeles. / Un eres.“ La un moment dat el se visează nici mai mult, nici mai puțin decât faraon: „Închis în piramidă, bine îmbălsămat, / aș putea și eu aștepta câteva secole / sosirea hoților de morminte.“ Iar altă dată se reprezintă pe sine ca pe un... câmp (în sensul pe care îl are acest cuvânt în fizică): „Dilatata clipă a vieții / nu mă încape. // Sunt
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să meargă la un alt raft și la o altă carte, într-un pelerinaj domestic făcut pe suprafața a cîțiva metri, parcă din ambiția de a săvîrși ritualul învierii unor autori morți. Parcă ne aflăm într-un mausoleu cu vestigii îmbălsămate care nu puteau fi readuse la viață decît așa, prin scoaterea lor migăloasă din lăcașul în care zăcuseră pînă atunci. Și astfel, fiecare carte scoasă din raft era chemată să depună mărturie despre autorul ei, dar nu oricum ci prin intermediul
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
ridicat decît relicvele sfinților, fiind cumpărate mai ales de Ministerul de Externe al Venezuelei în vedera amenajării unui Muzeu al Stîngii la Caracas. Rămîne de văzut dacă Hugo Chavez îl va convinge și pe Fidel Castro să-și doneze trupul îmbălsămat."
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
al celulelor, inelul obscen al/ anilor, brațul de aur coclit al/ neputinței. Nu mai cred/ în șerpuitul ei de felină, în privirea ei de somnambulă/ inocentă.... Ca un foc negru, ca o flacără de catran/ ard ochii ei în cuibul îmbălsămat al anotimpului, în/ rama roasă de carii a vârstei. Nu-mi cere să mă/ resemnez și să fiu fericit. Condeiul e obosit și scrie șire/ fără de sens. "in my beginning is my end". Poetul duce în lesă " Racul Negru ce
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]