948 matches
-
estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul pur și fierbinte / adunat din aurore îmbătrânite / poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Pe toate cărările, Noaptea-n ger și plin de ură Amuțește zările. Acum ninge, acum plouă De nu știi ce să mai crezi! Viața o împarte-n două Și o ferecă-n amiezi. Iar o bufniță bizară Dintr-un plop îmbătrânit Zice că e primăvară! Doar că... încă n-a venit! Referință Bibliografică: Făurar / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FĂURAR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/costica_nechita_1487794653.html [Corola-blog/BlogPost/365540_a_366869]
-
trupești. În anul 2007 primește schima cea mare și numele de Elisabeta, aceasta presupunând o viață pustnicească la chilie. În această dimineață, plânge muntele Giumalău, plâng păsările, plâng animalele pădurii pentru că, la numai 44 de ani, schimonahia Elisabeta având trupul îmbătrânit și secătuit de boli și osteneli, dar sufletul tânăr, luminos și dornic de dumnezeire, a plecat la Domnul. Ana Lazăr, sora ei, după trup și Viorica Lazăr, verișoara ei, sunt măicuțe la mănăstirea Pasărea, de lângă București. Mâine, la mănăstirea Pasărea
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402042973.html [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
aproape trei mii față de populația feminină, si un numar de 3119 clădiri.), care în perioada Primului Război Măndial în cea mai mare parte a părtăsit orașul din cauza bombardamentelor, condițiilor de procurare a alimentelor, mobilizării pe front, în oraș rămânând populația îmbătrânita, dar după terminarea războiului orașul s-a repopulat prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
prea devreme și devenim înțelepți prea târziu”. Fiecare om își dorește un trai îndelungat, dar nici unul nu vrea să îmbrace hainele grele ale bătrâneții și să fie bătrân. Arghezi ne amintea că țara noastră nu are ce face cu tineri îmbătrâniți, ci că țara are nevoie de bătrâni, de bătrâni tineri...Mai avem nevoie în zilele noastre de bătrâni? Bătrânii au ajuns să fie desconsiderați, neglijați sau chiar marginalizați și tratați ca niște obiecte care ar trebui casate. Este dureros când
VERDICTUL VIEȚII? de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1481395973.html [Corola-blog/BlogPost/371484_a_372813]
-
Cu adevărat rugăciunea Maicii Domnului este primită de către Fiul său, căci El este Dumnezeu, plin de dragoste. Să vă spun o mică istorioară, din închisoare: Cuiva care a fost închis și a stat douăzeci de ani în temniță, unui tânăr, îmbătrânit acolo într-o anchetă extraordinar de grea i s-a terminat răbdarea. Și-a pus în gând să găsească un mijloc prin care să-și curme viața. Dar cugetând el acestea și-a adus aminte că, afară când era, bunica
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
pe un dușman valuri de umbre valuri de năluciri aruncă marea în splendoarea argintului ei peste gândurile mele te iubesc lorelai când zbori într-un cer visceral obscur cățărată de cornul lunii despuiată pe calea lactee mare și stânci soare îmbătrânit ce arde pietrele pline de amărăciunea mării cine-mi sapă nisipurile cu chipul tău pictat pe dunele triste acolo găsesc numai inelul și umbra ta pierdută lorelai luni, 15 iulie 2013 Referință Bibliografică: lorelai și marea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lorelai_si_marea_ion_ionescu_bucovu_1373883882.html [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]
-
culturale la nivelul comunei, că va aduce din nou la lumină și va promova tradițiile fiecărui sat (din păcate, „multe din ele au murit”) și mai ales de a dezvolta Hobița, care este „o fundătură, un sat izolat, închis și îmbătrânit”. Doar începând cu acest an se va asigura transportul pentru călători pe ruta Hobița - Brădiceni - Telești - Târgu-Jiu. A anunțat de asemenea susținerea din partea unor parlamentari și instituții (Ministerul Culturii și Ministerul Turismului) a Primăriei Peștișani în realizarea unei strategii de
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
Ți-au arcuit pe creștet nimb. Abia acum, necontenit, Un ghiocel, ca-n vis, mi-ngână Că mersul nu mi-ar fi pornit, De n-aș fi fost purtat de mână. De-aceea azi, de Sărbătoare, Un școlărel, în trup îmbătrânit, Îți cere-ndatorat iertare, Cumva, de ghiocelul te-a rănit. Referință Bibliografică: GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂȚĂTOAREI / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GHIOCELUL DIN BUCLELE ÎNVĂŢĂTOAREI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1465114288.html [Corola-blog/BlogPost/381270_a_382599]
-
straniu, uneori grafica unor asemenea crochiuri urbanistice amintește de stampele citadine proprii poeziei simboliste și de întreg imaginarul sugestiv al acestora, ca în „Efemeride 5”, de pildă, poem cu discrete, persuasive ecouri din lirica bacoviană: „Plouă cu tristețe/ peste orașul îmbătrânit,/ mor arborii/ pe marginea străzii/ în orașul/ cu oameni triști/ umbre/ ce se aventurează în cotidian,/ curge șiroaie/ peste asfaltul negru/ de supărare/ la un colț de stradă/ un bișnițar zgribulit/ încearcă/ să-și vândă marfa...”. Aproprierea, deocamdată timidă, de
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
fac din gândurile mele, Pe frunte să o porți în pribegie, Când îmi voi duce destinul printre stele, Cu dorul și iubirea-n poezie." Maria Filipoiu-În Echinocțiu de Primăvară Desigur, „acestea sunt rânduri scrise într-o doară", de „un copil îmbătrânit" de frumos în timp, care se joacă nebunește cu pana și călimara de cerneală, ca întotdeauna... ca într-un final să se întrebe retoric, ce-a găsit în tot acest mers în cerc circumscris, având ca martor, Anotimpul renașterii... » Coordonator
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
dezamăgire totală. Eram sigură că va înțelege ceea ce încercam să-i spun, dar nu a fost așa. Se uita la mine cu ochi mari și totuși era absentă. Oare ce secret și ce tristețe se afla in spatele acestui chip îmbătrînit prea devreme? Oare voi afla vreodată tristețea care îi măcinase sufletul de-a lungul anilor? Voi avea vreodată ocazia să-i aud tonalitatea vocii? Erau intrebări la care nu știam dacă voi primi vreodată răspuns. Camera și patul erau locul
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
a trebui să ne mutăm cât de curând din această casă ! ACTUL IV Scena 1 La Tribunal. O sală de judecată. La masă judecătorul În sală sunt aduși doi deținuți : Preotul Buncescu , preotul Georgian : Doi avocați , grefier. Fără public . Preoții, îmbătrâniți și slabi. Triști . -Judecătorul: Inculpat Buncescu , recunoști că în podul locuinței tale s-a găsit acest obiect ? - Preotul Buncescu : Recunosc ! -Judecătorul: Recunoști că este o armă ? - Preot Buncescu: Da, este o armă ! Judecătorul: Recunoști că ai pus la cale subminarea
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
jilțului scenei! Gloria nu i-a mai bătut niciodată la ușă după ce neputințele l-au învins pe maestru. În apartament, ca și în suflet, locuia cu maestrul numai singurătatea, ca o monstruozitate vie! Amintirile eșuau muribunde în memoria unui artist îmbătrânit și singur, se-ngrămădeau în inima lui umbre! Așa e și azi în locuință, iar maestrul nu mai este nicăieri! A plecat de parcă nu a fost niciodată! La vreo nuntă îi mai chinuie vreun cântec vreunul care nu e nici
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ORA SIDEFIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-arată o lumină argintie Din norul unui cer îmbătrânit Și prinde-a bate ora sidefie Înfiorarea pe-un ornic uimit. Clipe -mirese- trec,..tăcerea crește Pe suave aripi călătoare! Mirată, bolta -iarăși - își rotește Brațul ce ninge cu împăcare... Se-aud plutind fărâme călătoare De iarnă intrată în albul
ORA SIDEFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1449516658.html [Corola-blog/BlogPost/342676_a_344005]
-
Picturile de-odinioară Le-a schimbat, la vremea lor... Câteodată pe-o mâncare, Sau un cearceaf în dormitor... Doar într-un colț, lângă perete, Un înveliș de catifea, Și lângă el, pe o măsuță Un inel, cu o mărgea.. Mâinile îmbătrânite Dezvelesc trecutul dus... Ochii întâlnesc privirea Unei iubiri ce a apus... Citește mai mult Inima pictoruluiîntr-o casă rătăcităLa o margine de sat,Pictorul își duce viațaDe ani, deja, de toți uitat...Nu are-n casă mai nimica...Multă hârtie și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
iubite. Preastrălucite stele și parfumate flori Se pierd în iarna vieții cernute de ninsori. În lumea cea pe ducă tu singur și uitat Ești numai umbra celui dealtădat.. Pădure azi uscată.Ești cuibul părăsit, În suflet numai flori, la chip îmbătrânit Muncești o viață ca s-aduni comori Și când le ai pe toate răsplata e să mori. Azi când mă plimb prin parc, cam fără rost Văzând trecând spre "ceas " câte-o codană, Zâmbind, mă-ndrept spre ea fără de teamă
BĂTRÂNEŢEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Batranetea_0.html [Corola-blog/BlogPost/355619_a_356948]
-
deși există destule. Din păcate, Uniunea Europeană pare că mai există doar pe hârtie. Practic și funcțional, a dispărut demult. Dar să ne preocupăm acum de soarta Europei, respectiv de ceea ce a mai rămas din ea, o Europă cu o populație îmbătrânită, aflată în imposibilitatea de a mai desfășura chiar și unele activități de bază, fără aportul (și importul) de forță de muncă adusă tocmai de pe alte continente. Nu este totul să ai bani, căci la un moment dat chiar cu toți
UNIUNEA EUROPEANA A MURIT? EUROPA ÎŞI TRAGE ULTIMA SUFLARE… de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1441954863.html [Corola-blog/BlogPost/372213_a_373542]
-
urmărit în 11 octombrie la ora 21:00. Un portret amuzant, emoționant și uneori sălbatic al unei familii pline de aspirații care își pierde îndemânarea. Regizată de Howard Davies, piesa analizeză soarta generației revoluționare din anii ’60. Anarhică, veselă dar îmbătrânită, abandonată de înalta societate, Judy Haussman păstrează cultura Ashram a anilor ’60 în timp ce își susține casa dărăpănată, stil Art Deco, de pe coasta Devon. Împreună cu celelalte personaje, ea împarte câteva luni fierbinți în lumea haotica a băuturii, pasiunilor, resentimentelor demult ascunse
Transmisii live de la Teatrul Naţional din Londra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3366/transmisii-live-de-la-teatrul-national-din-londra [Corola-blog/BlogPost/97398_a_98690]
-
violului, femeile care făceau greva foamei erau hrănite cu furtunul, ca în cazul doamnei Brătianu, care pe motiv că făcea des greva foamei, „îi erau deschise maxilarele cu forța și-i turnai lături pe gât. Gura îi era o rană.” Îmbătrânite prematur, cu părul albit, și cu privirile rătăcite de spaimă și nesiguranța dobândită în anii de detenție, erau marcate de terorile suportate, cât și de pierderea celor dragi. Boli precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, scorbutul, cancerul, depersonalizarea erau doar câteva
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Femeile_martir_in_inchisoril_ion_ionescu_bucovu_1392373489.html [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
exotică și erotică, narează etapele vieții: colorată primăvară, exuberantă, purtătoare a vieții; vara cea caldă îmbracată doar în albastru marin, toamna care începe să acopere corpul, etalandu-și plină de mândrie mărul mușcat și ascuns în mână; iarna, alba și îmbătrânită, rece și ingenuă, cu figura pictorului care se autoportretizează la picioarele ei. Natura se schimbă, dar nu își pierde din frumusețe sub pensulele lui Baruch Elron. Alături de ea, demoniacul pictor care le portretizează și ceasurile în mersul lor cu neputință
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/In_ascunzisul_lui_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
vin dinspre vară, pe drumuri de țară. Aburi calzi, ca de ceai, ies din fornăitul cailor și din cumințenia pământului. Miresme de toamnă, fiori de melancolie și doruri ce dor pătrund discret, ca un gând de poet, printre frunzele îmbolnăvite, îmbătrânite, ce încă nu s-au desprins de pe crengile tot mai moarte, de prin visele tot mai deșarte, ale copacilor, bieții de ei, îmbătându-le cu parfumul de vin roșu și de nemărginire cules de pe struguri și de pe moaște de sfinți
DIMINEAŢĂ DE TOAMNĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1474287261.html [Corola-blog/BlogPost/361048_a_362377]
-
mamei din literatura universală și pentru aceasta ar trebui să primiți Premiul Nobel. Grigore Vieru Dragostea melancolică a omului matur pentru mama ar fi dorința lui de a redeveni copil și conștiința dureroasă a imposibilei întoarceri. Mama este copilăria noastră îmbătrânită. Lili Bobu În evocarea lirică, de mare vibrație, a celei care v-a dat viață, încape toată sensibilitatea, aproape dureroasă, întreaga energie afectivă. Ființa dumneavoastră se umple absorbant de ființa mamei. Grigore Vieru Mamă, de ai fi-n cer stea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
23 ianuarie 2015 Acasă,viața. Doamna mea brună din sonete, pe care nu eu le-am scris, tace ca un al treilea luceafăr, care nu a apărut încă. Am s-o văd într-o zi, undeva, prin centrul Bucureștilor, poate îmbătrânită, poate nu, privind absentă, de ce singură? Acum ea este Cresus, este bogată în succese, viață familială, ș.a., dar singurătatea nu ne ocolește, este un șarpe, același care a oferit mărul, el împarte destinele. Este mai mult decât un șerpișor viclean
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
n-au ținut în mâini ultimele apariții editoriale din Patria istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă înțelepciune și credință, nu știu dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]