626 matches
-
și colegii favorabili îi acordau o conotație de înțelegere și de simpatie. Cei din urmă își dădeau seama că, aidoma oricărui bufon, Divinul dădea dovadă de bun-simț, chiar dacă într-un mod neconvențional, strident, "monstruos", că discursul său funambulesc forma o îmbelșugată sursă de observații și aprecieri ce se vădeau, chiar în climatul imaginativ, de-o evidență șocantă, în stare a spulbera numeroase preconcepții și fantasme ale simțului comun. După cum se pronunța Polonius în legătură cu Hamlet, e în chestiune o nebunie cu metodă
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
de har duhovnicesc. Dacă pe vremea lui Elisei s-a întâmplat aceasta, că un mort atins de oasele lui Elisei a sfărâmat legăturile morții și s-a întors iarăși la viață, cu atât mai mult acum, când harul este mai îmbelșugat, când lucrarea Duhului este mai multă, poți dobândi de la moaștele sfinților multă putere dacă te atingi de ele cu credință. De asta Dumnezeu ne-a și lăsat moaștele sfinților! A vrut să ne facă să avem aceeași râvnă ca și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Emil Brumaru De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată, Chiag cald de carne-amestecat cu suflet. De-aceea să-ți scriu limpede mă-ncumet, Femeie grea de sîni, turlă perlată În roua dimineții, clipă lentă Ce mă atinge-n trecăt, ca pe-un stîlp, Cu șoldurile, drogul meu de mentă
De-abia acum mi-e șoapta-mbelșugată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7823_a_9148]
-
discurs al lui Nicolae Manolescu se plasează sub zodia eseului. Fie că avem în vedere volumele închinate lui Maiorescu, Sadoveanu sau Odobescu, fie că ne referim la Teme, Arca lui Noe sau la Despre poezie, fie că luăm în considerare îmbelșugata-i cronică literară, criticul se bizuie pe „liberalismul metodei”. Chiar dacă preia elemente ale structuralismului, hermeneuticii, psihologiei sau sociologiei, N. Manolescu n-ar putea fi subsumat vreunei metodologii în parte, fiind mai relevantă observarea „gradului de deviație” de care dă dovadă
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
sa literară, printre contemporanii intens stimulați să se realizeze în opere, nu era tot o formă, încă mai concentrată, a capacității de devotament". Altfel zis, o dăruire sublimată, însă avînd consecințe nu mai puțin palpabile, consistînd în rodul nespus de îmbelșugat al cenaclului ce l-a condus, implicînd o colaborare în substanță creatoare cu Celălalt. O mențiune specială merită, ca să ne exprimăm așa, racordul la prezent, al temei în chestiune, pe care-l stabilește... cu sau fără intenție, Lucian Raicu. Are
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
unanim văzut ca o figură de mare anvergură, prodigios amestec de operă, biografie și istorie, spirit înalt pe care nu l-au ocolit, parcă spre a-l testa, slăbiciunile omenești, prea omenești, ,aventurier" fabulos mîntuit prin credință și prin rodul îmbelșugat al ,Școlii" de el patronate, într-o circularitate ce va solicita deopotrivă curiozitatea vie, placată pe fatala indiscreție, și impulsurile recunoașterii admirative. Cu bună intuiție, Ion Dur se retrage, într-un anume moment, cu un pas, spre a da cuvîntul
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
în semnele sale indelebile, cristalizînd-o. Condiția estetică a textului se întemeiază pe condiția intrinsecă a ființei (la nivel intim, biografic, cultural) și e cu atît mai convingătoare cu cît elementele ce-o ilustrează pe cea de-a doua sînt mai îmbelșugate. Drept care Angela Furtună se avîntă în toate direcțiile, cu un impresionant elan al cumulării de imagini, concepte, impresii din numeroase domenii, cu o dispoziție a varietății menită a asigura augustului apetit textual un meniu pe măsură. Iată o elegie compusă
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
mereu să mă păzești, să mă aperi? De câinii vagabonzi, de pisicile fără stăpân, de vrăbiile gureșe? Dă-mi pace, nu mă strivi cu grija ta îngerească, ia, sunt și eu, acolo, oțârică de om, o firimitură rostogolită sub mese îmbelșugate, la nunta din Caana Galileei, Văduvă trandafirie, a nimănui. Prin sângele meu au tropotit fără urme o herghelie de mânji, o turmă de iezi verzi/albaștri. Frumusețea trupului ofilit e-o poveste apusă demult, o monedă fără putere de circulație
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu pentru că a putut să-și dea seama că pe câmpul muzicii noastre, după îndemnul și pildă să, rodesc flori îmbelșugate, răspândind mireasma sănătoasă a ogorului românesc, iar Constantinescu pentru că a avut prilejul să-și vadă floricica îngrijita cu drag că de nimeni altul. La acelasi concert, s-au mai executat o sonata de Bach, aceea în La major, de Mozart
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei ce au primit darul Lui, Sfântul Grigorie exclamă: „Căci mare este, fraților, mare este sfântul botez spre dobândirea bu nurilor duhovnicești de către cei ce-l primesc cu frică. Pentru că din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la Botez și la Mirungere „nu ca să rămână ca un bun care face totul în acel
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc însă, de Anul Nou. întâmpinat cu mese îmbelșugate, petreceri și distracții deosebite printr-o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca obiceiuri care încă se păstrează, datorită caracterului lor spectacular, dar și prilejului de a
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
se strigă în jurul focurilor. În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului instrutat”. În cadrul ceremonialului, mască taurina murea și renăștea simbolic la acest început de timp calendaristic. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate și se pun flori mirositoare pe morminte. De Sânziene au loc bâlciuri și iarmaroace. Acestea erau în trecut un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Printre cele mai renumite târguri se numără cele de la Buzău, Focșani, Câmpulung Muscel, Buda
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
pedepsit înzecit pentru faptă să. În unele zone ale țării se afuma cu tămâie pomii și casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli și dăunători. De asemenea, există tradiția că dacă plouă va fi un an îmbelșugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credință că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici. Oamenii din popor cred că postul negru este bun pentru ”secarea
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
paginile unei reviste de curând apărute întâlnim poeme semnate Maria Banuș, care ne opresc atenția și ne fac să nădăjduim că simțul versului n-a dispărut încă definitiv. Sunt versuri proaspete, poate nu încă bine coapte, dar făgăduind sigur un îmbelșugat rod viitor: «E toamnă. Între noi un pumn de soare,/ Catifelata poamelor dogoare/...Aș vrea în tine să mă-nec de vie/ Tu,străveziu ca ziua cea invoaltă/ și ca ciorchinii ce s-au copt la vie» și mai sunt
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
păstrat într-un sertar ascuns și prăfuit și neumblat, descoperit printr-o minune mi-a atras atenția abundența și diversitatea „planurilor” pe care trebuia să le întocmească (sau supravegheze) directorul adjunct săptămânal, trimestrial sau anual și am rămas înduioșat de îmbelșugata activitate inutilă cu care mi-am irosit doi ani din viață oarecum inconștient dar și constrâns de spectrul nu atât al foamei ci mai degrabă al ratării și rușinii: planul mare (anual) al școlii, planurile săptămânale ale directorilor, planurile trimestriale
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
anului viitor declarația fiecăruia în parte. Vă mulțumim din suflet, în numele fiecărui copil promovat în campania noastră umanitară, pentru sprijinul dumneavoastră, cu adevarat neprețuit! Dar din dar se face RĂI, RAIUL numit SĂNĂTATE! Să aveți parte de Sărbători de iarnă îmbelșugate, să fiți sănătoși și să vă bucurați de IUBIRE! DUMNEZEU SĂ VĂ BINECUVÂNTEZE! http://fundatiamereuaproape.ro/lui-sebastian-marius-colgiu-medicii-americani-ii-pot-reda-vederea/
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
cu fața în sus și-i repezi între moalele obrazului doi pumni înfricoșați, de-i crăpă obrazul ca spart de cuțit. Apoi îi repezi alți pumni mai repezi, mai mici, dar tot atât de vârtoși, în jurul gurii, până-i podidi roșu și îmbelșugat, cișmeaua sângelui. La vederea focului ăsta roșu, parcă se opri puțin, dar ași! mai al dracului începu să-l bată peste față cu palmele, parcă îl jupuia de pojghița obrazului, când da cu sete. Apoi se sătură de dat palme
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
transmutației metalelor sau chiar a nemuririi, se oprise la descoperirea modului în care orice dar al naturii putea fi făcut mâncare sau băutură. Astfel plantele din flora spontană precum dragaveiul, ștevia, urzicile, spanacul sau leurda se foloseau la cele mai îmbelșugate ospețe, legumele de tot soiul erau pe fiecare masă iar fructele de orice fel se transformau în rachiuri ori vinuri, pe care oamenii le beau cu multă plăcere. În consecință, noroadele erau tot timpul mangă dar și cu burta plină
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
bune ! Pomii încărcați de nea Spre pământ fac plecăciune - Ortodocși, sarcina-i grea. Totul s-a-mbrăcat în alb Ca o tânără mireasă, Așteptând pe calu-i dalb Mirele să-i intre-n casă. E speranța de mai bine, De o viață-mbelșugată, Când la timp ninsoarea vine Și... iarna e mai bogată. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: IARNA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
încetează de a crește”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 876A. footnote>. Participând la Dumnezeu, sufletul se umple tot mai mult de razele dumnezeirii, altfel spus, i se comunică în mod tot mai îmbelșugat energiile divine sfinte și sfințitoare, care fac ca natura umană să nu cunoască limite în creșterea sa: „Izvorul bunurilor țâșnind neîncetat, natura celui ce participă ... face din tot ceea ce primește o creștere a propriei sale măriri”<footnote Idem, De anima
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu toții în sufragerie și privim la televizor, bucuroși că frigiderul "Fram" cârâie conștiincios, deși cam a pustiu, dar parcă înfricoșat, totuși, în așteptarea anului 2007, când, după știrile de pe la televiziune, urmează să-i fie atât de suprasolicitate răftulețele semiruginite de îmbelșugatele produse UE-iste, ecologice și cu gust de mase plastice, încât... - Cum?!?, sare Haralampy să mă sfâșie. Ești nebun? ...E o seară înnegurată bine, noroc că ne scoate din ceață o știre tevé cum că, din 2007, UE nu va
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
celei fripte și că, fără îndoială, se dedulcise la purcelul de lapte. De altfel, gusturile gastronomice ale omului neolitic erau extrem de evoluate și rafinate. Chiar dacă nu aveau Crăciun, aveau alte motive de celebrare și atunci se puneau mese mari și îmbelșugate, la care stă- teau oameni mulți. Arheologii au găsit chiar tăvi multifuncționale, cu forme pentru pește, carne de porc sau pasăre, de băgat la cuptor. Aproape un... gourmet, omul pietrei șlefuite nu se dădea în lături de la o pasăre de
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
între noi va ieși biruitoare. Cu acest gând și această dorire să petrecem sfântul Paște din acest an. Iar în ce mă privește, smerit rog pe Bunul Dumnezeu să-și reverse darurile Sale peste noi toți, dăruindu-ne un Paște îmbelșugat și fericit, plin de toate bunătățile trupești și sufletești. O dată cu acestea vă întâmpin cu vestirea îngerească: „Hristos a înviat!“ Al vostru de tot binele voitor și pururea către Domnul fierbinte rugător, † NICOLAE Arhiepiscop și Mitropolit Pastorală la Învierea Domnului Mesajul
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
valoare, gata de a fi aruncați în focul cel veșnic. Drepții, ca pomii încărcați cu roade, vor sta în așteptarea Domnului. 4. Aici, în această lume pe pământ, drepții adesea pătimesc, iar cei răi au parte de viață bună și îmbelșugată. „Domnul trebuie să arate pricina de ce a dat aici păcătoșilor fericire, iar drepților pătimire. Toate acestea vor fi descoperite în Ziua Judecății“. E ușor să-i judecăm pe alții. Dar e timpul să ne judecăm pe noi înșine de prea
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
podul lui Apollodor, volumul lui Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojic despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (Editură DU Style, Buc., 1998). La prima vedere, numai cu zîmbetul suspiciunii și cu ușoară plictiseală de la mesele prea îmbelșugate, lesne glisînd în indiferență poate fi primită această carte patetica încă din titlu. O atît de insistența exhibare de sentimente cîtă există aici ar părea natural să îndepărteze un cititor mai rece. Iar dacă, în plus, acest cititor, lipsit de
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]