190 matches
-
-ului: «Pot spune că l-am cunoscut personal pe Lenin la Zürich, am jucat șah cu el. Dar, spre marea mea rușine, trebuie să mărturisesc că pe atunci nu știam că Lenin era Lenin. Am aflat mult mai tîrziu.»11) Îmblînzitorul circarilor Opțiunile ideologice vor veni, într-adevăr, mai tîrziu. Deocamdată, în iulie 1916, continua distrugerea a tot ce se clătina. Înainte cu furia, cu provocarea! După ce s-a închis Cabaretul, mișcarea s-a instalat într-o mare sală de expoziție
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Neobosit, își arată talentul de organizator. La 9 aprilie 1916, se asociază cu un scriitor austriac, Walter Serner, care asigură regia. Sala era foarte mare și erau așteptate peste o mie cinci sute de persoane. Tzara era domnul «Loyal» sau «îmblînzitorul de circari». Rîsete, strigăte, dansuri, îmbulzeală, cît pe ce să se revolte publicul, care nu aprecia ambianța continuă de delir... «Dada învinge definitiv», 13) nota Tzara, încîntat că a călcat în picioare toate uzanțele și convențiile. Richter spune că publicul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
este histrionul perfect ( în sensul nobil al cuvîntului, de actor de comedie în vechea Elada), aflat mereu în serviciul bunei dispoziții a celorlalți. Acesta fiind personajul public, apariția, la sfîrșitul anilor ’80 a volumului său de debut ( semnat Ioan Morar), Îmblînzitorul de metafore a produs un mic șoc. S-a revelat atunci un poet plin de sensibilitate, perfect adaptat la textualism, moda dominantă în poezia acelor ani. De atunci, omul public și poetul au mers fiecare pe drumul său, astfel încît
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
însămînțezi viitorul Tigrului/ numeri oasele lasă grîul să-și numere fulgii acoperirii ridicăm brațele/ cu toate degetele pipăim sertarele încrederii și invidiei practicanți ai postului și izolării trecuți prin furcile pubertății ne recunoaștem/ din gura secătuită abandonați unul altuia tu/ îmblînzitorul Cobrei din părul Tigrului schimbă fluturii/ dormi în abisul ochiului păpușă de siliciu divizată/ gol rostogolit pe trei picioare e tăblia fața mesei de unde luăm pahare mîini de uliu/ priviri drepte pe umerii echilibrului al desăvîrșitei stabilități tu/ crescătorul de
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
în volum, un El și o Ea dialoghează în cel mai pur stil ionescian într-o cameră pe al cărei perete se află... fotografia unei oglinzi. în balcon, unei fetițe care "a îmbătrînit" îi crește în burtă "un sicriu". în îmblînzitorul de cuvinte, cele 11 paragrafe numerotate devin etapele unei metamorfoze în dublu sens a obiectelor în elemente imateriale ("pielea este acoperită de cuvinte, cuvintele sunt acoperite de tăcere"), poemul în proză transformîndu-se într-un fel de artă poetică, în care
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Așteaptă ultima coasă. Septembrie mușcă Fructul rotund. Iubirea hrănește Întemeierea de trupuri. Năframa sângelui meu, Întinsă peste muguri în Mai, A ruginit. Amurgul e rană, Din care picură zmeura fricii. * * * Înfășurat în manta-mi... Așezat pe labele mele de fildeș, Îmblânzitorii ochi pândesc beregata Ultimei pofte capitale - moartea. * * * Curând, curând... Voi ninge-n Himalaya, În coama lupilor alpini. Curând, curând... Apă voi fi la glezna stâncilor, Afumegând sub nări de căprioare. Curând, curând... Voi fi și aerul și vreascurile Ce-ațâță
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
din Balcani, traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbește doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Cîte puțin despre îmblînzitori îmblînzitorul de lupi s-a întîlnit cu îmblînzitorul de albine și cu acordorul de piane la o cafea Capuccino. Cît despre îmblînzitorul de urși el stătea retras, în casa de la marginea pădurii și citea despre mierle, nori și nacele. Adeseori asculta
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbește doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Cîte puțin despre îmblînzitori îmblînzitorul de lupi s-a întîlnit cu îmblînzitorul de albine și cu acordorul de piane la o cafea Capuccino. Cît despre îmblînzitorul de urși el stătea retras, în casa de la marginea pădurii și citea despre mierle, nori și nacele. Adeseori asculta ,Simfonia celor 12 insule" și-și spunea
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Cîte puțin despre îmblînzitori îmblînzitorul de lupi s-a întîlnit cu îmblînzitorul de albine și cu acordorul de piane la o cafea Capuccino. Cît despre îmblînzitorul de urși el stătea retras, în casa de la marginea pădurii și citea despre mierle, nori și nacele. Adeseori asculta ,Simfonia celor 12 insule" și-și spunea că o să se lase de meserie. Parfumul fragilor era însă irezistibil în acea seară
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
Lunafemeia, Alergătoarea, Păzitoarea , însîngerată și vag îmbujorată, încăpățînată, fruct exotic, închipuind vremea erosului; „o Lună preocupată/ se ridică galben/ într-un halou roșu/ uriașă pe ecranele cerului/ cu botul în mareele vieții/ ale facerii/ un mesager hermetic/ cu molatecă lumină/ îmblînzitoare a nopții/ vestește/ din adîncuri/ din încremenitele izvoare hibernale/ se ridică iarba/ cu lance ascuțită sfîșie platoșa/ mugurii își deschid ochii/ au puteri nucleare/ astru veghetor/ tot mai aproape de stele/ cu aripi numeroase/ ne îndrumă pașii/ ce calcă apăsat pe
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
se scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape, mereu
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Mă gîndesc la romane pentru că ei nu vor poezie și nici eseu. Deci bilanțul ar fi cel pe care îl știți: 6-7 titluri (Eliade, Romanul adolescentului miop și Gaudeamus, Eminescu, Cezara și Sărmanul Dionis, Bujor Nedelcovici, Dimineața unui miracol și îmblînzitorul de lupi, Alexandru Vona, Ferestrele zidite) dintre cele mai importante. Eu sînt foarte mîndră că am reușit să fac asta. Și legat de aceasta voiam să vă întreb care sînt dificultățile traducerii din română în franceză? Mă gîndesc la Romanul
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
dintre generații, în discurs și replici. Nonconformismul lui Stomil și-a consumat forma. Și ia loc acela al lui Artur, mai dinamic, și zgomotos, mai elaborat, fatal însă în primul rînd lui. Un animal ce pare îmblînzit, dar își ucide îmblînzitorul la cel mai mic semn de slăbiciune: minciuna Alei că l-a înșelat cu Edek. Din păcate, Vlad Zamfirescu nu are suficientă experiență pentru acest rol complicat. Artur, în interpretarea lui, este exterior. Și în frămîntări, și în angoase, în
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
ci înspre o consumare imposibilă. Musculița iubită, Drosy, e închisă într-o cușcă de sticlă, cam așa cum visează orice îndrăgostit să-și închidă iubita. E injectată cu hormoni umani, începe să aibă manifestări feminine, îi trimite un mesaj pe pager îmblînzitorului într-o noapte de pomină, după care moare într-o încercare de transformare fatală. Grigorie găsește dimineața în laborator cadavrul unei femei în toată puterea cuvîntului: "Sticla recipientului își strălucea țăndările în jurul meu. Capul iubitei mele se carbonizase. Sângele ei
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
figură nu e decît răsfrîngerea în oglindă a eului empiric. Rebeliunea împotriva cadrelor rigide ale limbajului e subsumată, evident, unei revolte împotriva artificializării existenței, a rutinei și ipocriziei, însă fără accentul exclusivist, frigid, al paradigmei, ci într-o atmosferă de îmblînzitoare relativizări, de seducătoare nuanțări. Desigur, inconformismul continuă a se menține pe baricade, înspăimîntător într-o manieră ornamentală, dar înverșunarea sa e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se conștientizează nu doar prin sine, ci și contextual: ,,eu
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
au vrut să se debaraseze. Oricum, problema confruntării cu globalizarea rămâne în picioare. Aici, ca să repet, cred eu că intervine tradiția umanistă (literară, artistică, filozofia) în chip de memorie culturală, dar acționând ca o alifie, ca un strat calmant și îmblânzitor; este ceva care mai alină din asprimile și duritățile globalizării.
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Paul, prin mezalianță, se înrudește la rândul său cu Juan Carlos. Sunt curios cu cine ține Prințul Duda? În Evenimentul Zilei scrie editoriale șeful Libertății, Florian Bichir. Omul care arată ca un Rasputin în blugi și apare la OTV împreună cu îmblânzitorul de melci și femeia cu barbă (scuze, n-am vrut să fac vreo aluzie), susține în EvZ proiectul Roșia Montană. Totul este ca publicul lui Bichir să nu înțeleagă greșit și să caute roșia aia montană la piață, să-și
Ziare, la zi: Cât a scos Radu Vasile la videochat-ul Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/28014_a_29339]
-
ființe, el e legătura, și nici nu știm precis dacă Fefeleaga trage calul după ea, stăpînit de căpăstru, sau calul n-o lasă să se depărteze prea tare, ca să-i poată el asigura traiul, agățată ea fiind de această frînghie îmblînzitoare... Ne-am aștepta ca la un moment dat să vedem muierea renunțînd (căci povestirea ne îmbie parcă s-o vedem astfel), lăsînd căpăstrul din mînă, ca totul să se risipească, să se ruineze... Dar Fefeleaga nu renunță, căci o reține
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
valorificat-o cu nedezmințită forță și strălucire în capodoperele sale, contopind realitatea narativă cu elemente fantastice și fabuloase, integrate firesc în viața de zi cu zi, provocare ce presupune implicit o chestionare majoră a adevărului creației artistice. Gabriel García Márquez: „îmblânzitorul de cuvinte al Americii Latine”, cel care a imaginat o nouă formă de a povesti, plăsmuind un univers narativ fascinant; un ziarist care își iubea cu pasiune profesia, dar detesta întrebările, o ființă cu un farmec ce a captivat deopotrivă
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
valoarea literară. Intâlnirea cu magicianul din Cairo, mai degrabă un coțcar, cu fachirul Tahra Bey, care se lăsa străpuns de pumnale, se întindea pe cuie etc. sunt pagini care parcă ne amintesc de Oborul de altădată. La fel, capitolele despre îmblânzitorul de șerpi și scorpioni, care oprea aceste jivine printr-un „cuvânt cu putere” și printr-o amuletă (pagină cu versete din Coran) să muște. Totuși merită atenție preocupările lui Brunton față de criptozoologie, fiindcă reușește chiar el, prin voință și încredere
O noapte în Marea Piramidă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2567_a_3892]
-
cu putere” și printr-o amuletă (pagină cu versete din Coran) să muște. Totuși merită atenție preocupările lui Brunton față de criptozoologie, fiindcă reușește chiar el, prin voință și încredere, să supună aceste târîtoare, dorința sa puternică de a deveni derviș îmblânzitor de șerpi fiind motivată de convingerea că va stăpâni forța inițiatică, „o forță care pătrundea încet în trupul inițiatului aflat în transă, așa cum s-ar strecura încet un șarpe”. Drumul de la teamă la stăpânire de sine e justificat și de
O noapte în Marea Piramidă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2567_a_3892]
-
un ciudat, care poate să vorbească cu cei morți? Dar, pentru a salva orașul de acel blestem vechi de sute de ani, Norman trebuie să înfrunte fantome, vrăjitoare și, cei mai răi dintre toți, adulții idioți ai locului. Acest tânăr îmblânzitor de spirite rele se va vedea nevoit să-și desfășoare activitățile paranormale până dincolo de limitele lumești.
ParaNormal la MiniCinema [Corola-blog/BlogPost/98356_a_99648]
-
fi ușor recunoscute, iar unele chiar poartă nume adevărate. Un roman pe care vi l-aș recomanda spre lectură, chiar dacă aș ști că mai avem foarte puțin de trăit, așa cum v-aș propune și un alt roman cu temă apocaliptică, „Îmblînzitorul apelor” de A.R. Deleanu, în care urmărim destrămarea unei familii, care simbolizează distrugerea lumii. Zile și nopți intense și frumoase, prieteni, oriunde v-ați afla!
Vine, nu vine, vine, nu vine Apocalipsa… [Corola-blog/BlogPost/97527_a_98819]
-
La ce folosesc aripile dacă nu avem voie să zburăm cu adevărat? Ne sunt povară în loc de slobozenie. Sunt grele, ne apasă. Le tragem după noi. În cele din urmă ne devin nesuferite. Și simțim ca un fel de ușurare când îmblânzitorul de șoimi, plictisit de joaca lui crudă, ne trage scufia peste ochi și ne scutește cu totul de a mai vedea ceva”. Omul lui Jaspers este subiectul a cărui conștiință se trezește atunci când el se descoperă în mijlocul unei realități numită
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și homofob. După un liceu german, o diplomă universitară în studii europene și un masterat în Germania, Flavius Ardelean s-a mutat definitiv în Anglia, îngroșând rândurile revoltaț ilor cu atitudini dulciamă rui față de țară. În cartea sa de debut, Îmblânzitorul apelor, naratorul amintește cum eroul - bursier în străinătate - ajunge să mintă în privința apartenenței sale etnice. Momentul reclamă o ruptură absolută, fără cale de întoarcere. Prezentă și în destinul scriitoricesc. Totuși, înainte de a se stabili la Oxford pentru a deveni un
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]